102,189 matches
-
inspirației nu pot fi schimbate, ele țin de o "ordine a lucrurilor" (sunt expresia ei), care nu poate fi altfel decât este. în același timp, această filosofie centrată pe limbă, prin accentul pe care în mod necesar îl pune pe jocul aparențelor "frumoase" ale lucrurilor, prin sofisticatul sistem de proceduri și tehnici retorice pe care-l atrage după sine, dezvăluie o altă contribuție nietzschenă majoră: anume, estetismul lui întemeiat ontologic, ideea că întrebarea fundamentală asupra existenței - inclusiv existența omenească - este dacă
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
a stilului său de filosofare. Dacă ceva există doar în măsura în care apare ca fiind "frumos" și justificat "estetic", atunci adevărul însuși, impreună cu definiția lui, cu toate criteriile și mijloacele lui de producere, trebuie reconsiderate într-un mod radical: "Cunoașterea este jocul de putere al forțelor creatoare, un proces ce culminează în formele vitale și ideile reușite, puternice. Tot ceea ce-și menține esența în acest fel se cheamă adevăr." (p. 287) Cum ar veni, cunoaștere este procesul ludic sofisticat prin care
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
Editura "Aius" din Craiova îmi va apărea al cincilea tom din Memorii aproximative, intitulat Istorii literare mai puțin cunoscute. Iar la Iași, la Fundația " Chemarea" reeditarea (cred că a treia), a romanului De-a bâza (din ciclul de romane umoristice Jocurile detectivului Conan II) de-o da Dumnezeu ca maestrul Traian Cepoiu, poetul și pictorul editor de la Cerașu - Prahova, să facă rost de finanțuri, atunci va ieși de sub tipar și Râdeți, vă rog, cinci minute!, o culegere antologică de schițe umoristice
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
găsește și aici. Meritul autorului e că depășește fronda acestui tip de construcție textuală în sensul similării disimulate și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile stilistice firești ale autorului, riști să ignori punctele de asamblare și de comprimare prin referințe culturale discret strecurate în text: "El părăsise un spațiu mitic și mioritic, unde copilele așteptau virgin și oniric sosirea feciorilor de crai născuți din lacrimă
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
ceea ce se numește îndeobște "școală", în ciuda mulțimii imitatorilor de ieri și de azi. Critica de întîmpinare remarcă frecvent "influențe" bucoviene la cutare poet, dar acestea se reduc cel mai adesea la "atmosferă" (un termen atît de vag!), la un anume joc cromatic, la un vers, la prezența corbilor pe un cer de iarnă: sînt acestea semne ale modului receptării Poetului de către poeți, altfel spus, un reflex în poezie al clișeelor din critică. Bacovianismul începe, în adevăr, prin a fi irepetabil. Analizele
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși ca să scuipe în conștiință, nu în bătaie de joc." Ultima parte a cărții demonstrează încă o dată că nimic nu se pierde, totul se transformă. Este infernul acestor ultimi ani pe care îl suportăm cu toții. Tonul autorului nu se schimbă. Este acceași durere, aceeași întristare profundă din "primul infern". "Scriu
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
de baștină. Nimic mai mult. Dacă succesul scontat nu se manifestă imediat, atunci sînt invocate motivele tehnice, scena care diferă, decorul care nu intră ș.a.m.d. Cîți se preocupă însă de adaptarea unui spectacol la un alt spațiu de joc pentru ca să fie eliminată orice formă disturbatoare? Din ce în ce mai puțini. În fine, mi-am propus ca în paginile acestui număr să discut despre ceea ce înseamnă în România un festival național de teatru și, concret, cum a arătat și s-a desfășurat ediția
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
lor nu figurează în documentație), dincolo, deci, de unele dezamăgiri, rămîn cu mai multe lucruri și întîmplări frumoase decît credeam: Pilafuri și parfum de măgar, texte alese din Cartea celor o mie și una de nopți, un spectacol născut din joc și joacă, din încercările unei echipe (Purcărete-Stürmer-Șirli), din exerciții năstrușnice pentru tineri actori, dar și pentru cei experimentați (Ilie Gheorghe, Valer Delakeza, Virgil Flonda, Angel Rababoc), un spectacol plin de senzualitate, lascivitate, de poezia imaginii, de provocatoare mirosuri și senzații
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
