580 matches
-
Nu mai lucrez la el. L-a preluat Dietz. — Dar el parcă lucrează la cazul Pfarr, nu? — Cred că da. — Păi, și asta nu-ți spune nimic? Nu știu, Bernie. Sunt mult prea ocupat să aflu numele unuia care are juma’ de tac de biliard Înfipt În nas, ca să pot fi un detectiv adevărat, așa ca tine. — E ăla de l-au pescuit din râu? Bruno oftă iritat: — Știi, odată și odată o să-ți spun ceva ce nu știi deja. — Illmann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Boema să-i văd pe Stela și Arșinel (care erau și ei, cam la-nceputuri), mulți spectatori stăteau În picioare! Frumoase vremuri... Azi, grădina cu pricina s-a desființat, iar teatrele de revistă (cele care supraviețuiesc!) zic merci să aibă juma’ de sală plină... Din greșeală, calculatorul mi-a oferit un calambur : În loc de Stanislavski, a cules ... SATANislavski! Minunat! Și fiindcă tot vorovim de marii ruși :Tolstoi, după ce a văzut un spectacol cu o piesă de Cehov, a dat un verdict de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și cît durează reprezentația - 11 ore! Mă-ntreb dacă la noi ar avea răbdare să vadă un spectacol atît de lung, mai mult de două-trei sute de snobi. Am fost În sală de cîteva ori, cînd publicul ieșea după numai juma’ de oră! D-apăi să reziste o jumătate de zi, la greoiul Claudel!... În timp ce citeam finalul cărții lui Troyat despre Cehov, la tv era programat excepționalul film All that jazz. Anton Pavlovici murea, printr-un mixaj cutremurător, odată cu eroul peliculei lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
firește!) , iar peste doar 14 ore să dau premiera. Mi-am făcut și programul : de la 8 la 10, lecturi ; de la 10 la 13 - desenul mizanscenei ; apoi, o oră liberă, cu ochii pe text, Însă . De la 14 la 18 , șnur ; o juma’ de oră, odihnă. La 0ra 18,30 - generală. La ora 20 - avanpremiera ; la 22 -PREMIERA. Vi se pare imposibil? Eu bag mîna-n foc că sunt În stare să fac asta, fără să am pretenția, firește, că o să iasă un eveniment
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
uitat cu toții pe Aurel Vlaicu!”... Recent, la alt festival, Îl rog pe organizator să mi dea cuvîntul primul, În dimineața aceea, deoarece momentul pregătit de mine era scurt, iar studenții cu care-l lucrasem trebuiau să fie la facultate, În juma’ de oră. Moderatorul mă ascultă și mă anunță. Mă pregătesc să prezint momentul, cînd...alt invitat deschide gura, mulțumește că i s-a dat cuvîntul, și-ncepe să țină un speech de 50 de minute. Ba chiar, cînd i-a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ăia-i iei... Curg apele de pe madam Trifu, de-ai zice că bate la ciocan la forjă. Pumni și palme la grămadă și-și mai face de lucru și c-un bulan din dotarea lui bărbatu-său, lung de vreo juma’ de metru și pe care-l îndoaie și-l leagă cu un șiret ca să încapă în sacoșa cu sufertașe. E nedespărțită de sacoșa aia cu sufertașe. Bagă-n ea la greu, ca să aibă putere pentru munca pe brânci, o pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să te desființezi, hi-hi-hi... Nu te pricepi s-agonisești carne pă tine. Uită-te la nea Ghețu cât de gospodar, cu ditamai burdihanu’. Mănâncă douăzeci de sarmale la felu’ unu, și pe urmă un grătar de mici, și dup-o juma’ de oră iar îi e foame. Venise Mărgărit cu halbele și le aranja pe masă în fața fiecăruia cu o meticulozitate exagerată, ca un ospătar sperând la un bacșiș. — Mai bine de Mărgărit, făcu nea Ghețu, că se hrănește doar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mă fac că nu-l cunosc. De parcă nu l-aș fi văzut În viața mea. Și atunci ce crezi? ― Ce? ― Barmanul Întinde mâna și-l apucă pe Selfridge. Îl prinde de curea și de guler, da? Și-l ridică vreo juma’ de metru În aer - și lustruiește barul cu el! ― Să mor io! ― Nu glumesc. Îl Înmoaie pe Fridge În propria lui borâtură. În acel moment am pășit și noi pe verandă. Obiectul și Rex Reese stăteau unul lângă altul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trebuia să cumperi jumătate din magazin numai pentru... — Gaskell, iubitule, lasă-mă totuși, te rog, să termin ce-am de zis, interveni Sally. Femeia asta-i o maniacă, una încântătoare, frumoasă și iremediabil obsedată. Nu poate să stea liniștită nici măcar juma’ de minut fără să spele, să curețe, să lustruiască și să aranjeze ceva. — Exact asta ne mai lipsea acum: o femeie iremediabil maniacă, care să stea tot timpul pe la noi prin casă. De ce ne-ar trebui două? — Două? Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
