347 matches
-
totale au un caracter diferit. Nu-i nici o mirare că nu toți oamenii sînt humoriști și, chiar de-ar fi, fiecare ar fi în felul său. Armonia și comunitatea sînt bunuri mari, dar nu se cade să fie plătite cu jertfirea caracterului originar și a autenticității indivizilor. Caracterul sporadic al dezvoltării face ca lumea spirituală să fie în acelașitimp mare și mică, tragică și comică și într-asta se află un stimulent (*35) pentru apariția sentimentului total de care ne-am
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Cin' pierde, cin' cîștiga, intră, iese: Vom lua asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a' celor mari În flux, reflux cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși pun tămîie. Te-am găsit? Cin' despărți-ne-o, jar din cer s-aducă, Cu foc ne-alunge că pe vulpi. Dar șterge-ți ochii; Lepră să roada pielea lor și carnea, Pîn' să ne facă-a plînge
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
În desenele entoptice realizate sub influența drogurilor, În timp ce peste tot apar pocale, cupe, amfore, cei care ard și inhalează intenționat substanțe (Sherratt, apud Garwood et al., 1991; Fedele, 1991; Lewis-Williams și Dawson, 1993). Alte rituri socioreligioase paneuropene sunt adunarea și jertfirea obiectelor de lux (topoare mari de jad În Britania etc.) și trepanarea pe viu a craniului, acțiune uneori mortală. Mai puțin se știe despre Africa neolitică, deși, În unele zone, abundă picturile și gravurile În piatră. Sau, mai exact, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar În India apar, În mileniul al III-lea, casetele cu imagini divine, ținute În casă ca sanctuar privat. În Africa Occidentală se manifestă acele religii complexe, care Încă mai există, și chiar acele practici, astăzi dispărute, cum ar fi jertfirea curtenilor la moartea regelui-zeu, În regatul din Ghana, cu numai 1 000 de ani În urmă. 13. O ÎNCERCARE DE CONCLUZIETC "13. O ÎNCERCARE DE CONCLUZIE" Din ceea ce se știe, religia este un produs intelectual tipic omului. Îi descoperim originea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regele și regina adoră un taur așezat pe un altar. O reprezentare analoagă a unui taur pe un piedestal se află pe al doilea ornament de pe vasul hitit antic descoperit la Inandik (Özgük, 1988); În acest caz, scena cuprinde și jertfirea unui taur. Aceste trăsături zoomorfe Își au originea În faza neolitică, atestată de picturile de la Çatal Hüyük și de ceramica descoperită la Hacilar; acestea mai apar și la sfârșitul mileniului al III-lea pe steagurile de la mormintele din Alaca Hüyük
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetăți și sate. Ritualul festiv prevedea de obicei ceremonii atât Înăuntru, cât și În afara templelor divinităților sărbătorite. Momentele principale ale sărbătorilor erau ofrandele de pâine și băutură pentru zei, libațiile În locurile sacre din templu (altar, tron, vatră, fereastră, Încuietoare), jertfirea animalelor (de cele mai multe ori oi, uneori boi), banchetul ritual, la care participau oficianții, diferite ceremonii de purificare. Ritul central este cel indicat de expresia „regele șsau reginaț bea stând În picioare șsau josț divinitatea XY”, a cărei interpretare ca libație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
confruntat civilizația iudaică. Panteonul din Ugarit este bine ilustrat de texte rituale, În care sunt notate și descrise sacrificiile săvârșite În onoarea diferiților zei În cadrul unui complex calendar liturgic. Riturile, articulate Într-o tipologie uneori dificil de Înțeles, constau În jertfirea de animale (bovine, ovine și păsări), În ofrande de alimente, solide și lichide (vin, ulei, miere), de metale prețioase, de țesături și de alte obiecte, precum vase sau statuete. Gama ceremoniilor cuprindea arderi-de-tot, sacrificii comunitare, banchete rituale, liturgii și procesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
