540 matches
-
patronul de la Gilou (chiar Îl chema Gilou? Era posibil) asculta cu atenție. Discuțiile despre bani și despre raportul calitate-preț Îi interesează Întotdeauna pe oameni, e o trăsătură caracteristică a lor. — A, uite-l pe Bulache! făcu Bruno pe un ton jovial, arătând spre un tânăr care tocmai intrase În local. Părea să aibă vreo douăzeci și doi de ani. Purta o haină militară de camuflaj și un tricou Greenpeace, avea tenul mat, părul negru Împletit În codițe; pe scurt, stilul rasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
condițiile. Nu-l lăsa să te aștepte ! — Ăă... prea bine, doamnă. Fac o reverență, după care îmi netezesc uniforma și pornesc pe hol. Mă apropii de ușa biroului lui Eddie și ciocănesc de două ori. — Intră! se aude un glas jovial. În clipa în care intru, îl găsesc pe Eddie așezat la biroul său : o chestie uriașă de mahon și piele ștanțată, pe care se află un laptop care pare foarte scump. Acum e total îmbrăcat, slavă Domnului, în pantaloni maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de Lotte Levy-Grünberg, avea pe mormântul din Australia o mulțime de lalele roșii. Am găsit o poză pe arhivele Internet. Cât despre Tiffenburg, nu știu ce-am avut cu el. Nu mă deranjase nicodată cu nimic. Era un om gras, jovial și nazist, ca mulți cunoscuți de-ai mei. Murise în urmă cu trei luni. Vrând să aprindă focul, s-a aplecat prea mult și masca de oxigen din care respira i s-a desprins. Cazul a făcut vâlvă și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
renumit om Înțelept. Cei ce-l cunoșteau din anii tinereții afirmau despre el că, la 30 de ani, când Îi muri soția (ea avea 28 de ani) fu atât de tulburat Încât se va schimba radical și pe viață: din jovial și generos, sociabil și blând, a devenit tot mai Închis, retras și trist. N-a iubit, nici nu s-a apropiat de altă femeie. A trăit până la moarte cu imaginea nevestei decedate. Cartea Sfântă i-a fost a doua tovarășă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
al unui frate mai mare care-ți spune : „când o să crești mare“. Atât. Doar faptul de a fi con- siderat Încă mic te face să te simți imediat mai bine, Îți dă iluzia că mai ai timp. Cu râsul lui jovial, GĂlățanu a spart fereastra mea spre lume. Ascultând poveștile lui despre priete- nie, despre Paris, despre București, mi-a revenit pofta de a trăi. Trebuia neapărat să evadez, să scap din Galați, să-mi iau chitara pe umăr și pistolul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
omenesc, al unui frate mai mare care-ți spune : „când o să crești mare“. Atât. Doar faptul de a fi considerat încă mic te face să te simți imediat mai bine, îți dă iluzia că mai ai timp. Cu râsul lui jovial, Gălățanu a spart fereastra mea spre lume. Ascultând poveștile lui despre prietenie, despre Paris, despre București, mi-a revenit pofta de a trăi. Trebuia neapărat să evadez, să scap din Galați, să-mi iau chitara pe umăr și pistolul în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
strâns mâna lui Iustin în semn de încurajare și liniștire. Iuliana îl aștepta pe coridor, lângă ușă. Ieșiseră și două asistente medicale, dintre care una era amabila lor cunoștință ce-i întâmpinase la internare și care, acum, se apropie la fel de jovială de ei pentru a le vorbi: - Dacă doriți o cafeluță ori răcoritoare, vă invit în biroul doamnei doctor, vă rog! Acolo vă puteți relaxa, puteți urmări emisiunile TV... Eu am tot timpul să vă stau la dispoziție și îmi face
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dorea, dar nu se temea că ar putea să se îndragostească de-a binelea de ea. Se duse deci la Georgeta, care-l primi cu o plăcere întristată. I se păru chiar curios lui Felix că o fată așa de jovială și deliberată în tot ce face, exprimând prin perfecțiunea de mare păpușă de porțelan femeia crudă, indiferentă, e atât de preocupată de cazuistica morală. - Domnule Felix, îi zise ea, îmi pare sincer rău de Titi. N-am vrut deloc să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Scrisorii pierdute - humorul călinescian s-a eliberat de veninul satiric, de cuțitul nemilos al zeflemistului, care avea o atât de vie conștiință a moravurilor. Caragiale e un nervos și un îndurerat social (nu moral), în timp ce G. Călinescu e un cinic jovial. Prin faptul că se aplică acelorași tipuri, aceleiași epoci (cu o diferență poate de o generație și, bineînțeles, într-o viziune despoliticianizată), cu aceeași tendință de a împinge comicul la delir, la absurd, humorul lui Călinescu se înrudește cu cel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