încondeiat. Ăsta-i omul, nu-i de pe aici, s-a însurat cu o vădană din Bucura și s-a mutat aici de câțiva ani. E băgat pe la un partid, oamenii nu-l privesc cu ochi buni. Eu îs neam cu juma' de sat și la o adică... Îl muiem noi. O să-i prezint proiectele, o să-i cer, cu Certificatul, pământul; Primăria, la proiecte de felul acesta, e obligată să ne ajute cu apă, curent, drum, canalizare. Mâine vreau să merg la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
apasă palmele pe tâmple. Vica umblă prin țoașcă, foindu-și pungile goale de plastic. Se duce târșâit până la bucătărie și vine cu un pahar cu apă. — Haidi, haidi ! Ia-o dacă-ți zic ! Haidi, înghite-o, și dacă peste-o juma de oră mai ai ceva, să... Haidi, Ivona, ascultă-mă și ia-o... Trebe să m-asculți, că io-s mai mare... Ivona își masează tâmplele cu ochii închiși. — Ce zi stupidă, ce zi îngrozitoare ! Și cum am observat mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ne vedem mai tîrziu. Vezi ? E foarte simplu. O, Doamne. Oricum. Nu contează. SÎnt sigură că orice cuplu trece și prin momente din astea ușor penibile. Probabil că e un lucru cît se poate de normal. Îmi ia cam o juma’ de oră să ajung de acasă de la Connor, din Maida Vale, În Islington, unde stau eu și, În clipa În care deschid ușa, o găsesc pe Lissy pe canapea. E Înconjurată de hîrtii, În care se uită foarte concentrată. Muncește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
O sută, Sid. Am nevoie de doi mocofani de la Patrulare - douăzeci de dolari bucata - și ceva mărunțiș pentru șeful de schimb de la secția din Hollywood. Plus că tu organizezi flagrantul. — Jack, e Crăciunul! — Nu, e posesiune ilegală de marijuana. — Căcat! Juma’ de oră? — Două’ș’cinci de minute. — Am venit, jumulitor ordinar! Jack puse receptorul În furcă și făcu un X În calendar. Încă o zi fără pileală și fără drog. Trecuseră patru ani și două luni... *** Scena era aranjată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
rare și potolite; Întunericul se Îngroșa și apoi se subția ușor, doar atît, În timp ce reflectoarele se plimbau pe cer. Alți deținuți se urcaseră pe mese și-și comunicau lucruri obișnuite peste strigătele lui Giggs. — Wooly! Wooly, Îmi ești dator o juma de dolar, nemernicule! — Mick! Hei, Mick! Ce faci? Nu era nici un ofițer care să-i potolească. Ei se duceau direct În adăpostul lor, imediat după ce Începea raidul. — Îmi ești dator...! — Mick! Hei, Mick! Oamenii trebuiau să răcnească pînă răgușeau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Îi simțea mișcările prin cadrul paturilor etajate. CÎnd se trînti cu toată greutatea, paturile se clătinară dintr-o parte În alta, trosniră și scîrțîiră ușor, ca priciurile de pe un vapor. Am putea fi marinari, se gîndi Duncan. — Îmi ești dator juma de dolar, pulă! — Dumnezeule! zise Fraser, ridicîndu-se din nou și dînd cu pumnii În saltea și mai violent. De ce nu pot sta liniștiți? Tacă-vă gura! strigă el, izbind peretele. — N-are rost, spuse Duncan căscînd. Nu te pot auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
îndreaptă cu pași mult prea mari și hotărâți, înspre cele două doamne de la curte. Chiar și Zia Begum, cunoscută pentru temperamentul ei respingător, pare acum intimidată și mică pe lângă acea figură atletică, al cărei topi uzat tronează la cel puțin juma’ de metru deasupra capetelor celor două companioane. Pe când vocea autoritară a doamnei Privett-Clampe trâmbițează peste lacul liniștit, Pran se întreabă dacă nu cumva maiorul preferă băieții, tocmai pentru că se teme de ea. I se pare lipsit de prudență să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
