448 matches
-
probleme, Adèle trece granița celor 18 ani, în lumea adulților. Însă debutul erotic lesbian reclamă și puțină perversiune și ilegalitate, ambele potențiatoare de gust, afrodisiace eficace. Romanța este punctată de scintilații prin care sunt filtrate săruturile pisicești ale celor două june, emblematic pentru ceea ce oferă din plin filmul lui Kechiche, un kitsch colorat de snobismul adiacent. Însă acestui prim registru de falsificare i se adaugă un altul în registrul political correctness unde diferențele de clasă reflectate în opțiunile gastronomice, spaghete (clasa
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
Napoleon al III-lea ne abandonase, singurii aliați europeni, puternici și posibili, erau Germania și chiar Austro-Ungaria, cu tot contenciosul transilvan. S-a întîmplat că același punct de vedere îl împărtășeau și liderii politici junimiști (atunci li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
a colosului de la Nord. Articolul apărut în Deutsche Revue de la 1 ianuarie 1881, semnat de autor, scris pe a sa răspundere, nu în numele Partidului Conservator, pe care nu-l consultase, dar arătînd comunitatea de vederi cu unii membri conducători ai "Junei drepte"... a fost îndată tradus de Eminescu, reprodus în Timpul și, pentru polemică, apoi în Românul" (T. Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. III, 1899, p. 6-7). Așadar, Eminescu traduce și publică în Timpul acest articol importantisim al lui Maiorescu, care, pentru prima oară
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
reproduce un pasaj semnificativ), iar apoi "după inteligenta lui (a premierului Brătianu, n.m.) acomodare finală la politica Triplei Alianțe". Reiese, deci, din această mîndră precizare a lui Maiorescu, că el (în prealabil înțeles cu Carp și alți cîțiva membri ai "Junei drepte") a fost antemergătorul acestui demers de politică externă și premierul l-a acceptat după aceea. Încît, după proclamarea din martie 1881 a regatului României (la al cărui act suveranul invitase, prin P. P. Carp, cîțiva conservatori să intre în
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
pune ușor pe gînduri în alternarea unor verbe, conjugate cînd la singular, cînd la plural, ca și a înlocuirii pronumelui dumneavoastră cu dumneata. (Cu sau fără semnificație, Dumnezeu știe!)". Într-o bună zi, în casa vîrstnicului Mihail Sorbul pătrunde o jună care-i schimbă complet rosturile. La imputarea pe care Tudor Măinescu o face colonelului Borneanu, "scriitor militar", cum că "s-a întrecut cu gluma, băgînd pe dracu-n casa lui Sorbul", militarul răspunde imperturbabil: "Nea Tudorică, m-acuzi degeaba! Eu
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
cap așa ceva". Un cititor fervent de reviste "estivale" s-ar întreba imediat: dar de unde cunoștea ziaristul acel episod? Era cumva coleg de clasă cu fetele dedate la plăcerea whisky-ului pe bază de varză murată? Nici vorbă. Avea informatori printre junele reacționare? Greu de crezut. Și atunci? Cum nu fac parte din categoria acelor cititori, îi las pe cei mai perspicace decât mine să dea răspunsul potrivit. Important, în opinia mea, e că imediat după apariția în presă (nu știu cine mai e
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat, încă de pe băncile școlii, un angajament - de preferință nu dincolo de anii studenției - era semnul unei bune orientări pentru junele ce nu înțelegea să mucegăiască în mărunte posturi provinciale, ori în pierdute funduri de țară. Dar nu numai întrepizi tineri deciși să nu se încurce în detalii, într-o viață însemnând, oricum, competiție, încheiau acest pact, ci și persoane luate
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
scrie și citi, întâlnea obstacole de netrecut. Ca să faci față cursului de Istoria relațiilor internaționale, de pildă, trebuia să fii tobă de istorie, dar cursanții confundau numele localităților unde se semnaseră pacte și tratate cu nume de persoane. La examen, juna izbucnea în hohote de plâns și-l informa pe profesor că e însărcinată în luna a șaptea. Pentru comparație, la cursul de zi, tot o studentă îi mărturisise bătrânului hâtru de la catedră: "materia asta, n-am prea învățat-o, domnule
Dai un ban… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7076_a_8401]
-
în căutare de identitate, dacă nu de roire, spun totul despre constituția morală a celor ce batjocoresc sau își iau adio de la un partid căruia nu i-au aparținut niciodată, a celor ce hulesc cu o neascunsă rea bucurie, asemeni junei din poezia coșbuciană cu rușinea zugrăvită pe obraz. Ei nu consemnează, nu analizează, ei cobesc. Furia lor vine din altă parte, odată ce nu de soarta P.N.Ț.C.D.-ului le pasă: din străfundurile unei spaime, poate lor înșile secretă. A
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
dublă eroare, urma să văd ce e de făcut, la momentul oportun. Totdeauna ne legăm soarta de momentul oportun. Pe scaune, în picioare, tovarășii de călătorie erau bine dispuși ducând la gură sticle de jumătate litru de apă plată, o jună îmi întinse un biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că n-are nici un gust, un ins în uniformă de vânător și cu mustăți ŕ la Franz Josef îmi prinse de rever o insignă și-mi aduse, pe un cartonaș, două