salută amabil Ioanide. Apoi dădu un telefon lui Gaittany, care lipsea din București numai trei zile pe săptămână, făcând week-end la fermă (nu se ducea niciodată la stațiunile climaterice din țară, ci numai în străinătate). - Să trăiești! se auzi glasul jovial al aceluia. - Am unele chestiuni de ordin profesional cu Hangerliu,minți Ioanide; i-am dat telefoane și nu răspunde. - Domnule, a plecat la Berlin!Și Gaittany făcu un ha-ha-ha plin de semnificație. Ioanide nu pricepu clar rostul râsului, își dădu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
surprindea în primul moment la Hangerliu era ținuta sa de esența imbecilității. Prințul rămânea nu rareori cu gura căscată și mai presus de toate scotea din gâtlej un râs înfiorător, un fel de behăit de capră, replică înjosită a hohotului jovial al lui Gaittany. Pe urmă îți dădeai seama că, dacă Hangerliu nu era inteligent, nu era iarăși așa de imbecil cum părea. Era un prost de familie cu un je ne sais quoi1 care în anume privințe Nu știu ce (fr.). îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe arhitecți. În felul acesta, donația dumneavoastră ar fi integrată într-un tot. . - Poți s-o faci, ideea nu-i rea. Probabil ai nevoie de bani. . - Nimic nu vă scapă, domnule ministru! zise Gaittany înplină mare ținută a feței lui joviale. . - Cît? Întrebă Pomponescu. . - Am făcut aici un calcul minim, vi-l las să-l studiați, di-rectorul de cabinet îmi va comunica aprecierea dumneavoastră. Pomponescu știa ce înseamnă "directorul de cabinet", era organul prin care Gaittany își exercita inefabila sa presiune
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a fost cât pe aici să își dezvăluie adevărata identitate. Satanismul ca element de potențare din perspectiva fantastică a comportamentului personajelor vădește aceeași priză la cotidian. Episodul ,,tranzacției’’ ‚ dintre kir Ianulea și Negoiță încântă și derutează, în același timp, prin joviala stare de spirit a eroilor. Nearătând în nici un fel că l-ar înspăimânta sau măcar surprinde adevărata identitate a lui Kir Ianulea, mucalitul și lacomul țăran nu se dă în lături de la propunerile necurate care i se fac. Ideea, de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
am avut un vis pregnant din care m-am sculat tulburat. Andrei, îmbrăcat în negru - parcă în frac? - și cu fular alb strălucitor (en magicien), mă anunța că urmează să moară; era jenat pentru noi, fâstâcit, dar totuși senin și jovial, pierzîndu-și teluricitatea și desprinzîndu-se grațios și lin. E opt fără un sfert când mă trezesc și ziua începe greu. Seara, după cină, îl întrebăm pe Noica, jumătate în glumă, jumătate în serios, cum să-i edităm opera. Cînd o s-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un ochi critic, dar nu cere cu vehemență înlăturarea ei. Medieval fiind, nu are suficientă putere să schimbe lumea în care se află, o judecă în spirit parodic și încearcă să-i ofere unele alternative, însă tonalitatea rămâne permanent destinsă, jovială. 527 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 50. 143 A treia povestire din prima zi a Decameronului vine să completeze oarecum cele sugerate anterior. Este vorba de istorisirea cu cele trei inele pe care un cămătar evreu bogat, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un ochi critic, dar nu cere cu vehemență înlăturarea ei. Medieval fiind, nu are suficientă putere să schimbe lumea în care se află, o judecă în spirit parodic și încearcă să-i ofere unele alternative, însă tonalitatea rămâne permanent destinsă, jovială. 527 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 50. 143 A treia povestire din prima zi a Decameronului vine să completeze oarecum cele sugerate anterior. Este vorba de istorisirea cu cele trei inele pe care un cămătar evreu bogat, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
