5,277 matches
-
de cuvânt la toate nivelurile, de la dezbaterile referitoare la definițiile și originea termenului jazz, până la proliferarea anecdotelor, sau de la strategiile retorice care îi transformă pe jazzmeni în deschizători de drumuri, până la jazz-poetry și slang. Cu referiri la propriul său volum Jazz Icons: Heroes, Myths and the Jazz Tradition (Cambridge University Press, 2010), Whyton explorează căile prin care relatările non-ficționale despre jazz pot fi interpretate drept fictive, jucând un rol esențial în edificarea fanteziilor și a miturilor problematice. Pe de altă parte
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
dezbaterile referitoare la definițiile și originea termenului jazz, până la proliferarea anecdotelor, sau de la strategiile retorice care îi transformă pe jazzmeni în deschizători de drumuri, până la jazz-poetry și slang. Cu referiri la propriul său volum Jazz Icons: Heroes, Myths and the Jazz Tradition (Cambridge University Press, 2010), Whyton explorează căile prin care relatările non-ficționale despre jazz pot fi interpretate drept fictive, jucând un rol esențial în edificarea fanteziilor și a miturilor problematice. Pe de altă parte, el examinează potențialul narațiunilor ficționale de
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
retorice care îi transformă pe jazzmeni în deschizători de drumuri, până la jazz-poetry și slang. Cu referiri la propriul său volum Jazz Icons: Heroes, Myths and the Jazz Tradition (Cambridge University Press, 2010), Whyton explorează căile prin care relatările non-ficționale despre jazz pot fi interpretate drept fictive, jucând un rol esențial în edificarea fanteziilor și a miturilor problematice. Pe de altă parte, el examinează potențialul narațiunilor ficționale de a deveni comentariu critic, cum se întâmplă în cărțile unor Michael Ondatjee, Geoff Dyer
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
propriu a pornit și jazzologul olandezo-belgian Matthijs De Ridder: Ritmuri rebele (Rebelse ritmes) - o istorie culturală „swingată” a secolului 20. Epoca analizată este cea consecutivă primei conflagrații mondiale, dar nu pe sol american, unde scriitorul F.Scott Fitzgerald impusese conceptul Jazz Age, ci în Europa. Mai mult decât ca expresie muzicală, jazzul a funcționat atunci ca o măsură a „modernității”, sau doar a noutății. În timp ce țările Antantei celebrau victoria, ex-membrii Puterilor Centrale își lingeau rănile. Pentru unii scriitori danezi sau olandezi
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Rebelse ritmes) - o istorie culturală „swingată” a secolului 20. Epoca analizată este cea consecutivă primei conflagrații mondiale, dar nu pe sol american, unde scriitorul F.Scott Fitzgerald impusese conceptul Jazz Age, ci în Europa. Mai mult decât ca expresie muzicală, jazzul a funcționat atunci ca o măsură a „modernității”, sau doar a noutății. În timp ce țările Antantei celebrau victoria, ex-membrii Puterilor Centrale își lingeau rănile. Pentru unii scriitori danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
decât ca expresie muzicală, jazzul a funcționat atunci ca o măsură a „modernității”, sau doar a noutății. În timp ce țările Antantei celebrau victoria, ex-membrii Puterilor Centrale își lingeau rănile. Pentru unii scriitori danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
În timp ce țările Antantei celebrau victoria, ex-membrii Puterilor Centrale își lingeau rănile. Pentru unii scriitori danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia jazzului, însă nu într-o singură direcție. Cercetătorul de la Universitatea din Antwerp ne-a propus, de asemenea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia jazzului, însă nu într-o singură direcție. Cercetătorul de la Universitatea din Antwerp ne-a propus, de asemenea, un revelator tur de orizont al modurilor de percepere a jazzului de către diverși scriitori
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia jazzului, însă nu într-o singură direcție. Cercetătorul de la Universitatea din Antwerp ne-a propus, de asemenea, un revelator tur de orizont al modurilor de percepere a jazzului de către diverși scriitori europeni - Jean Cocteau (el însuși un notabil baterist!), F. T.
