940 matches
-
s-a ridicat o troiță păstrând următoarea inscripție: „Glorie eternă Junilor și credincioșilor brașoveni, care s-au jertfit pe altarul neamului și bisericii strămoșești. Brașov, 15 august 1995” Steagul lor de astăzi păstrează chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și un june brașovechean călare, reconstituit în anul 2007 după modelul celui din 1977 făcut cu prilejul centenarului Independenței de Stat a României. Din 1929 funcționează „Societatea Junilor Brașovecheni”, avându-l astăzi ca președinte pe Mihai Ioan Moraru. De curând s-a inaugurat
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cuprinsă în valea dintre străzile „Podul lui Grid” și „General Moșoiu” fiind cea mai nouă parte a cartierului Șchei în urma așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
în urma așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor — de unde și numele — este căciula de roșior cu „pompon roșu”. Din spusele unor bătrâni reiese că actualele caciuli sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le procurase de la regina Maria dupa
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
să transmită junilor aceste elemente ale uniformei de paradă a militarilor din acest regiment. Actualul steag este confecționat din mătase la 1977, cu prilejul centenarului Independenței, purtând pe una din fețe chipul voievodului Mihai Viteazul, iar pe cealaltă față, un June Roșior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului. Anual organizează maialul la Troița de la Pietriș, cunoscută și sub numele de Crucea lui Furnică, fiind ridicată de Dumitru și Paraschiva Furnică în anul 1930, înlocuind vechea troiță a lui
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Adeseori făceau maialuri în Duminica Mironosițelor și la Troița de la Șargu (actuala stradă Traian Moșoiu), ridicată de vechea familie Stinghe. În Muzeul Junilor din Șchei se păstrează cel mai vechi costum de roșior, dăruit de cunoscutul organizator și conducător al Junilor Roșiori, Gheorghe Gal. Tot de la el se păstrează diverse obiecte etnografice, legate de acest obicei. Numiți din vechime „ăi albi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe, Junii Albiori (Junii Naționali Albi) s-au construit în anul 1860 în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașovului. (Oferă Bisericii Sfântul Nicolae un „valtrap” — covoraș, aflat astăzi
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
a intrat în rândurile junimiștilor și a făcut parte, din 1894 până în 1904, din comitetele succesive de direcție ale „Convorbirilor literare”, la care a și colaborat, în aceeași perioadă. Activitatea politică a junimiștilor a susținut-o prin articolele din „România jună” (1899-1900) și din „Tribuna conservatoare”, ziar al cărui redactor a fost din martie 1903 până în iulie 1904. Discipol al lui Maiorescu, B. a reprezentat una dintre speranțele junimismului de după 1890. Dar articolele sale de critică literară, rămase în pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
Pentru a se întreține, face gazetărie. Redactor la „Capitala” (1898-1899), „Economia națională” (1902-1903) și „La Roumanie” (1902), colaborator la „Depeșa”, „Apărarea națională”, „Dorobanțul”, evoluează spre un naționalism cu accente xenofobe. Apare cu versuri, teatru, proză, articole de critică în „România jună”, „Noua revistă română”, „Literatură și artă română”, „România ilustrată” „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. A semnat cu numeroase pseudonime: Caton, Erics, M. Pall, Narcis, S. Mușat, Sapho, Senez, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, P. Ștefan, Trubadur ș.a. În 1902 e ales secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
și șapte de ani și este înmormântat în curtea bisericii. Poemele din ciclurile Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, cuprinse în volumul publicat de autor în 1902, au apărut anterior, uneori sub alte titluri, în „Literatorul” (1899), „România jună” (1900), „Literatură și artă română” (1899-1901). Cântecul toamnei și Serenade demonice vor fi editate în volum postum, în 1909. După versificările începuturilor, pe teme umanitare, P. își găsește un drum propriu în poezie în contact cu simbolismul. Nu a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
întrețin tonul surdinizat, atmosfera vaporoasă, dar și obscura ambivalență a figurilor. Ciclul Fecioara în alb pare un cânt de slavă închinat unei iubite de o suavitate boticelliană (La creatura di bianco vestita era titlul dat de P. versurilor în „România jună”). Dar imaginea fecioarei se încarcă de semnificații mai adânci, purtând nostalgia unei purități inaccesibile și aproape inumane: frumosul absolut („Pe când deasupra aplecată, / În semn de veșnică iertare, / Va coborî înseninată / Privirea albelor fecioare”). Domină, fascinant, albul lilial (și fantomatic), gestul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
timp". Proiectul comunizării femeii este înfățișat cu o imaginație satirică atât de slobodă și o limbă atât de ascuțită, încât cititorul din anul de grație 2007 râde cu lacrimi citindu-l pe Aristofan interpretat de Faifer. "Nu doar că, mai june sau mai cărunt, oricine se va putea bucura pe daiboj de nurii ei, dar, pirpiriu, scălâmb de-ar fi râvnitorul, tot va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
Discursul anticomunist e desuet, nu interesează, e agasant, clamează ori măcar dau de înțeles unii, iar alții merg pînă acolo încît îl consideră echivalent cu... discursul anticomunist. Am întîlnit cu stupoare o astfel de opinie sub condeiele a vreo doi-trei juni autori, care se pun într-o postură extrem de delicată măcar din două pricini: mai întîi vădesc o impolitețe crasă, recte o lipsă de educație în raport cu nenumărați concetățeni ai noștri care au cunoscut în chip imediat "binefacerile" comunismului, prea adesea cu
