2,403 matches
-
deoarece furnizează hepatocitului cantități mari din acizii biliari secretați anterior. Acizii biliari conjugați, constituienți majori ai bilei, nu sunt absorbiți în porțiunea proximală a intestinului deoarece ei sunt prea polari și au o moleculă prea mare pentru a trece prin joncțiunile paracelulare; ei sunt eficient reabsorbiți la nivelul ileonului distal printr-un mecanism de transport activ. De aici ei sunt transportați prin sângele portal la ficat, unde sunt re-extrași și secretați în bilă și apoi ajung din nou în intestin, realizând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală superioară celei din colonul sigmoid. In plus, joncțiunea dintre colonul sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru dilatație metabolică nu acționează direct; corelația funcțională cu vasele din aval este asigurată prin relaxare dependentă de debit și prin conducere în amonte a perturbărilor de potențial membranar prin joncțiuni comunicante. Celulele endoteliale sunt cuplate prin astfel de joncțiuni comunicante (fig.49), precum și hetero-celular cu miocitele netede, asigurându se astfel un flux de informație bidirecțional. Cu excepția arteriolelor mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
semnalele pentru dilatație metabolică nu acționează direct; corelația funcțională cu vasele din aval este asigurată prin relaxare dependentă de debit și prin conducere în amonte a perturbărilor de potențial membranar prin joncțiuni comunicante. Celulele endoteliale sunt cuplate prin astfel de joncțiuni comunicante (fig.49), precum și hetero-celular cu miocitele netede, asigurându se astfel un flux de informație bidirecțional. Cu excepția arteriolelor mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
endoteliale în contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage oxigenul și de a minimiza aria de șunt (cu rată de perfuzie relativ ridicată față de preluarea tisulară de oxigen) poate fi considerat un test integrativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70% din apa filtrată la nivelul tubului proximal. Apa traversează membranele celulelor tubulare prin canale pentru apă (aquaporin-1), dar o mare parte a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alte epoci 136 reprezintă și efectul unei apetențe scăzute a democrației față de probleme de mare respirație istorică. Este nevoie de o regândire a vieții democratice, pentru a face față problemelor de termen lung, care devin din ce în ce mai vizibile și mai importante. Joncțiunea dintre dezbaterea democratică și abordarea profesională, nevoia de a privi viața democratică inclusiv prin prisma performanței, chiar de a face din performanță un criteriu de legitimitate a structurilor democratice este mai actuală decât oricând. Organizarea democratică își va menține atractivitatea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de creștere a capacității de inovație a economiei chineze. Dacă până acum accentul cădea pe prezența produselor "Made in China" oriunde în lume, acum accentul cade pe profitabilitate și competitivitate. China își propune să schimbe modelul creșterii și pentru aceasta joncțiunea cu cercetarea și inovația reprezintă obiectivul central al dezvoltării viitoare. Ministrul chinez pentru știință și tehnologie evidenția nevoia acestei reorientări către elementele calitative: "China trebuie să mențină un ritm al invesțiilor de 40%, în timp ce contribuția științei și tehnologiei la creșterea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
economice și influențează direct ritmul, calitatea și modernitatea dezvoltării. Când o creștere demografică se întâlnește cu o strategie de dezvoltare temeinică, atunci se declanșează un proces de expansiune economică (ridicarea Chinei și a Indiei nu pot fi explicate în afara acestei joncțiuni). În cele ce urmează, nu este vorba despre relația, mai simplă, dintre un proces economic și baza, pregătirea sa umană. Ci despre influența majoră pe care evoluțiile demografice contemporane le au asupra distribuției puterii la nivel global. Asupra distribuției de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
niciodată singur și rupt de lume, ca un personaj ce acționează din exterior asupra unei situații date. Energia ce Însuflețește natura Îl străbate și pe el, făcându-l să trăiască Într-un ba integrator, situat În conștiința lui prezentă, la joncțiunea dintre trecut și viitorul imediat. Nu el e cel care vrea, ci comuniunea pe care o formează cu natura. Cum să nu visezi la aplicarea acestui principiu În activitățile economice? Într-un registru similar, filmul Îmbătat de culori al sud-coreeanului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
adaptat la provocările actuale, precum și În Înlăturarea disparităților În ceea ce privește nivelul de dezvoltare a diferitelor regiuni. 1.1.6. Concluzie Se poate spune că efectele crizei actuale ne fac să regândim modelele de dezvoltare economică la nivel global și să realizăm joncțiunea de la o abordare exogenă a factorilor de producție - pământ, capital, forță de muncă - la o abordare endogenă, văzută prin prisma progresului tehnic, la baza căruia stă omul prin cunoașterea sa, În contextul orientării eforturilor către știință, educație, cercetare și dezvoltare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de formă de violență sistematică nu are doar o influență deprimantă evanescentă asupra dimensiunii și naturii produselor creative ale vremii, ci poate avea consecințe și asupra creativității în deceniile ulterioare. Literatura istoriometrică despre teoria ciclurilor creativității culturale se conturează în joncțiune cu cele patru categorii (Gray, 1958, 1961, 1966; Klingemann, Mohler și Weber, 1982; Kroeber, 1944; Lowe și Lowe, 1982; Marchetti, 1980; Peterson și Berger, 1975; Rainoff, 1929; Sheldon, 1979, 1980; Simonton, 1976c; Sorokin, 1937-1941; Sorokin și Merton, 1935). Cea mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]