534 matches
-
sinagoga („casa În care se Închinau jidovii”), dar Sfântul Gheorghe a sfințit-o cu „cădelnița pe care i-a dat-o Dumnezeu din cer”, astfel că au fost alungate toate „duhurile necurate” care zăceau În ulcelele Înșirate pe pereții templului. „Jidovii, văzând aceasta, se sfătuiră de ce moarte să moară Sf. Gheorghe. Și În urmă se hotărâră : să fie legat cu picioarele de picioarele dinapoi ale unui cal sălbatic, și apoi să dea drumul calului.” Imaginea hagiocidului pare identică cu cea din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răsturna cu totul ecuația Însăși. Spre deosebire de Sfântul Ioan cel Nou, care este negustor din Trapezunt, Gheorghe este un „sfânt militar”. El este soldat În armata romană și, ca atare, este „deprins a umbla cu caii”. Prin urmare, „În loc să-l lege jidovii de picioarele calului”, Sfântul Gheorghe „se aruncă cât ai bate din palme pe cal, și de acolo Înainte : noroc și sănătate, lasă pe jidovi cu buzele umflate și cu gura căscată” <endnote id="(113, II, p. 300)"/>. Cu toate că legendele populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armata romană și, ca atare, este „deprins a umbla cu caii”. Prin urmare, „În loc să-l lege jidovii de picioarele calului”, Sfântul Gheorghe „se aruncă cât ai bate din palme pe cal, și de acolo Înainte : noroc și sănătate, lasă pe jidovi cu buzele umflate și cu gura căscată” <endnote id="(113, II, p. 300)"/>. Cu toate că legendele populare românești rețin unele elemente cu caracter istoric - și anume că Sfântul Gheorghe a fost un soldat creștin În armata anticreștinului „Împărat Viclețian [= Dioclețian]” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caracter istoric - și anume că Sfântul Gheorghe a fost un soldat creștin În armata anticreștinului „Împărat Viclețian [= Dioclețian]” <endnote id="(113, II, p. 298)"/> -, alte aspecte sunt Înlocuite cu clișee. De exemplu, Gheorghe nu este martirizat de romani, ci de jidovi - cei care „l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi „bătea pe jidovi” și „nu se Închina la zeii lor” ; de aceea „ei l-au aruncat Într-o groapă cu var nestins” <endnote id="(56, p. 283)"/>. Tot pe seama jidovilor se pune Încercarea de a-i ucide pe unii dintre apostoli : Petru, Iacob
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi „bătea pe jidovi” și „nu se Închina la zeii lor” ; de aceea „ei l-au aruncat Într-o groapă cu var nestins” <endnote id="(56, p. 283)"/>. Tot pe seama jidovilor se pune Încercarea de a-i ucide pe unii dintre apostoli : Petru, Iacob, Filip etc. <endnote id="(113, I, p. 169, și II, p. 316)"/>. Pe apostolul Filip, zice o legendă populară românească, „voiau iudeii să-l decapiteze precum au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudeo-creștinilor” din Ierusalim -, nu a fost decapitat, ci aruncat din Înaltul Templului și omorât cu bâtele, În anul 62 e.n. Un Cronograf românesc, tradus din grecește În secolul al XVII- lea, preia acest modus operandi : „În zâlele lui Neron, văzând jidovii la Ierusalim pre sveatâi Iacov, brata bojiia [= fratele Domnului], că vesteaște numele lui Dumnezău [...], i-au Început a-i purta pizmă. Și cum l-au știut că iaste În besearecă, așia l- au Împresurat jidovii și l-au aruncat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zâlele lui Neron, văzând jidovii la Ierusalim pre sveatâi Iacov, brata bojiia [= fratele Domnului], că vesteaște numele lui Dumnezău [...], i-au Început a-i purta pizmă. Și cum l-au știut că iaste În besearecă, așia l- au Împresurat jidovii și l-au aruncat de pre aripa besearicii gios și acolo l-au omorât” <endnote id=" (497, p. 173)"/>. Mentalitatea tradițională, care ignoră dimensiunea istorică a faptelor, În sensul că nu operează cu ea, ci doar cu cea mitică, atribuie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
catafalcul pe care zăcea adormită Sfânta Maria sunt și ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care cum se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care cum se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte românești vechi, numele iudeului orbit este Ofona, În loc de Iefonias. În textul Întrebări și răspunsuri (mss. BAR 3806, din 1748), tradus din slavonă, se pune Întrebarea : „Cum au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte românești vechi, numele iudeului orbit este Ofona, În loc de Iefonias. În textul Întrebări și răspunsuri (mss. BAR 3806, din 1748), tradus din slavonă, se pune Întrebarea : „Cum au fost numele Jidovului celui ce să apropia să să atingă de sicriul Précistii să-l răstoarne, și-i tăe Arhanghelul mâinele ?”. Iar răspunsul este : „Ofona” <endnote id="(648)"/>. Semnificativ este faptul că Într-una din legendele populare cu același subiect, publicată de Simeon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să apropia să să atingă de sicriul Précistii să-l răstoarne, și-i tăe Arhanghelul mâinele ?”. Iar răspunsul este : „Ofona” <endnote id="(648)"/>. Semnificativ este faptul că Într-una din legendele populare cu același subiect, publicată de Simeon Florea Marian, jidovul care Încearcă să „năruiască năsălia” Sfintei Marii Își pierde numele neutru de Iefonias și capătă unul cu conotații extrem de negative : „un jidov cu numele de Iuda, un urmaș de a lui Iuda Iscarioteanul, care a vândut pe Isus Cristos” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