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
luați în serios, dar ne-am gândit că, de fapt, ei erau puși pe joacă. Româna distinge între joc și joacă. La ei e vorba cu siguranță de joacă. Experiment? Aș! Experimentul ține, el, de joc. Junii și mai puțin junii autori sunt doar puși pe șotii de Asociația Aedificatio și de Editura Art. Cu suportul, atenție!, al Universităț ii București. Am trăit s-o vedem și pe asta! La ce se folosește bronzul Unul dintre cele mai importante proiecte al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4045_a_5370]
-
în capul copertei categorisirea într-o colecție: Operele premiate ale scriitorilor tineri români. Unul din bunele moravuri ale criticii dintre războaie, îngropat multă vreme și, pe ici, pe colo, reluat astăzi: a premia un debutant ajutîndu-l să... debuteze. În loc de cuprins, junele poet se fandosește cu-un Inventar, avînd la ultima poziție un Caleidoscop al poeziilor publicate (înainte de strîngerea lor în volum), detalii care dau unei plachete răsfirate pe vreo sută de pagini greutatea unei opera omnia. Și, trebuie s-o spun
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
Aflată în drum spre Jupiter, cea mai mare planetă a Sistemului Solar, naveta Juno a fotografiat Pământul și satelitul său natural. Imaginea a fost realizată pe 26 august, când Juno se afla la aproximativ 9,66 milioane de kilometri distanță de planeta noastră. "Este o priveliște remarcabilă, una pe care oamenii au rar șansa
O navetă NASA a surprins o imagine cu Pământul şi Luna de la 9,66 milioane de kilometri distanţă () [Corola-journal/Journalistic/69087_a_70412]
-
începutul secolului al XIX-lea. Naționalismul arab își are originile în Mashriq (teritoriile arabe din Egipt), în particular în regiunea Sham (Levantul). Orientarea politică a naționaliștilor arabi în anii de dinaintea izbucnirii primei conflagrații mondiale era în general una moderată. Revoluția Junilor Turci izbucnită pe 3 iulie 1908 a cuprins rapid întregul imperiu, ceea ce a făcut ca sultanul să anunțe restaurarea constituției din 1876 și reconvocarea parlamentului. această perioadă este cunoscută ca „A doua eră constituțională”. Cererile arabilor vizau o serie de
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
doua eră constituțională”. Cererile arabilor vizau o serie de reforme, limitate în general la o autonomie crescută, la creșterea rolului limbii arabe în educație și schimbarea politicii de recrutare în armata imperială pe timp de pace. La alegerile din 1908, Junii Turci au câștigat prin organizația înființată de ei, Comitetul Unității și Progresului (CUP), majoritatea mandatelor parlamentare, în defavoarea grupului rival condus de Prens Sabahaddin. Comitetul Unității și Progresului avea o orientare mai liberală, puternic influențată de britanici și era mai apropiată
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
arabi au sprijinit Contralovitura de stat din 1909, care a avut ca scop renunțarea la monarhia constituțională și restaurarea monarhiei lui Abdul Hamid al II-lea. Sultanul detronat a încercat să restaureze Califatul și să pună capăt politicilor seculare ale Junilor Turci. În schimb, el a fost exilat în Selanik și a fost înlocuit pe tron de fratele lui Mehmed al V-lea Reșad. În 1913, intelectualii și politicienii din Mashreq-ul arab s-au întâlnit la Paris la primul Congres al
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
depus vreo plângere. În martie 1961, Oswald a întâlnit-o pe Marina Nikolaievna Prusakova, o studentă la farmacie în vârstă de 19 ani; ei s-au căsătorit peste mai puțin de șase săptămâni, în luna aprilie. Primul copil al lor, June, s-a născut pe 15 februarie 1962. Pe 24 mai 1962, Oswald și Marina au apelat la Ambasada SUA pentru documente care să le permită să emigreze în SUA, iar pe 1 iunie, Ambasada i-a dat lui Oswald un
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
de la 1848 și până azi, cu toți le cunoaștem. Împăratul Alexandru I înaintea rezbelului de la 1812 zicea: Constantinopoli este imperiul lumei. Astăzi vederile țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un medic german abil cu numele Luders. Poate că trimiterea acestui medic a avut un motiv lăudabil, căci altcineva a procurat vinul de Bourgogne otrăvit adus de Alexandru Orlof la Ropscha. El era însoțit de Grigorie Orlof, de cel mai june din prinții Boreatinski, de Teplov, de comedianul Wolkof și de un curier de cabinet. La Ropscha încredințară secretul și lui Boreatinski senior, sergentului Engelhardt și la doi soldați din gardă. Teplof și Alexandru Orlof se duseră la Petru care, pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu luptele zilnice de partid și împărtășim părerea că interesele esterioare ale țării sunt de-o ordine superioară politicei militante și merită o asemenea rezervă. [27-28 iulie 1881] POETUL ALECSANDRI ȘI STUDENȚII ROMÎNI DIN VIENA Se știe că Societatea "Romînia Jună" din Viena, constituită numai din studenți români, a dat o serbare cu ocazia aniversării a 60 [-a]a d-lui V. Alecsandri, bardul român de la Mircești. în acea zi s-a trimis poetului, din Viena un preafrumos album, legat în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cel pitoresc și cu brâul spicuit de pistoale strălucite. În Viena însă poliția nu vede bucuros nici pe un muntenegrean purtând arme pe stradă. De aceea un impiegat îl făcu să înțeleagă că trebuie să se despartă de arsenalul său. Junele erou se miră mult de această cerere, căci muntenegreanul în legislațiunea sa nu pomenește de patente de arme. Se duseră la un funcționar superior. Aci muntenegreanul {EminescuOpXI 131} se purtă cu multă modestie, numai că, din întîmplare, trase de la brâu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]