practici cultuale În temple, iar informații indirecte despre ceremonii găsim În 2 Regi 16, 10-15 (cf. 2 Cronici 28,23), unde este vorba despre practicile introduse În regatul lui Iuda, la Ierusalim de Ahaz, sub influența arameilor din Damasc. Astfel, jertfirea fiului acestuia (2 Regi 16,3) poate fi pusă În legătură cu o practică obișnuită la arameii din Sefarwaim, exilați din Samaria. Iar În cultul lui Adrammelek (2 Regi 17,31) Îl putem vedea cu o oarecare certitudine pe Hadad-rege. Instituirea marz
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
2 Regi 23,13; cf. Însemnările În oracolul Împotriva lui Moab din Ieremia 48,1 sqq.). Episodul uciderii În masă comise de Mesha În decursul luptelor sale și consacrarea victimelor lui Kemosh este o acțiune Înrudită cu ¡¶rem-ul iudaic. Jertfirea fiului de rege pe ziduri, comisă pentru a-i impresiona pe asediatori și a-i face să se retragă (2 Regi 3,27) este greșit asimilată sacrificiilor umane, fiind de fapt vorba de o ucidere ritualică excepțională pentru rezolvarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au stilizat moartea În război ca un sacrificiu consumat pe altarul națiunii. Numele folosite pentru acest gen de acțiune cultuală sunt puțin tehnice. Oferirea unui animal nu Înseamnă altceva decât „a face un lucru sacru” (rem divinam facere); diferența Între jertfirea unui animal și jertfa vegetală nu se exprimă prin opoziția „sângeros-nesângeros”; oricare ar fi etimologia sa, mactare nu Înseamnă „a ucide”, așa cum am Învățat la școală, unde termenul era legat de „abator” (macellum)2. Iar, la origine, macellum nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci posibilă reconstituirea, dacă nu chiar a semnificației exacte a celor două lexeme indo-europene, cel puțin a formei lingvistice interne: preotul este cel care aduce obiectul jertfei Înaintea (Înspre) zeu, iar jertfirea constă În actul aducerii. Această concluzie este, fără Îndoială, corectă; eroarea apare atunci când, pornind de la aceste date lexicale, se ajunge la extrapolarea unui dat existențial și instituțional, adică reprezentarea preotului ca aparținând unei clase sociale autonome și specializate. Dacă, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au contribuit și orientări de tip umanitar, ostile vărsării de sânge, chiar și animal; dar nu trebuie supraevaluat, așa cum se Întâmplă adesea, refuzul jertfei sângeroase atribuit culturii indiene și zoroastriene. Nu trebuie să se uite că parsii mai practică Încă jertfirea țapului (Boyce, 1986, 173) și că imnurile rigvedice vorbesc despre jertfirea animalelor. Ideea că jertfa sângeroasă Își are fundamentul În nevoia de hrană a zeilor este, cu siguranță, târzie, nefiind scutită de dezvoltări comice (este suficient să ne gândim la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
chiar și animal; dar nu trebuie supraevaluat, așa cum se Întâmplă adesea, refuzul jertfei sângeroase atribuit culturii indiene și zoroastriene. Nu trebuie să se uite că parsii mai practică Încă jertfirea țapului (Boyce, 1986, 173) și că imnurile rigvedice vorbesc despre jertfirea animalelor. Ideea că jertfa sângeroasă Își are fundamentul În nevoia de hrană a zeilor este, cu siguranță, târzie, nefiind scutită de dezvoltări comice (este suficient să ne gândim la felul În care o folosește Aristofan În Norii) și presupune, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
presupune, printre altele, că victimele sunt obligatoriu animale. În realitate, este mult mai probabil ca ideologic jertfa să-și aibă originea În mitul cosmogonic al popoarelor indo-europene (Lincoln, 1986). Am văzut deja că tradiția vedică (Rig-Veda X, 90) consideră că jertfirea Omului Primordial stă la originea stratificării sociale (cf. Varenne, 1982); mai mult, În această jertfă Își are originea toată realitatea cosmosului: 13 Lunaxe "Luna" s-a născut din gândul lui, soarele din ochii săi, Indraxe "Indra" și Agnixe "Agni" din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din picioarele sale Pământul, iar din urechile sale Răsăritul. În această jertfă Își are originea toată realitatea materială și teologică; un mit identic se Întâlnește și În cazul altor culturi indo-europene: În lumea germanică, de exemplu, totul se naște din jertfirea gigantului Ymirxe "Ymir": În Grímnismál (strofele 40-41) putem citi: 40 Pământul a fost făcut din carnea lui Ymirxe "Ymir", iar din sângele lui, marea, munții, cu oasele sale, cu părul său, arborii, iar din craniul său, cerul. 41 Zeii cei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
