81,163 matches
-
de conținutul celor 1500 de pagini manuscrise. Cu o pricepere și o pasiune ieșite din comun, a încheiat în doisprezece ani ediția. E destul să precizez că din cele câteva sute de pagini ale fiecărui volum (peste șapte sute, al șaselea), jumătate e ocupată de note și comentarii. Absolut toate informațiile din Agende sunt corroborate cu date ale istoriei (și literare), toate numele de persoane sunt glosate, ca și principalele evenimente. În felul acesta, cronică literară pe care o oferă Agendele este
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
un fel, s-a lansat într-o diatribă împotriva burgheziei românești care, între cele două războaie ar fi lăsat țara de izbeliște. Zicea: "Șerbane, când, de pildă, acestei burghezii i s-ar fi pus întrebarea dacă este dispusă să dea jumătate din avere, fiecare, ca să salveze țara, ar fi făcut-o?" O întrebare utopică: la urma urmei, nimeni n-are jumătate din avere în lichidități. - Și oricum nu putea fi o rezolvare. - Evident. Dar încerca să se scuze. Veneau fel de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
de izbeliște. Zicea: "Șerbane, când, de pildă, acestei burghezii i s-ar fi pus întrebarea dacă este dispusă să dea jumătate din avere, fiecare, ca să salveze țara, ar fi făcut-o?" O întrebare utopică: la urma urmei, nimeni n-are jumătate din avere în lichidități. - Și oricum nu putea fi o rezolvare. - Evident. Dar încerca să se scuze. Veneau fel de fel de tinere poete dornice de a fi recenzate, scandalizând-o pe mama. Veneau Vanea Gherghinescu cu Domnița, fiind prieteni
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
pășeau cu sfială și fericire pe străzile Iașilor. Îi troieneau amintiri, emoții, bucurii. Era o întoarcere în Eden. Nu mai întîlneau oamenii de altădată, orașul se schimbase destul de mult, dar cei doi regăseau acel duh care-i fericise cu peste jumătate de veac în urmă. Erau ei înșiși străluminați de această tîrzie și tonică regăsire. Cumințenia pămîntului Încăperea largă și înaltă din strada Pangratti, atelierul meșterului, are urieșenie de templu, de for, dar și de căldură și intimitate de odaie dintr-
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Simenon pe parcursul reportajului său sovietic. Pentru epoca în care scrie, paragrafe ca acesta sunt incendiare. Indicarea unei mașini de fabricat răspunsuri, ascunse în spatele imensității ruse, era mai mult decât o intuire a modului de funcționare a propagandei totalitare. A doua jumătate a periplului său sovietic nu mai e o căutare scandalizată (interior) a adevărurilor care compun viața sub Stalin, ci o traducere directă a imaginilor care spun totul pentru cel ce știe să vadă. Iar Simenon învățase să vadă la Odesa
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
unui necunoscut de către agenții de supraveghere (probabil KGB) chiar lângă barul în care se află scriitorul. Atmosfera nu constă nici în descrieri fastuoase, nici în comentarii subiective. E doar acea lentă acumulare de imagini, frânturi de frază, scăpări de gesturi, jumătăți de adevăr și - mai ales - multă tăcere. Aglomerare ce sfârșește, ca în romanele sale, prin a sugera lucrurile importante fără a face apel la comentariu. Dar asta nu e încă totul. Timpul călătoriei odată încheiat, scriitorul crede că se poate
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
de multe ori, chiar adverse. Alături de posteritatea lui Grigorescu, pîndită serios de clișee și de toate mecanismele epigonatului, se manifestau numeroși artiști cu o mare forță de exprimare, precum și o mulțime de tendințe avangardiste, de spirite neliniștite și contestatare. Pe jumătate însetat de informație și de experiențe culturale autentice, pe jumătate sedus de revoltele boemei și de fervoarea căutărilor novatoare, Corneliu Baba participă, la sfîrșitul deceniului trei, la neliniștile și la gesticulațiile creatoare din jur, mai degrabă ca un observator decît
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
serios de clișee și de toate mecanismele epigonatului, se manifestau numeroși artiști cu o mare forță de exprimare, precum și o mulțime de tendințe avangardiste, de spirite neliniștite și contestatare. Pe jumătate însetat de informație și de experiențe culturale autentice, pe jumătate sedus de revoltele boemei și de fervoarea căutărilor novatoare, Corneliu Baba participă, la sfîrșitul deceniului trei, la neliniștile și la gesticulațiile creatoare din jur, mai degrabă ca un observator decît ca un agent activ. Admiră necondiționat pictura lui Tonitza, Pallady
