758 matches
-
aproape cinci ani (1901-1906) în revista „Săptămâna”. Încă de la apariție, au trezit un interes considerabil atât pentru că priveau o societate în jurul căreia s-au dus multe discuții contradictorii, cât și pentru că cititorii se așteptau la dezvăluirile senzaționale ale unui fost junimist. Scrisă de un om cu o inteligență vie și pătrunzătoare, lucrarea cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
pătrunzătoare, lucrarea cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna tangențe cu realitatea. Când îi are în vedere pe junimiștii marcanți, memorialistul îi privește cu oarecare antipatie, din cauza deosebirilor de orientare politică. Paginile dedicate lui Mihai Eminescu și lui Ion Creangă dovedesc neînțelegerea însemnătății lor în literatura română. Date inexacte sau fapte relatate denaturat îi servesc adesea autorului să vehiculeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
erudit al epocii sale”, pe Coresi și Varlaam, cronicarii și cărturarii Școlii Ardelene, iar între primii noștri poeți, pe Iancu Văcărescu, Costache Conachi, Anton Pann. Partea a doua subliniază însemnătatea „direcției noi” și a personalității lui Titu Maiorescu, aproape toți junimiștii fiind incluși în lucrare. Mihai Eminescu este văzut prin prisma portretului pe care Maiorescu i-l consacrase. Aprecierile sunt de multe ori simplificatoare, iar accentul cade pe acțiunea culturală, însă pentru secolul al XIX-lea Conspectul... oferă cele mai multe informații asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
susținerea unor opinii sensibil diferite față de cele curente, prin deschiderea largă a ferestrelor comparative către literatura europeană, în preajma căreia literatura noastră la acel moment părea complexată, nedeslușită, lipsită de pregnanța unor orientări clare. spre o "critică științifică" Deși simțise generozitatea junimiștilor A. D. Xenopol și Șt. Vârgolici, pe tot traseul studenției sale rapide, Iorga pornește la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică a lui Maiorescu, devenită fapt istoric. Astfel, în chiar primul articol
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pe tot traseul studenției sale rapide, Iorga pornește la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică a lui Maiorescu, devenită fapt istoric. Astfel, în chiar primul articol apărut în jurnalul "Lupta" ăal junimistului Gheorghe Panu), el se apleacă asupra piesei Năpasta de I. L. Caragiale, văzută ca "un studiu psihologic superior", "printre cele mai bune dintre operele noastre dramatice... și ar avea greutatea sa chiar aiurea, unde s-a scris și s-a gândit
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau copios junimiștii la seratele lor; să promoveze opera lui Creangă drept una "de o însemnătate capitală pentru cercetători", esențială pentru cunoașterea identității românești; să i se recunoască acestuia profunda originalitate, atât ca trăire autentică a tradiției, cât mai ales în evoluția limbii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nici nu l-au promovat așa cum merita, considerându-l un măscărici bun de glume deocheate, ceea ce constituie desigur o exagerare. În capitolul "Întoarcerea vechiului fond românesc", din Introducerea sintetică, după stenograma unor cursuri, din 1929, Iorga e de părere că junimiștii îl "împingeau" pe Creangă să scrie tot felul de "pătaranii", anecdote corozive "care nu vor putea fi publicate niciodată", când în realitate "Popa Smântână", cum îl poreclise aluziv Jacob Negruzzi, dorea să scrie "cărți bune" pentru copii. Cultivarea laturei pitorești
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a exponențialității. Tânărul critic și istoric literar stabilește că, de fapt, posteritatea lui Creangă începe odată cu răsunătorul succes din 1876, când scriitorul citește la „Junimea― - Moș Nichifor Coțcariul. Succesul a „răsunat― imediat și la București, de unde Titu Maiorescu îi scria junimistului Anton Naum: „...Aud despre o frumoasă nuvelă a d-lui Creangă, aăle) cărui scrieri în genere sunt o adevarată îmbogățire a literaturii noastre. Fă bine, spune-i să-mi trimeată pentru 5 zile manuscriptul nuvelei si îl voi remite desigur
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lume cosmopolită, universală etc. Are niște pagini care nu sunt prea bine cunoscute, scrise pe la 1840. Deci, oamenii ăștia și-au dat seama foarte timpuriu că pe aici, pe undeva, trebuie căutat răspunsul dilemelor românești. Nici nu mai vorbesc despre junimiști, care asta erau, ăsta era proiectul lor esențial, în asta consta, ei căutau să lege organic lumea cosmopolită, pe care o cunoscuseră prin educația lor, de realitățile din țara în care se născuseră și în care se întorseseră. Vreau să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de romanul Ciocoii vechi și noi, ci de notele lui de călătorie), rezultatul este că găsim niște concepte junimiste. Eu cred că la Ion Ghica se pot găsi lucruri asemănătoare. Pe Alecsandri aproape că îl consider ca făcând parte dintre junimiști în bună parte. Deci, e vorba de o tradiție extraordinar de solidă și, aș spune, aproape majoritară în literatura română. Acesteia i se adaugă și Eugen Lovinescu, care nu mai trebuie să fie acum cap de listă. S. A.: Sigur. Cum
