42,645 matches
-
fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă alte detalii. „Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În bucătărie și cronometram fiecare
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II, p. 76. footnote>. Pe măsura luptei noastre duhovnicești ne
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ceea ce s-a născut din Duh, Duh este», iar Pavel spune că îi naște pe corinteni în Hristos (I Cor. 4, 13) și iarăși, Tatăl e Părintele tuturor (Efes. 4, 6) de aceea să fie tare cu grijă și să judece înțelepțește cugetul ascultătorului ... când știe că în puterea voii lui stă să aleagă ca izvor al vieții sale firea nestatornică și schimbătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Astăzi, producțiile hollywoodiene satisfac această nevoie a publicului larg, care cer de la artă o compensație pentru insatisfacția de a trăi într-o realitate neconvenabilă. Marea literatură este automat și literatură de consum, cu câteva excepții. Dar asta ar însemna să judecăm că valoroase sunt doar operele autonome estetic, nu și cele care satisfac aceste cerințe ale pieței. Astăzi, în schimb, e de la sine înțeles că scriitorul nu ține cont doar de un criteriu estetic, ci încearcă să deschidă literatura către alte
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
întâmplat atunci trebuie să înțelegi că instituția literaturii era alta decât cea de astăzi. De aceea și valoarea acestor texte trebuie judecată prin raportare la timpul acela. Nu întâmplător marii noștri clasici sunt scriitorii din secolul al XlX-lea, însă judecând contextual vedem că Eminescu a fost un mare izolat, preocupat mai mult de filozofie decât de literatură. Mihai Zamfir, într-o carte recentă spune foarte clar că toată scriitorii din secolul al XlX-lea, cu micii excepții, erau izolați sau
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
răsboae cari sgudue omenirea, deși par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acesteia tot atât de inevitabile ca și un eveniment în constelațiunea cerească. E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul și de-a judeca după situațiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela, că precum o constelațiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
trimite îngerașul să mă trezească în toiul nopții, iar eu exact ca un copil, mă ridic din pat și scriu ce mi se insuflă. Pot fi spuse diverse în urma acestei destăinuiri, eu nu fac decât să spun ce trăiesc, să judece oricine, oricum, cu mintea, cu inima, cu spiritul. Mă simt o unealtă. O unealtă care este șlefuită în aceste momente de mâini îngerești. Nimic nu îmi aparține, nimic nu e al meu, primesc totul de Sus. Drumul a fost lung
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
pescuitul, te supune unor reguli stricte, dacă dorești a gusta și satisfacția finală: „N-o să mă credeți... dar la Baroana mușcă știuca și la un blancheu legat cu ață!...” (Curierul va sosi în zori) sau: „Dacă ar fi să te judec după partida de rațe de astă-primăvară, aș zice să iei depozitul de muniție...” („Umbra” intră în capcană) Pentru pregătirea unei partide de vânătoare, se impun, obligatoriu, pe lângă cele trebuincioase vânătorii (pușca, alice etc. ), cuțitul de vânătoare, busola etc. Termenului de
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
adevăr, cele trei surse menționate. Pornind de la ele se poate realiza o punte spre noi, un pod. Dar podul are nevoie de piloni intermediari: fiecare ediție este un punct de sprijin pe spații mici, îți arată că textul a fost judecat de-a lungul drumului, îți dă curaj și întemeiere logică în cercetare. După Maiorescu, fiecare editor a avut în față o ediție sau cel mult două din edițiile sale, respectînd-o pe aceasta, sau pe acestea, în zonele nebuloase ale textului
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
din păcate, condamnat la o nedreaptă stigmatizare într-o lume globalizantă. Doar ce care simt și gândesc românește, punând interesele Neamului Românesc deasupra intereselor personale pot fi numiți Ostași ai Patriei. Cum bine spunea Mareșalul în fața călăilor care l-au „judecat” după porunci străine: „Eu am fost Omul Țării pe care am considerat-o și deasupra Monarhiei și deasupra partidelor politice! [...]”. După astfel de principii a trăit și Mareșalul Istoriei Contemporane a Românilor, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu, asupra celor trei
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
interviu în care o președintă de ,,federație” afirmă că ,,la noi sunt zece asociații și 8000 de membri”?... păi hai să te vedem la vot, câți membri mai există și ce armonie găsești acolo. Din păcate, totul e poleit, lumea judecă doar la suprafață. Forța unei asemenea instituții a fost însă intuită de către foștii și actualii guvernanți, tocmai de aceea a fost tergiversată crearea ei. Acum, după 7 ani de la intrarea în vigoare a legii care prevede organizarea acestui Congres, nu
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
a plasa viața și opera lui Eminescu în contextul timpului și spațiului. De exemplu, a vorbi despre Eminescu numai în contextul gustului estetic și al exigențelor criticii și teoriei literare de la începutul secolului al XXI-lea este ca și cum l-ai judeca pe Arhimede după grila cunoscătorilor de IT, după modele cibernetice sau după teoria expansiunii universului! În acest sens, revenim asupra judecăților relativ recente, legate de naționalism, xenofobie, rasism și antisemitism, puse în raport cu gândirea eminesciană, cu poezia sa și, mai ales
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
în anii 1949-1950 a aproape 100 de persoane, atât “bandiți” din munți (“elemente dispersate”, conform jargonului Securității), cât și “bandiți” rămași în localitățile de baștină, susținători logistici (“elemente nedispersate”). În decembrie 1949, primul lot a fost transportat la București, fiind judecat de Tribunalul Regiunii a II-a Militare. Spre stupefacția judecătorilor, dar și a anchetatorilor, toți deținuții au refuzat să-și recunoască declarațiile, arătând că au fost obținute prin aplicarea torturii fizice și psihice. Toți, în afară de Alexandru Alexandrescu. În aceste condiții