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
de la Iași. Incepînd cu acest moment, anul 1934, Baba devine pictor pur și simplu și tot ceea ce a urmat mai tîrziu - profesoratul de la Iași, profesoratul de la București, onorurile oficiale și legenda publică, faima est- europeană și o exemplară carieră de peste jumătate de veac - nu este decît consecința faptului că, prin plecarea la Iași, boemul fascinat de clasici și-a asumat, deplin și ireversibil, condiția și conștiința de pictor. Secvența IV Dar Baba nu este prezent în veacul său doar ca pictor
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
s-au petrecut nu doar în Germania, la pragul dintre secolele XVIII și XIX, ci și în țări mai mici, mai modeste, mai puțin cunoscute. De exemplu în Portugalia. Între lunile noiembrie 2002 și mai 2003, în mai puțin de jumătate de an, împlinesc vîrsta de 80 de ani personalități excepționale ale literelor: Augustina Bessa Luís, cea mai mare prozatoare portugheză în viață, care ar fi luat fără îndoială Nobel-ul pentru literatură în locul rivalului ei, dacă n-ar fi fost
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
dl Dragomir: asta, dl Dragomir n-o neagă. Dar cum d-sa era prieten cu președintele clubului unde era Prunea portar, nu voia să-i prejudicieze echipei returul de campionat, suspendîndu-i portarul. Președintele F.R.F. (care între timp a negat cu jumătate de gură că a participat la întîlnire) nu voia nici el acest lucru. Așa că cei trei muschetari au simulat mai întîi o suspendare pe 9 luni, apoi una pe doar 6, apoi o amendă. Totul, stabilit de la începutul începutului. Și
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
pe care am așteptat-o, probabil, mergînd spre Teatrul Mic. Nu știu de ce, îmi vine să spun că Ștefan Iordache, în ciuda farmecului său, al eleganței scenice, al efortului de o rosti un text complicat mai bine de două ore și jumătate, nu pare să-și asume în totalitate personajul. Pare că-l ține la distanță pe Humbert Humbert și trăirea voluptoasă și devastatoare, implicată a iubirii pentru Lo-li-ta. Se simte mult mai confortabil în pielea lui Humbert-povestitorul, intră în umorul ironic
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
un fel de peșteră platoniciană, în care nu mai văd capătul tunelului. Nu mai pot scrie și nici citi. - Nu v-ajută nimeni? - Ba da. Soția mea, Lucia și o prietenă, Cristina. Ele îmi citesc sau scriu ceea ce le dictez - jumătate din volumul meu de memorii a fost realizat prin dictare. În același mod am scris și articole pentru ziarul Cronica română sau Luceafărul. Seara mi-o rezerv pentru lecturi. - Cum alegeți cărțile pe care vreți să le citiți? - Mi le
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
lui Benjamin García-Hernández). La două ore după moartea sa, toți dețineau informația: dar poate, în relaxatul sfârșit de săptămână, nu era nimeni în redacție capabil să sesizeze dimensiunea acestei pierderi. Știu că o primiseră pentru că am vorbit, la cinci și jumătate, cu unul dintre discipolii săi germani, Dr. Kavatek, din Friburg, care mi-a spus că tocmai terminase de redactat o scurtă notă informativă pe care avea să o trimită imediat, prin poștă electronică, Agenției Efe și principalelor cotidiane spaniole. Eu
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
mai puțin dezolat ca în momentul acela, că doream să manifest într-un mod mai direct și mai ușor de înțeles ceea ce gândeam în mod obiectiv: că Eugen Coșeriu a fost cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tübingen. Dr. Kavatek s-a declarat de acord
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
fost nevoit să-i răspund că la fel și în Spania, în mod lamentabil, fiind limpede că neghiobia și snobismul fac ravagii în toate părțile. El trebuie să fi trimis numaidecât prin poșta electronică ceea ce-mi spusese, deoarece o jumătate de oră mai târziu au sunat cei de la "ABC" acasă la mine, ca să-mi ceară informații și un text necrologic, tocmai pentru că în această redacție într-adevăr își dăduseră seama de relevanța știrii. Însă eu deja plecasem: mă dusesem să
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