deceniului 7, accesul la patrimoniul național prin publicarea unor opere anterior interzise, traducerile din literatura occidentală contemporană (alta decît cea sovietică) au fost biruințe ale obștii în mai mare măsură decît încuviințări ale oficialității. Oficialitatea a fost prinsă într-un joc de care inițial avea absolută nevoie și pe care l-a scăpat mai apoi de sub control. Reînghețul ideologic din 1958 și din 1971 este dovada faptului că PCR își dădea perfect seama de consecințele și de riscurile procesului de liberalizare
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni - tradiționalii stăpâni ai orașului de pe Bega. De altfel, am observat că pentru mulți ardeleni suprema formă de evoluție lingvistică este oltenizarea! Nu ezit să intru în jocul lui: "Bine, bine, intrarăți, dar ce-o să faceți de-cum înainte? Că domnu' Bush nu prea-l are la inimă pe tribunu' dumneavoastră!" Ca orice posesor al adevărului ultim, domnul Pintea mă contrează: "Ei, astea e aranjamente politice! Nu văzurăți
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
patetismele, are umor, este ironic și liric atât cât trebuie și, deși îi lipsesc destule piese, povestea pe care o scrie se încheagă impecabil. Totuși, prima parte a cărții, de până la moartea lui Ion Luca Caragiale (care presupune un sugestiv joc de oglinzi, o construcție paralelă între viața tatălui exigent și lipsit de dragoste părintească și cea a fiului aproape renegat) are destule momente savuros consemnate sau pur și simplu expresiv alăturate. Caragiale-tatăl: "... joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
adresată României la Praga, cine a fost mai cîștigat? Cei care au putut intra în Piață grație convocatorului sau cei care au rămas pe dinafară, veniți din proprie inițiativă? Un singur ziar s-a găsit, în București, să-și bată joc de vizita președintelui Bush și de uriașa manifestare de simpatie care i-a fost făcută acestuia: CRONICA ROMÂNĂ. Acest ziar care miroase tot mai tare a publicație vadimistă a intrat cu acest prilej pe o linie sinucigașă. Cronica română și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
foi de viță ori dacă va trece decisiv la contraatac. Probabil că, sub influența propriei camarile, Iliescu va ajunge chiar să se descotorosească de învățăcelul fidel, cândva, ca o umbră, dar care, după preluarea puterii, dă semne energice de independență. Jocul de-a anticipatele are drept miză eliberarea lui Năstase de tutela nașului său politic. Decalarea generalelor față de prezidențiale înseamnă, în aceeași logică, un bobârnac la adresa lui Iliescu: aflat - dar numai în propria imaginație - pe cai mari, premierul dorește să-i demonstreze
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni - tradiționalii stăpâni ai orașului de pe Bega. De altfel, am observat că pentru mulți ardeleni suprema formă de evoluție lingvistică este oltenizarea! Nu ezit să intru în jocul lui: "Bine, bine, intrarăți, dar ce-o să faceți de-cum înainte? Că domnu' Bush nu prea-l are la inimă pe tribunu' dumneavoastră!" Ca orice posesor al adevărului ultim, domnul Pintea mă contrează: "Ei, astea e aranjamente politice! Nu văzurăți
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
realitate lejeră funcționând pe principiul perfuziei." Prozele vechi și noi De această dată "beneficiem" de alt gen de proză: i-am zis ironică și aluzivă pentru că, încă din titlul volumului de proze scurte semnate de Vasile Gogea semnalele citatului și jocul de oglinzi sunt evidente. Practica intertextului, veche, și acest cuvânt a ajuns să desemneze un clișeu critic. Ideea e să apară la câte cineva vreun sâmbure coagulat de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul să nu moară în
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Călinescu" - a prezentat redacției care se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor al Jocului de-a vacanța, al Stelei fără nume și al comediei satirice Ultima oră, ignorându-i cu desăvârșire opera romanescă - îndeosebi cartea lui de căpătâi, De două mii de ani, care n-avea, pe atunci, permis de circulație. Propunerea d-sale m-
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
adepții lui o fac între schimbările politico-sociale și cele literare. Există, în toate timpurile, un anumit decalaj între unele și altele. Nici chiar instaurarea regimului comunist, în august 1944, n-a condus de la început la o modificare radicală a regulilor jocului cultural. Vreme de cîțiva ani s-au prelungit tendințele și formele anterioare. Abia instituționalizarea cenzurii în 1949 le-a pus capăt. Și încă: literatura realist-socialistă astfel întemeiată a rămas inorganică, fără atașament profund la sensibilitatea scriitorilor și fără valoare. Cu
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