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea revoluției. Europa era profund mișcată de nebunia jazzului, însă nu într-o singură direcție. Cercetătorul de la Universitatea din Antwerp ne-a propus, de asemenea, un revelator tur de orizont al modurilor de percepere a jazzului de către diverși scriitori europeni - Jean Cocteau (el însuși un notabil baterist!), F. T. Marinetti, Hermann Hesse, Paul van Ostaijen, dar și mai puțin cunoscuții Karel Fiala (Cehoslovacia), Robert Storm Peterson (Danemarca), Felix Dörmann (Austria). La rândul său, Nicholas Gebhardt, de la
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
und frühes Leid ( Dezordine și suferință timpurie), scrisă de Thomas Mann în 1925, prin prisma influenței exercitate în epocă de discurile de ebonită conținând muzica de dans la modă. Sobrul literator german avea în colecția sa personală și discuri de jazz, a căror audiere pare a fi influențat textul în speță. Acesta din urmă etalează o scriitură mult mai puțin formalizată decât a prozelor ce-l consacraseră pe autor. O asemenea dezordine narativă, de sorginte jazzistică, i-a oferit lui Mann
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
oferit lui Mann libertatea de a descrie istoria și actualitatea într-un mod mai direct decât în Muntele vrăjit. Pascale Cohen-Avenel, profesoară la Université Paris Ouest, ne-a prezentat o documentată cercetare despre Primele scrieri de popularizare științifică referitoare la jazz, în Germania anilor 1921-1925. Cărțile respective voiau să demonstreze că jazzul reprezenta o autentică schimbare de paradigmă, o trecere spre o lume în care omul putea fi mai liber. Autorii acelui timp considerau că jazzul și jazz-dansul aveau capacitatea de
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
un mod mai direct decât în Muntele vrăjit. Pascale Cohen-Avenel, profesoară la Université Paris Ouest, ne-a prezentat o documentată cercetare despre Primele scrieri de popularizare științifică referitoare la jazz, în Germania anilor 1921-1925. Cărțile respective voiau să demonstreze că jazzul reprezenta o autentică schimbare de paradigmă, o trecere spre o lume în care omul putea fi mai liber. Autorii acelui timp considerau că jazzul și jazz-dansul aveau capacitatea de a-i lecui pe germani de militarism. Concluzia autoarei: „De la bun
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
de popularizare științifică referitoare la jazz, în Germania anilor 1921-1925. Cărțile respective voiau să demonstreze că jazzul reprezenta o autentică schimbare de paradigmă, o trecere spre o lume în care omul putea fi mai liber. Autorii acelui timp considerau că jazzul și jazz-dansul aveau capacitatea de a-i lecui pe germani de militarism. Concluzia autoarei: „De la bun început, jazzul a însemnat mai mult decât o simplă muzică: era purtătorul de stindard al unei Germanii ce se cuvenea a fi reînnoită, dacă
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
o autentică schimbare de paradigmă, o trecere spre o lume în care omul putea fi mai liber. Autorii acelui timp considerau că jazzul și jazz-dansul aveau capacitatea de a-i lecui pe germani de militarism. Concluzia autoarei: „De la bun început, jazzul a însemnat mai mult decât o simplă muzică: era purtătorul de stindard al unei Germanii ce se cuvenea a fi reînnoită, dacă nu chiar al realizării unei omeniri mai fericite.” În studiul Jazzul american în poesia germană de după 1945, Gregory
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
de militarism. Concluzia autoarei: „De la bun început, jazzul a însemnat mai mult decât o simplă muzică: era purtătorul de stindard al unei Germanii ce se cuvenea a fi reînnoită, dacă nu chiar al realizării unei omeniri mai fericite.” În studiul Jazzul american în poesia germană de după 1945, Gregory Divers de la Washington University din St. Louis și-a fructificat dubla specializare (în literatură germană contemporană și jazz), precum și un stagiu ca bursier la Freie Universität Berlin prin anii 1980. Analizând texte de
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
cuvenea a fi reînnoită, dacă nu chiar al realizării unei omeniri mai fericite.” În studiul Jazzul american în poesia germană de după 1945, Gregory Divers de la Washington University din St. Louis și-a fructificat dubla specializare (în literatură germană contemporană și jazz), precum și un stagiu ca bursier la Freie Universität Berlin prin anii 1980. Analizând texte de Ernst Jandl, Jens Gerlach, Volker Braun și Yaak Karsunke, universitarul american șia propus să demonstreze modul cum formele libere și structurile improvizatorice ale jazzului american
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