asupra a ceea ce am spus și asupra a ceea ce spusesem și mai înainte în laudatio, atunci când a fost investit cu titlul de doctor honoris causa al Universității Complutense: că a fost lingvistul cel mai important al celei de a doua jumătăți a secolului. "Mai mult decât Jakobson?", a încercat Fontan să mă pună în dilemă. Da, mai mult decât Jakobson; eu cred acest lucru în mod ferm, deși am fost și continuu să fiu un fervent admirator al acestuia din urmă
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
de atunci genialitatea sa și care l-a recuperat pentru Europa, când din țările acelea se importau și învățați, nu numai fotbaliști. Într-una din operele sale timpurii, operă devenită clasică, Sistem, normă și vorbire, scria, încă de acum o jumătate de secol: "Lingvistul... trebuie să fie în același timp botanist și grădinar; trebuie să ajungă la constituirea de tipuri abstracte și ideale de flori, dar numai pentru a îngriji cât mai bine viața capricioasă și uneori surprizătoare și nouă a
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
am dorit să plâng pentru nevinovații pe care bomba mea avea să-i schilodească. Mi-am dorit să-i mulțumesc țăranului tată de familie ce ne-a hrănit când eram fugari. Mi-am dorit să port mâneca dreaptă îndoită pe jumătate, iar oamenii să zâmbească atunci când salut cu mâna care nu trebuie. Mi-am dorit să fiu împotriva bogătașilor, chiar dacă unii dintre ei l-au citit pe Dante: înainte de-a fi omorât, unul dintre ei avea să afle că și
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
Am crezut că sunt un simplu cetățean, un particular, beneficiar al serviciilor publice. Am uitat de constipație! Constipația însă nu m-a lăsat să uit. Sunt constipat din clipa când am întocmit lista. Cinci zile stricate încă din prima lor jumătate de oră. De ce eu? - marele of al constipatului. ș...ț De ce eu? Voi folosi știința împotriva Ta. Voi produce câteva granule ca niște bombe antisubmarin. Iartă-mă, iartă-mă, nu-l contracta mai tare. Nimic nu ajută, asta vrei să
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
mă umilesc? Nu lustruiești parbrizul unei mașini făcute zob. Când organismul meu își va da drumul, promit că voi reveni la vechile obișnuințe. Ajutor! Dați-mi o sugestie. De cinci zile nu mai pot intra în baie, cu excepția acelei prime jumătăți de oră de eșec. Am dinții și părul murdare. La autopsie, aș puți. Nimeni n-ar vrea să mă mănânce, sunt sigur. Cum e afară? Există un afară? Sunt încuiat, mort, muzeu impenetrabil al poftei mele. Aceasta este singurătatea brutală
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
datoriilor către stat și creditori, angajamente neonorate și alte inginerii financiare, Tărîță de Neamț a pus ochii și pe alte obiective de interes național. Prin șantaj și amenințare, baronul de cherestea a pus mîna și pe pădurile Bisericii". Dacă măcar jumătate din acuzațiile pe care cele două ziare le aduc lui Culiță Tărîță ar fi reale, Parchetul Național Anticorupție ar trebui să intre în acțiune. * EVENIMENTUL ZILEI a întrebat cîțiva parlamentari ce ar face în locul bătrînilor care nu pot face față
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
a decorat pe redactorii Europei Libere, să vorbim de "morțile tragice, încă neelucidate" ale atîtora dintre liderii postului. Se cade să încercăm să-i aflăm pe vinovați. Și să-i pedepsim. Inclusiv pe aceia care, de aproape un deceniu și jumătate, îi fac scăpați. Crime precum cele ale Arhitectului Șef, la care au fost complici, nu sînt prescriptibile.
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
s.a.) a avut loc. Acum supraviețuim. Viețuim într-o epocă în care sîntem străini, poate chiar mai străini în cea de atunci... Sigur, sigur, eram perfect în afara evenimentelor, dar ele se petreceau în lumea pe care o știam, lumea primei jumătăți a secolului. Acum lumea e alta, oamenii sînt alții - pînă și biologic, găsesc" (p. 240). Există în acest "roman" al singurătății pagini superbe de cea mai pură literatură. De mare sensibilitate artistică și forță literară este sublimul episod al complicității
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
acei membri ai PSD care au parte de o mediatizare negativă să facă obiectul unei monitorizări în cadrul PSD. Cum această intenție a premierului a fost anunțată de mai multe ziare centrale, întrebarea Cronicarului e de ce PSD, partid cu peste o jumătate de milion de membri, are nevoie de presă ca să afle cu ce se ocupă membrii săi deocheați? Nu se știe în PSD ce fac membrii marcanți ai partidului, sau a devenit partidul de guvernămînt un soi de partid creștin ad-hoc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]