numai dus, pe Marte, unde cu siguranță se vor simți mult mai fericiți. Dacă se face propunerea, probleme de procedură nu mai sunt la noi, fiindcă guvernul își asumă răspunderea și gata! De abia pe Marte vor putea fi „veseli, joviali, entuziaști și cu simțul umorului", nu aici, cum sugerează noul Cod al Muncii, (asumat și acesta), care-i condamnă să tragă ca sclavii la galeră până la 16 ore pe zi. Sperăm din toată inima, ca responsabilii de la Mars Society, să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
până să te poți apropia de un alt mânuitor al volanului. Dacă e refuzat, nu-i nimic, își disimulează aproape perfect dracii și nu scoate ranga din portbagajul BMW-ului, la tine. Se mută pur și simplu, cu aerul său jovial, cu mânantinsă și povestea la altă mașină. Nu știu ce s-ar întâmpla, dacă vreun zurliu i-ar da bani, dar i-ar cere garanție buletinul, sau blonda. Oare ce s-ar întâmpla? Puteți încerca și o să vedeți, eu oricum nu am
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-o prin oraș. Odată, trecând prin Lipscani cu ceva treburi, chiar în fața magazinului "București", cu cine credeți că s-a întâlnit? Cu ea în persoană; la braț cu soțul. Și el, soțul, decupat din același material stilat și șlefuit, intelectual jovial și bonom, de aceeași înălțime și cu cocoașă asemănătoare. Păreau doi gemeni de sex diferit. El, cu o prezență de spirit rar întâlnită și cu un suflet deschis ca o carte de rugăciuni în mâna unui prelat, și-a făcut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
etc.), viziunea despre lume a fiecărui scriitor poartă o amprentă personală, originală. Astfel, scriitorii realiști au o viziune obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, care își însoțește mereu povestirea de comentarii, de reflecții grave, joviale sau ironice. Asemenea basmului popular, Povestea lui HarapAlb își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul narativ consacrat este însă valorificat original, prin trei tipuri de călătorii, precedate de trei probe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și libațiuni, altul insularizat, întors spre sine și hiperboreu, monologând deziluzionat despre moarte. Unul direct, senzual și voios, privitor spre lume, altul abscons, încifrat, fantezist și dedat autoscopiei, demonstrând că "Eu, adică El" (cum se numește un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dacă pe piață are mare căutare vinul sigur că toți vor planta vii până când din nou va fi nevoie de butoaie. Vinul vinde butoaiele butoaiele vând vinul. La Marin Sorescu, o parabolă ca aceasta ar fi fost motiv de discurs jovial; Ioanid Romanescu întârzie în ironie. Persistă, la el, acea oscilație între două polarități caracteristică solitarilor și taciturnilor, sufletelor torturate de întrebări și soluții; se îmbină în Ioanid Romanescu tentații hiperbolizante și intenționalități intimiste. O întrebare de genul: Ce știți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-a primară, în vârstă de 8 ani. Creangă era în pragul bătrâneții. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui domnul Creangă, pe care toți băieții îl iubeau. Cu ce dragoste, cu ce căldură, își îndeplinea el nobila misiune de luminător. Un alt fost discipol al lui Creangă, pe nume Protespin, își amintește: La școală de obicei venea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de urgență”. După o anumită oră, era interzis să ieși din casă și să te manifești zgomotos. Vodca avea prețuri prohibitive, asta în cazul în care se putea găsi. Aflat în atelierul unui pictor, am auzit, deodată, dinspre stradă, interjecțiile joviale ale unui chefliu. Gazda mea s-a grăbit să observe, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios: a fi beat la ora asta pe străzile Varșoviei nu mai este un viciu, ci o formă voioasă de disidență. În căutarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]