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
un fel de bancă a acuzării, se mai așează Cristian Hadjiculea, emoționat, cu un raport de peste 300 de pagini în față, Lucia Hossu-Longin, impetuoasă, gata de luptă, Tudor Mărăscu, calm și sceptic, Irina Radu, frumoasă și roșie în obraji ca juna Rodica a lui Vasile Alecsandri, Dumitru Iuga, misteriosul bărbat în negru care i-a înfruntat și pe Ceaușescu, și pe Iliescu, Dan Sachelarie, cuprins ca de obicei de o agitație interioară, pe care și-o stăpânește cu greu, Ion Marin
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
micile ecrane, pe 25 ianuarie, pe postul Starz. Cotidianul The Sun prezintă câteva instantanee din primul episod, care trimit mai degrabă la un film erotic. Actorul asutralian Dustin Clare, interpretul personajului Gannicus, este protagonistul unei partide de sex cu trei june dotate, dezgolite complet. Iar imaginile sunt cât se poate de explicite, doar zonele intime fiind ascunse vederii. În acest sezon, Anna Hutchison, Jenna Lind și Gwendoline Taylor s-au alăturat distribuției, împreună cu Simon Merrells și Todd Lasance, în rolurile lui
Scene porno în ultimul sezon din „Spartacus” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72771_a_74096]
-
nu, în cazul neînvinsului Agamemnon, evoluția sa multilateral dezvoltată va culmina și prin conștiința sa supremă de rege al regilor și de posesor al unor valențe aflate în structuri necerebrale, strict fiziologice, capabile să facă față și activității cognitive a junei Casandra, cititoarea în destine! Mai mult, el e convins de faptul că destinul său este inoxidabil! Agamiță Dandanache, care, de la ’48, n-a cucerit nicio victorie în tot felul de bătălii, apare într-o caleașcă în Troia de sub munte, aflat
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
acum... 100 ani „Pustiirea ofticei. În noiembrie 1905 au murit de oftică în țara noastră 5 063 indivizi, dintre cari 99 au murit în comitatul nostru“. (Drapelul din 31 ianuarie 1906). 75 ani „Ședință de muzică românească la Viena. Romania Juna, societatea academică literară din Viena, a organizat la 24 ianuarie o ședință de muzică, la care d. șoara profesoară Alma L. Cornea, colaboratoarea ziarului nostru, a conferențiat despre muzica românească“. (Voința Banatului din 1 februarie 1931). 50 ani „În ultimul
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
sorții, fac bună casă cu odrasle de sus-puși ai regimului, interesate de propria feminitate, nu de evoluțiile politicii, astfel încât aceea dintre funcționare care s-ar putea numi talpa casei poartă porecla de ,prințesa". Dintr-o modestă familie provincială sus înălțată, juna Raluca descinde la serviciu dintr-o luxoasă limuzină neagră, o alta, Cora, duce de nas serviciul de cadre, dând a înțelege că dispune de pile extraordinare, iar când e dată pe față i se îngăduie să continue jocul, spre a
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
coroanei sacrosancte! Stimate domnule Lucian Raicu, e vorba, ca să mă exprim eufemistic, de-un simplu futai!! Scandalul vine, se vede, de acolo că obiectul negrei trădări violase o doncelă foarte jună, nobilă și belă. "Violase o doncelă, Pe-a mai jună din castel, Pe-a mai nobilă, mai belă, "Pe seniora Isabel." Iată și indignarea, de-un umor grav, inconștient, căzînd ca o lespede de puf peste asemenea inimaginabilă chestie, a lui Depărățeanu: "Faptă rea și neleală!" Și pentru că am dat
Ce fragedă deșuchiere, ce naivă și bruscă aprindere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13709_a_15034]
-
spre Fetești unde eram așteptați de trei căruțe. Ne-am suit cu toții și într-o oră am ajuns în satul mătușii. Aici ne așteptau unchiul Socrate și unchiul Cociu, frații tatălui nostru. Unchiul Cociu fusese directorul și proprietarul ziarului Dobrogea juna din Constantă, din 1904 până 1944, când au intrat rușii în țară. Imediat după ce i-au închis tipografia pentru că nu a vrut să colaboreze cu comuniștii, a fost arestat și ținut în lagăr la Caracal, fără să fie judecat. După
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
plozi cu ea sărmana! Vis nuanțat Trăiesc de-o vreme separați (Viața-i cu valuri și furtună); Ea s-ar visa iar împreună, El, tot la fel, împreunați! Flagrant delict cu o muză tânără Am fost iarăși reperat Cu o jună? Ce vă miră? Pentru soață-s expirat, Pe când mânza mă inspiră! Iubitor, de ziua femeii De-accepți să-ți fiu fără simbrie Un trubadur boem, Eu pe genunchii tăi aș scrie Un nesfârșit poem. Test psihologic M-a testat aseară
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
Vreau să mă pierd/ În flori de cîmp și soare." Asta, după ce tot am aflat cîte piese muzicale din repertoriul unor trupe românești sînt bine-mersi plagiate. Paula Seling nu plagiază. Ea îl rescrie pe Eminescu. Ce poți să-i faci junei Calibane decît s-o trimiți la școală? Eventual, de corecție.