etc. Opțiunea de a scrie contopit (uneori chiar fără majusculă inițială) noul compus draculaland ascunde uneori o intenție malițioasă: pronunția tinde să se îndepărteze de cea din engleză, accentuînd aspectul cacofonic și sugestiile de imprecație ale alăturării (deviate, într-un joc de cuvinte nu tocmai reușit, în Draculatralaland, în MBv). Punctul culminant al jocului lexical mi se pare atins de generalizarea care - prin formarea unui plural - chiar transformă compusul în substantiv comun și în categorie tipologică: "diplomații ospitalizați de H. și
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
draculaland ascunde uneori o intenție malițioasă: pronunția tinde să se îndepărteze de cea din engleză, accentuînd aspectul cacofonic și sugestiile de imprecație ale alăturării (deviate, într-un joc de cuvinte nu tocmai reușit, în Draculatralaland, în MBv). Punctul culminant al jocului lexical mi se pare atins de generalizarea care - prin formarea unui plural - chiar transformă compusul în substantiv comun și în categorie tipologică: "diplomații ospitalizați de H. și M. pe la draculalanduri sau simpozioane" (Academia Cațavencu, 31.05.2001). Reflectată asupra numelui
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
acest proces este tot mai evident pe măsură ce imaginea se abstractizează și suprafața începe să prevaleze în raport cu planurile de adîncime. Acum pictorul creează, prin imagine, adevărate propoziții logice și construiește, cu gravitate și, în același timp, cu un anumit spirit ludic, jocuri ambigui, sprijinite pe forme tipice de omonimie plastică. Motivul ochiului, de pildă, este exploatat în regim decorativ prin motivul penei de păun, în regim magico-simbolic prin schematizarea și multiplicarea reperului anatomic și în regim spiritual prin aluzia la triunghiul mistic
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
ziariști, oficiali străini etc. Autorul este foarte familiar cu ei, ca un copil. Le vorbește la per tu, îi mustră, îi poreclește, îi maimuțărește, îi ceartă, îi pedepsește, îi pune la punct, le dă calificative, îi beștelește, ca într-un joc cu soldați de plumb sau cu păpuși. Întoarcerea în timp e încă posibilă? Pentru Răsvan Popescu - da. El își crează pe hârtie ("Măcar pe hârtie să-mi scap sufletul" - pag. 276) o lume a lui, în care se simte în
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de personalități culturale din toate literaturile și din toate timpurile. Revista inițiază cu acest număr o anchetă cu numele Biblioteca de zece cărți. Primul care intră într-un joc inventat de Valéry și de Gide acum trei sferturi de secol este dl. Andrei Pleșu. Iată lista lui: Povestirile pelerinului rus, Frații Karamazov, Tratatele lui Meister Eckhart, Shakespeare. Textele familiei Caragiale (Ion Luca și Matei), Dreapta credință a lui Chesterton
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
aceasta vizează numai și numai condiția inadaptatului, a eternului inoportun, ros de probleme cerebrale, care nu reușește niciodată să se sincronizeze lumii exterioare. Orice altă lectură ar fi, pe acest calapod, deplasată, iar de multe ori "simbolurile" sunt rezultatul unor jocuri gratuite de limbaj: "Privind senin, superior, peste mulțime, începeam prin a-mi strecura cu abilitate IMPOSIBILUL printre degete". Atitudinea este ironică, ușor detașată, iar în final prevalează uneori optimismul: "Azi?!... Azi sunt mândru de opera mea, de rolul pe care
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
scrise, inteligente și care îți oferă o lectură plăcută! Ca și în precedentul roman, Felipe și Margherita, Iolanda Malamen scrie proză pornind de la pictură sau, cel puțin, cu un ochi la pânzele marilor pictori (în acel caz, Vélasquez), inventând un joc inteligent, un omagiu adus atât picturii cât și literaturii. Epicul nu există, abia deslușim câteva situații cât să înțelegem ce și cum. Scenele de viață se suprapun perfect sau, poate, sunt (re)construite pornind de la câte un tablou a cărui
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
abia deslușim câteva situații cât să înțelegem ce și cum. Scenele de viață se suprapun perfect sau, poate, sunt (re)construite pornind de la câte un tablou a cărui logică artistică o urmează întocmai. Metafora scrisului Iolandei Malamen se ascunde în jocul dintre nuanța sugestivă și cuvintele înșirate la infinit transgresând cu ajutorul memoriei și al imaginației staticul scenei încremenite pentru totdeauna pe pânză. Tabloul mustește de viață prin cuvinte. în spatele culorii e o lume captivă eliberată doar de cuvinte. Sau invers: cuvintele
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]