648)"/>. Semnificativ este faptul că Într-una din legendele populare cu același subiect, publicată de Simeon Florea Marian, jidovul care Încearcă să „năruiască năsălia” Sfintei Marii Își pierde numele neutru de Iefonias și capătă unul cu conotații extrem de negative : „un jidov cu numele de Iuda, un urmaș de a lui Iuda Iscarioteanul, care a vândut pe Isus Cristos” <endnote id="(142, p. 306)"/>. Din nou, evreul hagiocid calcă pe urmele evreului deicid. În orice caz, prezența evreilor În biserică la catafalcul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos” <endnote id="(142, p. 306)"/>. Din nou, evreul hagiocid calcă pe urmele evreului deicid. În orice caz, prezența evreilor În biserică la catafalcul unui mare sfânt sau al unui mare ierarh al creștinătății a devenit simptomatică. Mai ales atunci când „jidovii” nu vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846), nu au plâns doar târgoveții creștini, ci chiar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846), nu au plâns doar târgoveții creștini, ci chiar și evreii : „jidovii săraci au năvălit și intrat În biserică, sărutându-i năsălia” <endnote id=" (143, p. 146)"/>. Este drept că, În 1803, la Iași, preotul Veniamin Costachi (viitorul mitropolit) Îi adăpostise În biserică pe evrei pentru a-i scăpa de furia pogromului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l-o-ai ierta, Că le perdem sămânța ! Sfântul Ilie refuză să se conformeze rugăminții și trage cu fulgerul În ultimul jidov, dar Îl nimerește pe Dumnezeu În aripa cu care acesta Îl proteja. Dumnezeu Îl blestemă pe Ilie să i se usuce mâna dreaptă, pentru ca Sfântul să nu mai aibă atâta putere la fulgerat și la tunat : Mâna dreaptă i-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uzuală <endnote id="(vezi colinda tip „Furarea astrelor” ; cf. 14, pp. 15-62)"/>, dar resortul care pune În mișcare scenariul mitic este diferit. De regulă, În cadrul acestui tip de scenariu, războiul se poartă Între Sfântul Ilie și demonul Iuda. Din nou, „jidovii” sunt asociați sau echivalați cu Iuda. Textul este atestat și În formă de colindă - culeasă de G. Dem. Teodorescu În a doua jumătate a secolului al XIX-lea -, unde cei care o chinuie pe Sfânta Vineri (singură, de data aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Închinăm patemelor tale, ne Închinăm răstignirii tale, Închinămu-ne ranelor Împărăției tale, care le-ai răbdat pe cruce pentru noi oamenii. Și iarăși ne Închinăm ranelor celor de al doilea rându, carele ai răbdat pre sfânta icoană pentru noi de necredincioșii jidovi și slăvim Înviiarea ta, Dumnezeul nostru” <endnote id="(174, pp. 242-243)"/>. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, legenda a fost reluată, ca atare, În Letopisețul Cantacuzinesc <endnote id="(74)"/> și, În rezumat, de cronicarul Radu Popescu, În Istoriile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la ei milă și bun dar”, pentru ritualul de nuntă și cel de ungere a muribunzilor <endnote id="(98)"/>. Un alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Adolphe Stern În 1892 <endnote id="(754, II, pp. 87-90)"/>. Primul capitol al cărții demască, chipurile, o sinistră practică rituală și dezvăluie un mare secret, care puteau fi știute doar de „un fost rabin” : „Taină ascunsă și acum descoperită, asupra jidovilor, pentru sângele carele iau ei de la creștini și ce fac ei cu el, cu dovediri din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803, 1818 și 1839, iar ultimele În 1922
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
află 28 de astfel de codice. Textul a circulat În tot spațiul cultural românesc, inclusiv În Transilvania <endnote id="(98)"/>. Este extrem de semnificativ faptul că scrierea a apărut sub patronajul mitropolitului Moldovei. Într-o „Înainte cuvântare” se spune că Înfruntarea jidovilor a fost tipărită „cu blagoslovenia și cu toată cheltuiala prea osfânții sale chiriu chir Iacov [= Iacob Stamate], mitropolit a toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă forță, la Iași și la București, În 1803 și a continuat și În 1804. Comentatorii sunt de acord asupra faptului că apariția cărții Înfruntarea jidovilor, girată de Mitropolie, a jucat un rol important În noua dezlănțuire a maselor În 1803. Noul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costachi (1803- 1846), i-a adăpostit pe evrei În biserică, ieșindu-le pogromiștilor Înainte cu crucea În mână : „Numai trecând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de „omor ritual” din spațiul românesc a fost cel desfășurat În Moldova În 1726. Totul a pornit de la un presupus delict de infanticid, care s-ar fi petrecut În târgul basarabean Onițcani (ținutul Orhei). S-a spus atunci că „bezzaconicii jidovi” (= „evrei fără de lege”, cum i-a numit Ion Neculce În Letopiseț) ar fi „furat În ziua Paștilor un copil [creștin], cam de cinci ani” (Cronica Ghiculeștilor) și l-ar fi „muncit [...] În chipul muncilor domnului Iisus Hristos” (Ion Neculce). Apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Iași. El a fost condus - cu mare zarvă - de Însuși domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță, care a Încercat să-i șantajeze pe evrei și, cum scrie cronicarul, „să-i păgubească de bani”. Mihai-vodă - spune Ion Neculce - „i-au ținut [pe jidovi] la Închisoare, gândind doar a lua de la dânșii bani mulți”. Până la urmă, din lipsă de probe, dar și datorită presiunilor diplomatice internaționale, inculpații au fost achitați. „Din pricina lăcomiei sale de bani - scrie În Cronica Ghiculeștilor -, căci n-a arătat râvnă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]