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
frigului năpastă, O fată m-a băgat în boale Cu fusta ei fără de poale. Sărutul doamnei Azi, doamna cu privire blândă L-a sărutat pe Ics și-apoi, Pretinse și ceva dobândă Cerând vreo zece înapoi... Interesul bată-l vina Juna sexi, răpitoare, Cum râvnea noi orizonturi, Și-a ales un mire „mare”... Ani cam mulți, dar multe conturi! Nunta de aur Jumate secol căsnicie? Un palmares fenomenal Cu mici reprize de scandal Din cauză de gelozie.G.L.U.P.I. Ea
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]
-
Nichita, cla xona insistent în capul aleii, sprijinit cu un gest regal de geamul mașinii, și fuma. Până să se lămurească gunoierul Vasile în ce direcție ar fi fost potrivit să o apuce cu pantalonii suflecați feciorelnic până sub genunchi, juna Andreea, care se mutase la etajul doi, sub el, acum nu mai mult de trei săptă mâni, mai promptă în reacții, bătea deja cu vârful pantofului în ritmuri latine în ușa apartamentului. Și, ca tabloul să fie complet, telefonul începu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
disprețuindu-și ca proasta sfântul confort mic-burghez, dă bani grei pe ședințe de sadomasochism turistic, cu foame, agresări de tot soiul, supraviețuire în peșteri, șanțuri sau cotețe, în condiții de Rambo. Abia m-am stă pânit s-o întreb pe juna forfotitoare: dar 1984-ul cu Bigul Richard Burton și șobolanii ăia vărsați în cușcă l-ați văzut!? Dar la sutele de milioane de morți pulverizați în experimentul comunist, de la Troțki la Mao, v-ați gândit? Știți câtă suferință, cruzime și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
obicei împotriva... bărbaților; dar ei nu-i trimite nimeni nici o diplomă...). Iată ca exemplu un pasaj dintr-o cronică la romanul Distanța dintre un bărbat îmbrăcat și o femeie așa cum e de Rodica Draghincescu: " Fără complexe, suflecată pân'la brâu (...), juna Rodică își duce rufele la râu conștientă de privirile lacome ce-o petrec, sfidând, de pe poziția asumată de muiere cu corp și suflet, dar și minte, compartimentul lubric al prejudecății masculine cu chiar armele ei. Arătându-le tocmai ce se
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
păcatele ușoare înainte de-a forța ușa paradisului. Fiind însă catodic, nu mi-a rămas decât să-mi strivesc simultan o lacrimă înciudată între gene și o înjurătură între dinți, pentru ca apoi să rostesc în receptor formula magică a invitaților junei Raluca Moianu (luni, ora 21, NUMAI la TV1): Iartă-mă !" Ce-ar mai fi de zis? Cunoașteți verdictul lui Lovinescu asupra scrierilor lui Caragiale: prea ancorate în epoca lor, nu vor mai însemna mare lucru peste ani. Dincolo de a fi
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
femeie de serviciu angajată în casa unui ștab unde domnește impersonalitatea, unde apasă suspiciunea și guvernează secretul realizează că și-a pierdut libertatea, că nu-și mai aparține, tulburându-se până la pierderea minților. Un tânăr onest și ingenuu întâlnește o jună de care se îndrăgostește și care-l place, conducându-l la ofițerul stării civile. Cusurul ei este, din păcate, nevindecabil: e fiica unui important membru al nomenclaturii, soțul capătă posturi însemnate, pentru care nu are vocație, nici îndemânare chiar, acestea
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]