1,019 matches
-
pe scena Teatrului Național din București „icoana istorică” în versuri Iliaș-Vodă, iar un an mai târziu, drama istorică în versuri Domnița Ruxandra, apărută tot acum și în volum (1907). Colaborează cu poezii și piese la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916), iar în 1914 și 1915 face parte din redacția ziarului „Steagul”, în care publică proză, numeroase cronici dramatice și articole diverse. Ca director al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
JUNIMEA DOBROGEANĂ, publicație apărută la Silistra din aprilie până în iunie 1936, având ca director pe George Emilian, căruia i se adaugă, de la numărul 3, Nelu Vlăsceanu. Articolul-program, Rostul nostru, afirmă: „vom avea grijă să strângem în jurul nostru tot ce e dobrogean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287679_a_289008]
-
B. Suciu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1859-8 94(498) Redactor asociat: Gabriel MARDARE Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Coperta I: Michelangelo Buonarroti, Crearea lui Adam (detaliu din Capela Sixtină) Coperta IV: Michelangelo Buonarroti, Judecata de Apoi (detaliu) Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) F.B. SUCIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA F.B. SUCIU SPAȚIUL ROMÂNESC DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA JUDECATA DE APOI Variațiuni pe o temă de geoistorie Editura Junimea Iași 2015 Fetiței mele, Ari Cuvânt de început Mi-am făcut ceva curaj și m-am hotărât, după o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
război de partea Antantei. Ca profesor, predă germana la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar solicită plecarea pe front, unde va cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
de filosofie și de istoria artei, fie de o literatură mediocră. Marii scriitori ai acestei perioade nu sunt prezenți decât cu totul ocazional. Sub direcția lui I. E. Torouțiu, se preferă studiile de istorie literară, majoritatea referitoare la foștii membri ai Junimii. În conștiința literară românească, C.l. a intrat in primul rând datorită lui M. Eminescu, I. L. Caragiale și I. Creangă. O însemnătate cu totul deosebită s-a acordat liricii, conform concepției romantice, potrivit căreia poezia stă la temelia tuturor literaturilor începătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
stăruință. Preferințele s-au îndreptat apoi către V. Alecsandri, al cărui talent era deja unanim recunoscut, încât se poate considera că poezia primilor ani ai C.l. este reprezentată de creația acestuia. Treptat, se descoperă câteva talente originale, mai potrivite exigențelor Junimii. Cel care se va impune definitiv, nu numai în cercul junimist, ci în întreaga literatură română, este M. Eminescu. Junimea și revista ei și-au aflat poetul care să împlinească dezideratele atât de precis formulate de T. Maiorescu în articolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
beletristic românesc modern, prin articolele Beția de cuvinte la „Revista contimporană” (1873) și Oratori, retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să impună un fonetism temperat, adoptat ulterior pe întreg teritoriul de limbă română. În această direcție sunt de amintit argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o limbă de clopoțel și o mărgică tubulară de argilă. (Costache Buraga și Emilia Zaharia) JUNIMEA 1975 Cartea eveniment Eugenia și Costache Buraga DĂINUIRI DĂNEȘTENE O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală, care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare .............................. 15 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul de referință al teoriei neoclasice a comerțului internațional ................................................ 24 1.3. Teorii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de Științe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1998 DOCTOR ÎN ECONOMIE, Specialitatea Relații Economice Internaționale, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași, 2004 SPECIALIZĂRI ÎN STRĂINĂTATE: Institutul Național de Statistică din Porto, Portugalia, 1997 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
după ei, de proliferarea spiritului occidental modernist, care aducea „în altarul vieții sufletești a noastre câte și mai câte bolnave idei și cu totul străine spiritului românesc”. Programul „Sămănătorului” a fost însușit de alte noi reviste, precum „Făt-Frumos” din Bârlad, „Junimea literară” din Cernăuți, „Ramuri” din Craiova, „Viața literară” din București, parțial și de „Luceafărul” (Budapesta, apoi Sibiu), mai apropiat de poporanism. Principiile s. au început să acționeze ca idei-forță din 1903, când N. Iorga și-a inaugurat colaborarea la revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
