976 matches
-
are o cinstire deosebită în Zarand și Duminicile Penticostarului de la “Duminica Sf.Toma” până la “Duminica Orbului”. Pe peretele din spate al naosului este reprezentată scena “Judecății de Apoi” unde elementele teologice se combină cu elemente populare. Mântuitorul este prezentat pe jilțul de judecător înconjurat de șase aposoli și patru arhangheli. Sf. Arhanghel Gavriil și încă unul sună din trâmbițe. La picioarele Mântuitorului se află Sf. Arhanghel Mihail cu balanța în mână. În partea dreaptă este prezentat raiul sub forma unei grădini
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat pe o platformă rectangulară. Atât în jurul bisericii cât și în jurul jilțului sunt săpate cruci cu vârste diverse, precum și multiple inscripții. Deși pisania din 1903 dă - în baza tradiției,ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat pe o platformă rectangulară. Atât în jurul bisericii cât și în jurul jilțului sunt săpate cruci cu vârste diverse, precum și multiple inscripții. Deși pisania din 1903 dă - în baza tradiției,ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în secolele III-VI, cu toate că reperele cronologice descoperite plasează întemeierea schitului la mijlocul secolului
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După obiceiurile vechi, acest loc ar trebui să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută evanghelia (și
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
se mai păstrează un potir de argint din 1795, “Evanghelia” (ediția de Râmnic) din 1784, Evanghelia mare de la Mănăstirea Neamț din 1821 și un chivot de argint din 1824. Biserica mai dispune și de obiecte cu valoare istorică cum sunt jilțul domnesc al primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza (trecut în inventarul lăcașului de cult); epitaful cusut în fir în 1880 de schimonahia Eupraxia Vârnav; amvonul sculptat în lemn de la începutul secolului al XIX-lea. Cercetătorul Sorin Iftimi afirmă
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
maramureșeană). Pronaosul este dominat de o singură temă majoră- Judecata de apoi care se desfășoară amplu pe întreg peretele estic fără delimitări grafice în cadre sau registre. Sus e înfățișat Iisus judecător, în veșmîntul „Patimilor”, încadrat de apostolii așezați în jilțuri; mai jos Adam și Eva, îngenuncheați; în partea dreaptă, într-o compoziție pe diagonală, sunt reprezentate cele 12 Vămi ale Văzduhului, sub forma unei scări cu douăsprezece acoperișuri triunghiulare. Sufletele, figurate prin personaje de mici dimensiuni, coboară scara însoțite de
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
pe un soclu de piatră, decorat cu inscripții și altoreliefuri. Inscripția principală conținea un omagiu memoriei lui Gheorghe Asachi: ""Primului învățetor din Moldova, Gheorghe Asaki, școalele româneșci recunoscătoare"". Gheorghe Asachi este imaginat la o vârstă înaintată, șezând îngândurat într-un jilț, cu capul ușor plecat spre stânga, ținând pe genunchi niște hrisoave vechi, iar în mână o pană. Pe spatele lui Asachi se află o hlamidă care conferă sculpturii o calmă măreție. Pe soclul statuii există două altoreliefuri de bronz: cel
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
partea centrală a abațialei. Acolo, în 1790, se aflau o mică orgă cu dependințele sale plasată pe o galerie mare, o lustră de cristal, 9 tablouri foarte vechi, de diferite mărimi, un altar cu grilaj și 4 cărți de rugăciuni. Jilțul abațial cu [baldachin ?] și alte scaune formau un ansamblu de lemn, foarte vechi și fără culoare [definită], cu înălțimea de vreo 9 picioare (cam 3 metri), de jur împrejur: acolo se instalau călugărițele din cor, surorile din gospodăria abației și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