și jazz), precum și un stagiu ca bursier la Freie Universität Berlin prin anii 1980. Analizând texte de Ernst Jandl, Jens Gerlach, Volker Braun și Yaak Karsunke, universitarul american șia propus să demonstreze modul cum formele libere și structurile improvizatorice ale jazzului american au contribuit la modelarea liricii gemane postbelice. Nu puteau lipsi raportările la rolul jazzului american în dezbaterile ideologice din perioada războiului rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște printre textele
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
texte de Ernst Jandl, Jens Gerlach, Volker Braun și Yaak Karsunke, universitarul american șia propus să demonstreze modul cum formele libere și structurile improvizatorice ale jazzului american au contribuit la modelarea liricii gemane postbelice. Nu puteau lipsi raportările la rolul jazzului american în dezbaterile ideologice din perioada războiului rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște printre textele selectate de Divers și pe unele incluse de mine în capitolul Jazz poetic/poesie jazzificată
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
raportările la rolul jazzului american în dezbaterile ideologice din perioada războiului rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște printre textele selectate de Divers și pe unele incluse de mine în capitolul Jazz poetic/poesie jazzificată, din volumul Cutia de rezonanță/Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale, pe care îl publicasem în 1985 la editura Albatros. Alte titluri (și lucrări) interesante și, pe alocuri, provocatoare: Devalorizare monetară și sincopare: ritmul literaturii austriece
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște printre textele selectate de Divers și pe unele incluse de mine în capitolul Jazz poetic/poesie jazzificată, din volumul Cutia de rezonanță/Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale, pe care îl publicasem în 1985 la editura Albatros. Alte titluri (și lucrări) interesante și, pe alocuri, provocatoare: Devalorizare monetară și sincopare: ritmul literaturii austriece din perioada interbelică de Veronika Hofeneder (Universitatea Viena); Jazz, gen și
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale, pe care îl publicasem în 1985 la editura Albatros. Alte titluri (și lucrări) interesante și, pe alocuri, provocatoare: Devalorizare monetară și sincopare: ritmul literaturii austriece din perioada interbelică de Veronika Hofeneder (Universitatea Viena); Jazz, gen și scriitură în romanele lui Thomas Meinecke de Andrew W. Hurley (Universitatea din Sidney/Australia); De la cakewalk la foxtrott, între dans și propagandă: sunetul primului război mondial de Wolfgang Lamprecht (expert cultural, Viena); Ragtime lingvistic de Luigia Tessitore (Universitatea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
război mondial de Wolfgang Lamprecht (expert cultural, Viena); Ragtime lingvistic de Luigia Tessitore (Universitatea L’Orientale din Napoli); Jazz&Poetry la Beat Generation și în Austria de Thomas Antonic (Universitatea Viena). Criticul berlinez Thomas Wörtche a vorbit despre conexiunile dintre jazz, comics și romanul polițist, în timp ce Stephan Richter, profesor la Neue Jazzschule din München și-a prezentat propria experiență ca instrumentist (clarinet și ghitară) în diverse contexte jazz-poetry. M-a bucurat mult reîntâlnirea cu criticul german Harald Justin, cofondator al uneia
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Richter, profesor la Neue Jazzschule din München și-a prezentat propria experiență ca instrumentist (clarinet și ghitară) în diverse contexte jazz-poetry. M-a bucurat mult reîntâlnirea cu criticul german Harald Justin, cofondator al uneia dintre cele mai solide publicații de jazz din lume - Jazzthetik, editată la Münster. El și-a ales sintagma celebrului jazzolog Joachim-Ernst Berendt „Jazzul este o chestiune sexuală”, ca inspirație pentru o Întâlnire imaginară între Ernest Bornemann și Franz Kafka. Jazzul și erotismul - parametri unificatori pentru doi reprezentanți
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
ghitară) în diverse contexte jazz-poetry. M-a bucurat mult reîntâlnirea cu criticul german Harald Justin, cofondator al uneia dintre cele mai solide publicații de jazz din lume - Jazzthetik, editată la Münster. El și-a ales sintagma celebrului jazzolog Joachim-Ernst Berendt „Jazzul este o chestiune sexuală”, ca inspirație pentru o Întâlnire imaginară între Ernest Bornemann și Franz Kafka. Jazzul și erotismul - parametri unificatori pentru doi reprezentanți fenotipici ai generațiilor din care făceau parte: scriitorul Kafka (1883-1924) și criticul de jazz & sexologul Bornemann
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]