1933-1934) și la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc (1934-1954). A debutat în 1919 la „Universul literar” (deși el însuși își fixează debutul în 1918 la „Glasul Bucovinei”), colaborând apoi la „Flacăra” (cu epigrame semnate Lucifer), „Lumina” (Caransebeș), „Progresul” (Oravița), „Junimea literară”, „Făt-Frumos”, „Neamul românesc literar” (N. Iorga îi găsea „versuri de o rară frumusețe”), „Viața nouă” (Cernăuți), „Drum drept”, „România viitoare”, „Gânduri bune”, „Florile dalbe”, „Gândul nostru”, „Răsăritul”, „Cosinzeana”, „Revista Moldovei” (Botoșani), „Floarea soarelui”, „Glasul Bucovinei” „Luceafărul”, „Ramuri”, „Adevărul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Hugo], în Câteva versuri, Iași, 1901. Repere bibliografice: George Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893, 172-174; A.C. [Nicolae Petrașcu], „Câteva versuri”, LAR, 1900-1901, 7; Albumul Societăței „Junimea”, SDL, IV, 315; N. Iorga Oameni, I, 414-415; I. Paul, Nicolae Volenti, „Junimea literară”, 1910, 10; M.D. [Mihail Dragomirescu], [Nicolae Volenti], CVC, 1910, 10; Ana Conta-Kernbach, Boabe de mărgean, Iași, 1922, 109-110; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 176-177; Călinescu, Ist. lit. (1941), 373, Ist. lit. (1982), 430; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 190; Documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
Bălcescu. În secolul XIX ideea era la ordinea zilei. Cu zece ani Înainte de revoluția de la 1848, Bălcescu scria net: „Ideea unității tuturor populațiilor române sub același sceptru ocupă toate capetele. Această idee este susținută și de românii din Transilvania”. În Junimea română din Paris, curând, Bălcescu Întărea că „Unirea toți românii o doresc”. Ideea unității naționale era și aici „ideea reconstituirii edificiului nostru național”, ideea Înfăptuirii unității depline a poporului român, cum spunea Cipariu În 1869. Încă În prima jumătate a
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Îndeplini misia lor”, Unirea era chezășia existenței acestui popor. „Numai uniți vom putea Înainta, vom putea izbuti În ziua luptei”, susțineau ziarele vremii. „Poate că această zi nu e așa depărtată. Europa Întreagă o așteaptă și o cheamă”, scria, bunăoară, Junimea română În 1851. „Suntem milioane de Români răzleți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea! Să trăiască Unirea tuturor Românilor!”, clama În același concert, Înflăcărat, C. Negri. În cunoscutul său Memorand despre raporturile românilor cu nemții
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
Dan Botta, I. M. Sadoveanu. Penetrat sau nu de ortodoxism, principiul etnic definește, în perioada interbelică, și orientarea unor periodice precum „Cugetul românesc”, „Cuvântul literar și artistic”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Flamura”, „Datina”, „Familia”, „Gând românesc”, „Pagini literare”, „Junimea literară”, „Viața Basarabiei”, „România literară” (revista condusă de Cezar Petrescu), „Universul literar” (seria 1938-1944). Prin literatura pe care au publicat-o preferențial, „Gândirea” și celelalte periodice tradiționaliste dau un nou impuls orientării spre specificul românesc, inspirației din lumea rurală, explorării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr de număr, până în 1935. A mai colaborat cu versuri, proză, publicistică literară și culturală la „Glasul Bucovinei”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Țara Șipenițului”, „Buna-Vestire”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele și cântecele lui se găseau în manualele școlare și aveau circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
1899, director general al teatrelor. G. e cunoscut ca traducător al repertoriului shakespearian: a publicat Viața și moartea regelui Richard III (1884), Neguțătorul din Veneția (1885), Regele Ioan (1892), Antoniu și Cleopatra (1893), Iulius Cesar (1896). În 1884 citea la Junimea actul al doilea din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale, făcute în versuri albe și nu în pentametrul iambic, sunt corecte; lucrate pe baza textelor comentate și a dicționarelor limbii lui Shakespeare, ele respectă sensul originalului. Mânuirea mai puțin suplă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
publicisticii literare: „Dacia literară” - Contribuția altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare, precum: C. Negruzzi, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici - I. Slavici, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creangă. 3. Personalitatea lui Titu Maiorescu - Profilul lui Titu Maiorescu - Prezentarea Junimii și a revistei „Convorbiri literare” 4. Poeziile lui Mihai Eminescu 5. Comediile lui I. L. Caragiale 6. Legături către pagini web cu informații utile Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel Prezentarea finală va fi făcută
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]
-
Lucian Petrescu Valeriu Tudor Asociația adresează mulțumiri NIRO INVESTMENT GROUP pentru contribuția pe care o are ca sponsor la apariția acestui volum ASOCIAȚIA AMBASADORILOR și DIPLOMAȚILOR de CARIERĂ din ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. III EDITURA JUNIMEA IAȘI 2011 Motto "Ceți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutuți mare, mare viitor! ........................................................... Căci rămâne stânca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc." (Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]