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
ziariști care ar fi rezolvat cu siguranță problema în favoarea cetățenilor săi.” Din informațiile pe care le deținem, chiar astăzi 20.01.2015, Consulul General al României la Torino, Dl. Tiberiu Mugurel Dinu participă la un proces în cadrul căruia Statul Italian judecă un caz asemănător celui dezbătut în emisiunea noastră, iar domnia sa s-a constituit tutore, fiind prezent personal în incinta tribunalului unde se judecă cazul cu ușile închise. Ne întrebăm oare dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în cazul Divile-Trandafir
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
General al României la Torino, Dl. Tiberiu Mugurel Dinu participă la un proces în cadrul căruia Statul Italian judecă un caz asemănător celui dezbătut în emisiunea noastră, iar domnia sa s-a constituit tutore, fiind prezent personal în incinta tribunalului unde se judecă cazul cu ușile închise. Ne întrebăm oare dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în cazul Divile-Trandafir finalitatea ar fi fost aceeași? Oare domnul Consul va reuși să salveze cazul judecat în prezent? Dacă domnul Consul va reuși să rezolve
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
tutore, fiind prezent personal în incinta tribunalului unde se judecă cazul cu ușile închise. Ne întrebăm oare dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în cazul Divile-Trandafir finalitatea ar fi fost aceeași? Oare domnul Consul va reuși să salveze cazul judecat în prezent? Dacă domnul Consul va reuși să rezolve această situație, oare nu ar merita să fie numit în funcția de Ambasador al României în Italia? Urmăriți aici Poze și video cu cei doi copii, Lucia Daniele și Angelo Andrea
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
pângăririi istoriei naționale, atacurilor asupra demnității noastre, și a importantelor personalități ale Neamului. Așa cum „Tot ce-i românesc nu piere!”, Profesorul va „trăi” în fiecare bun român, ultima sa carte constituind, de fapt, un veritabil „testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe savantul - profesor univ. dr. Gheorghe Buzatu.. După o viață personală chinuită de o soartă crudă, după o viață dedicată
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cu sufletul chircit. N-am glas, pare inutil să vorbesc, să argumentez cu ceva. Să fie asta condiția mea, chiar asta? Scrisoare dezlînată, scrisă la unu noaptea, fără bucuria scrisului, ci doar pentru a căuta un antidot. Nu văd, deși judec limpede, nici o scăpare. Am patruzeci și unu de ani. Sînt ușor, sau poate mai mult, bolnav. A fi înțeles de cineva, ce lucru minunat! M-am aruncat disperat în corespondența asta, nu bănuiam ce noi încercări mă așteaptă. Să pot
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
nu-i mai rămăsese pic de autoritate în toată învălmășeala aia de craci lungi, albi, plutitori, rotitori. Bea împreună cu dînsele, cot la cot, și se distra în draci la marea Petrecere a Toamnei. Însă nu-i treaba noastră să-l judecăm!. Probabil că totul fusese atît de repede încît nimeni nu putuse să vadă clar despre ce-i vorba. Se îmbulziseră atîtea imagini colorate, fastuoase, neașteptate. Fluturii fluorescenți daseră buzna de pretutindeni, greoi, burtoși, vibranți, plini de polenuri afrodiziace, zbîrnîitoare bombardiere
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
se declanșează și se sting, a propriei ființe imperioase. Autorul Cânticelor țigănești (culegere cu care debuta editorial, la treizeci de ani) pare a vorbi, în însemnările sale personale, doar în treacăt despre creația sa poetică. Pe 12 iunie 1942, se judecă pe sine nu doar în mod sever, ci aproape iresponsabil: Am descoperit că nu sunt poet." Mais, voyons, îți vine să surâzi... Îl copleșise o frază a abatelui Brémond, care atribuie starea de poezie "au rayonnement d'un seul vers
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
cu Alexandru Vona (pe numele lui de persoană privată Albert Samuel) se putea vorbi până la capăt despre orice, chiar despre tine însuți, sau despre el însuși, grație unei duble calități: pe de o parte, o capacitate de a nu te judeca, iar pe de alta, o înstrăinare de sine, care făcea posibilă examinarea fiecărei teme, o greșeală, o rușine, o amintire, un peisaj, o moarte, cu detașarea reificantă, avid curioasă, a omului inexorabil străin pe lumea asta. Și totuși, n-am
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
în fond, a vorbi despre Cioran înseamnă a vorbi despre convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire va fi scala de valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieșirea din real, din cauzalitate, din imanență și din determinații, realizarea saltului
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
și poate riscant, prin perspectiva ironică și sarcastică, a punctului de vedere narativ, cu candoarea afectivă a protagonistei. Un roman-anchetă, dar într-un mediu nou, acela medical, este Măștile, 1979. Aici, conjunctura "juridică" face ca prietenul anchetatorului să fie excesiv judecat și pedepsit cu închisoarea, pentru că a făcut binele încălcând principiile impuse rigid. El a ajuns pentru două luni la închisoare, după ce a eliberat un fals certificat de sănătate. Dar inocentul pedepsit este un individ funciarmente bun, neresentimentar. Odată ieșit din
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
la urmă, cocoșată, înnodînd în batistă legile mele ce înscriu pe inimile îngerilor numere de deținuți, înaintînd pînă la iconul unde te-ai ascuns, Rabbi, ca un cuvînt care pătrunde pînă acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gîndurile inimii și a fost clipa cînd, iscînd embrionul de verset din matricea amniotică, egal cu tine însuți și cu plăsmuirea celui ce se înfruptă din tine, ni te-ai arătat în sfîrșit, Rabbi, gol și descoperit, cu
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]