curma aceste urgii atât de cumplite. Între timp s-au adus și câteva jertfe, ieșite din comun, potrivit Îndrumărilor date de cărțile Ursitei; Între acestea au fost Îngropați sub pământ un gal și o gală, un grec și o grecoaică, jertfirea acestora fiind făcută În târgul de vite, Într-un loc Împrejmuit cu pietre, loc care fusese Însângerat dinainte de jertfe omenești, datină foarte puțin practicată la romani (Titus Livius, De la fundarea Romei, XXII, LVII). După cum se vede, Livius, neagă faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
crescătoare a valorii: capra, oaia, boul, calul și omul, aceasta demonstrează că În tradiția sacerdotală indiană se păstrează Încă amintirea unei epoci În care se practicau jertfele umane. În plus, În ceea ce privește India, trebuie ținut cont de mitul extrem de important al jertfirii Omului Primordial (cf. Rig-Veda, X, 9) În ale cărui membre Își au originea toată realitatea fizică, socială și morală; iar unii cercetători sunt de părere că, În lumea indo-europeană, jertfele umane reproduc tocmai această jertfă primordială și cosmică. O confirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timp evidențiată. Dar dincolo de această informație formală, există probabil o conexiune substanțială mai puternică ce o leagă de o altă figură a culturii vedice. Mannus Înseamnă „Omxe "Om"”, fiind așadar ușor de comparat cu vedicul PuruÌa („Om”), omul primordial din jertfirea căruia s-a născut umanitatea: Pe postament, au stropit jertfa, adică pe Omxe " Om": el este cel pe care l-au oferit ca jertfă zeii, sfinții și profeții ș...ț. Iar când zeii l-au tăiat pe Om, cum i-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
skohsl, „duh malefic”, nu se verifică), este totuși clar că de la un fapt negativ (lexeme fără etimon cunoscut) nu se poate sări la o afirmație pozitivă (originea Într-o cultură non indo-europeană de tip șamanic). Așadar, datorită inițierii și a jertfirii de sine, Odin dobândește puterea de a Îndeplini orice act magic. Aceste puteri magice pe care el le posedă nu sunt totuși o informație nouă (chiar dacă sunt combinate cu experiențe pe deplin noi, ca aceea a șamanismului), Însă ele fac
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o puritate sufletească și o înaltă trăire pe care o întâlnim numai la sfinți, câștigându-și respectul și dragostea camarazilor săi. A fost un luptător neînfricat și neînfrânt. Nu și-a negat și nu și-a părăsit credința. Pătimirea crudă, jertfirea și crucificarea nu l-au doborât. Logodit cu moartea, moartea, numai moartea legionară i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles, că a fi elita legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă a lupta și a învinge ci înseamnă permanenta jertfire de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
comercianți, au trebuit să jertfească averi întregi pentru plata acestor creanțe. O situație analogă se găsește în materia impozitelor, autoritățile fiscale urmărind, cu aceeași rigoare, debitele din rolurile românești în măsura în care acestea au fost găsite și constrângând prin aceasta, tot la jertfirea de valori foarte considerabile. În ce privește, în fine, economiile populațiunii, făcute cu multă trudă și abnegație prin ani de zile până la 28 Iunie 1940, acestea s'au spulberat în neant. Autoritățile ruse au făcut preschimbarea în ruble, a leilor aflați pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]