palatul Maharajahului, ceva de genul acesta, sau mai degrabă niște filme, de un gen aparte, despre care preferă să nu discute, decât dacă-l va sprijini vreunul dintre cei aflați la masă. Dar deocamdată fumează și aparent îl ascultă cu juma’ de ureche pe Firoz, care înjură și fierbe din cauza ultimelor evenimente politice. Politice în sens foarte larg. Pentru Firoz, politica se ocupă în special cu subvențiile, mai precis cu sumele pe care le are el la dispoziție (și care din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
inventarul. Să le punem pe hârtie, să fim siguri că n-am uitat nimic. Îmi sună pagerul. E centrala. Pula mea, e Toal. Mă scuzați, zâmbesc eu arătând spre telefon. Îmi permiteți? Formez numărul lui direct. Îl ascult numa cu juma de ureche, sunt atent și la performanța lui Ray, care mă-ncântă teribil. — Toal la telefon... — E o Întrebare sau o afirmație? — Aici e D.S. Robertson. Păi, eu... — Bruce, bine. Am nevoie de tine În cazul — Vreau să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-mă la faza când am tras o rundă cu cumnată-mea Shirley. — Puțoi tupeist, zice Ray cu un zâmbet firav pe față. Ascultă, mai bine ne-am grăbi să ajungem la ședința aia. — Mda, bine. Oricum, ședința EO durează numai juma’ de oră. Ba chiar mă pun bine cu Niddrie exprimându-mi acceași opinie cu puțoiu despre politică, spre dezgustul Amandei Drummond. — Egalitatea e o aiureală imensă, zic eu, Întărâtând-o pe Drummond, care se așteaptă să-mi pun lațul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
adus aici fără să mă consulte, da și Încântat de faptul co să fiu În stare să le atașez o față, un cur șo pereche de țâțe celor două futabile. — Sigur... mă răsucesc Înspre Ray, ridicând din sprâncene, ... dă-ne juma de oră, bine, frate Ray? — Beton, Încuviințează Ray din cap, ne vedem sus la D.S. Tresăl pun la punct pe Lennox cu tâmpeniile astea gen „asta-i beton“ sau „aia-i beton“. Aici nu suntem un Împuțit de club pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îngrijorează subiectul. Am citit Într-un Cosmo de-al lui Bunty că douăzeci la sută dintre cuplurile heterosexuale fac cu plăcere sex anal, În timp ce numai cincizeci la sută dintre cuplurile de homosexuali fac... — Hă? am Întrebat eu. Îmi spui că juma din homălăi nu se fut unu pe altun cur? Asta mi se pare-o porcărie! Bladesey Își rotește ochii și pare alarmat. — Vorbește mai Încet Robbo. Îți zic doar ce scria În articolul ăla. — Ascultă Bladesey, nu cred nici un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mea e curată ca un fluier de rahat. Slavă curului, cuibușor Îmbâcsiși murdar! Plătesc curva și-i spun să se care dracu și să mă lase-n pace. Mă prăbușesc pe pat și trag un pui zdravăn de somn vreo juma de oră. Când mă trezesc mă simt singur și deprimat și dau iama prin mini-bar. După vreo două whisky-uri mă duc și bat la Bladesey dai plecat. Ce puțoi mucos și docil. Îmi dă prin cap s-o sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pună o bluză și niște pantaloni de trening și adidași, dar Îi spun să le ia cu ea și să vină așa cum e acum. — Mașina e Încălzită, motorul mege, insist eu. — Ai grijă de ia acu Bruce, mă avertizează cu juma de gură Maisie când plecăm, e o tipă mișto. Într-adevăr Îi chiar mai mult datât. Iaș tragio o dată chiar acu curvei. — Mă cunoști Maisie, zâmbesc eu. Poți să zici despre mine că sunt de modă veche, dar cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
trebuie să te văd. Trebuie să vorbim. Îi fac lui Dougie un semn Încurajator cu degetul mare de la mână. — Despre ce? — Trebuie să te văd. Te rooog... Pizda a luat-o razna cu mine. — Bine, bine! La Jeannie Deans În juma de oră! — Să fii acolo Bruce, te rog nu mă lăsa baltă... — N-o să te las, Îi zicem noi. Să n-o las ce: baltă sau să mă vadă? Apoi, gândindu-mă la Bunty, nu la ce simt pentru Bunty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
taman din greit britan, cum că Internetul e limitat și nu are cum să se achite de sarcina de a scrie articolul. Mă roagă să-i țin locul, iar eu îl degrevez, senin, de această corvoadă. Însă abia după vreo juma de oră realizez că nu e bine, fiindcă să-i ții locul lui Bobo, la ziar înseamnă să scrii cu aceeași finițe, bun-simț și modestie, cu detașarea și obiectivitatea cu care el ne-a obișnuit de trei ani încoace. Doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]