VIAȚA ÎN FIȘE DE ROMAN ...O femeie stă în fața casei sale și privește înainte; peste supuși, parcă, și peste întinderi. Este așezată într-un jilț, un scaun înalt, cu spătar. și, deși într-un moment de odihnă, are o ținută demnă; calmă și demnă, ocrotitoare și severă, liniștită și împăcată cu sine. Mâinile aduse la piept lasă impresia că ar putea fi vorba și de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Arthur Coulin s-a preocupat de decorațiuni interioare și proiecte de mobilier, inspirându-se în acest sens din creația și tradiția sașilor transilvăneni. În anul 1908 cu ocazia bazarului de Crăciun organizat de Asociația Sebastian Hann a fost expus un jilț realizat de către tâmplarul Wilhelm Gottschling după un desen de Coulin. Pentru a avea o imagine completă asupra activității sale artistice, trebuie menționată colaborarea lui Coulin cu Octavian Smigelschi pentru realizarea picturii murale a Catedralei Mitropolitate din Sibiu din perioada anilor
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
efectuat lucrări de consolidare și restaurare a lăcașului de cult, cu fonduri acordate de Mitropolia Moldovei și Sucevei și cu sprijinul tehnic al autorităților de stat. Cu acest prilej, a fost curățată și refăcută pictura murală interioară, catapeteasma și vechile jilțuri, s-au consolidat și restaurat turnul-clopotniță, clădirea fostei egumenii, zidul de incintă și casa de ape. În acea vreme, paroh era preotul Constantin Andrei. Biserica a fost resfințită la 27 noiembrie 1988 de către patriarhul Teoctist, înconjurat de un sobor de
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
ale armurilor care străjuiau scara zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de secure, zace Neruda, mort de
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
aceasta din urmă și-a adus contribuție materiale și episcopul). La data de 2 martie 1548, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551), fiu al lui Petru Rareș și beneficiar în cronică al unor culori "închise", îl dă jos din jilțul episcopal. Celălalt fiu al lui Rareș, Ștefan al VI-lea Rareș (1551-1552), îi va reda demnitatea ecleziastică în iunie 1551, PS Macarie păstorind ca episcop până la moarte. În anul 1556 Macarie a tradus în slavonește și a rânduit pe articole
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
prima carte din ciclul Marea Sfărâmata, care se adresează publicului tânăr. În 2015, a primit premiul Locus pentru cel mai bun român Young Adult. Regele Gettlandului și prințul moștenitor sunt uciși într-o ambuscada de către oamenii lui Grom-gil-Gorm, regele Vansterlandului. Jilțul Negru ajunge astfel în posesia lui Yarvi, al doilea fiu al lui Uthrik și Laithlin, un infirm care-și poate folosi doar o mână și se pregătea să devină preot. Tânărul pornește într-un atac de pedepsire a regelui vecin
Jumătate de rege () [Corola-website/Science/335479_a_336808]
-
răsturnare a uzurpatorului Odem. Lucrurile iau o turnură neașteptată când se dovedește că unul dintre însoțitorii lui Yarvi este Uthil - adevăratul moștenitor al tronului, pe care tatăl lui Uthrik și Odem încercaseră să-l ucidă, pentru a-l îndepărta de pe Jilțul Negru. Yarvi renunța la pretenția la tron, jurându-i credință noului rege și revine la meseria de preot. Tot atunci, descâlcește ițele morții suspecte a tatălui și fratelui său, aflând că ea nu se datorează lui Gorm-gil-Grom, ci celei care
Jumătate de rege () [Corola-website/Science/335479_a_336808]
-
nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
dând unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă acoperite cu un grilaj din fier forjat, alături de portalul ușii de trecere, profilat și pictat în culori specifice zonei. Se mai rețin ușile împărătești și jilțul arhieresc, candelabrul, icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul static al desfășurării epice într-o cromatică deschisă, specifică tuturor bisericilor de lemn maramureșene, în care predomină roșu, albastru și alb puse în evidență de tonurile
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
doilea război mondial, în persoana lui Ioan Petreuș. Pictura bisericii din Cuhea este făcută la comanda unui ctitor unic, pan Vasili Samplonțai (Săpânțanu), menționat între anii 1747 și 1788 ca jurat și „solgabirău al orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de prestanță, văzut
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]