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
, Ioan (17.II.1890, West Hoboken, New Jersey, SUA - 30.XI.1945, Botoșani), prozator. Descendent al unui cunoscut neam armenesc, ce număra pe căminarul Ion Missir, pe junimistul Petru Th. Missir ori pe avocatul și omul politic (deputat și ministru) Basile Missir, Bogdan Missir s-a căsătorit cu institutoarea elvețiancă Cécile Marchand și a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a devenit fermier. Insuccesul întreprinderii, dar și dorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
întâmpinați, la 1632, cu „cântece naționale”. În sfârșit, revista adăpostește în paginile sale replica dată criticilor maioresciene de I. Micu Moldovanu. Acesta admite necesitatea de a critica pentru a înrâuri pozitiv evoluția culturii și a literaturii, dar contestă poziția criticului junimist, mai ales în legătură cu activitatea culturală a lui Gh. Șincai și P. Maior. Între octombrie 1870 și noiembrie 1872, din motive personale, Timotei Cipariu întrerupe apariția revistei. Epilogul publicat în 1872 conține un bilanț al realizărilor, unde se consideră că publicația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
cu poezie la „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”. Sărac și ftizic, talentatul C. se bucură de atenție și sprijin din partea lui N. Iorga, M. Dragomirescu și T. Maiorescu. Din îndemnul acestuia din urmă și al lui S. Mehedinți, ajutat de junimiști, pleacă în 1907 la studii în Germania, în vederea obținerii doctoratului în filosofie. La Universitatea din Berlin (1909-1910), apoi la Leipzig (1910-1912), trecând prin Heidelberg și München, C. dă curs interesului său pentru filosofie și estetică, pentru literaturile germană și engleză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
țară] a d-lor Nic. Ciurcu, Alexandru Ciurcu, George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, români din Transilvania. 4/16 septembrie 1885. Românul, Națiunea, România, Drepturile omului, Războiul-Weiss, Curierul financiar, l’Indépendance Roumaine.“ Ziarele guvernamentale și nici ziarul junimiștilor, România liberă, n-au participat la protestare. Dumitru Brătianu, fratele primului ministru, a trimis d-lor Ciurcu următoarea scrisoare: „Domnilor Nicolae și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mulțumit pe deplin pe nici unul din deliberanți. Totuși, în cele din urmă, după lungi deliberări și neîncetate întreruperi a tratativelor, se iscălește un tratat de pace cu un articol unic. În politica dinăuntru, blocul opoziționist neliniștește pe Ion Brătianu. Deși junimiștii nu s au asociat blocului, totuși în Parlament și în România liberă, care este ziarul lor, fac opoziție. Un incident parlamentar aduce neliniștea și în partidul de la putere. Generalul Lecca, președintele Camerei și șeful unui mare grup de moldoveni, combate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fi rușine să mai facă parte din majoritate. Peste câteva zile Tache Ionescu era în opoziție. Nicolae Fleva trece, fără tranziție, în opoziția violentă, iar la Cameră atacurile îndreptate împotriva guvernului irită majoritatea și provoacă mari furtuni parlamentare. Până și junimiștii devin violenți. Ziarul lor, România liberă, scria la începutul lui iunie: „Se afirmă că opoziția este hotărâtă să răspundă la brutalitățile ad ministrației cu lovituri de revolver. „Se afirmă că opoziția s-a hotărât a răspunde brutalităților administrative cu glonțul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ani numele de partidul colectivist. În țară mai sunt exploatate în contra guvernului două chestiuni: agiul și naftalina. Agiul devenise o plagă; statul erea nevoit să plătească sume fabuloase pentru plățile în străinătate, comerțul erea supraîncărcat, iar Banca Națională trăgea foloase. Junimiștii tunau împotriva agiului, Menelas Ghermani cerea desființarea acestei plăgi prin introducerea etalonului de aur, dar teoreticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrul Agriculturii, Anastase Sto lojan, susțineau că agiul e o binefacere. Naftalina a fost capul de acuzație în contra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Azilul Elena Doamna. Marile fraude militare. Furtunile parlamentare. Dizolvarea Camerei. Doctorul Assaky, profesor la Facultatea de Medicină din București.] [nicolae fleva în opoziție crâncenă contra lui ion brătianu] Anul 1887 însemnează un eveniment de preț în politica internă a României: junimiștii declară război deschis guvernului, deși Petre Carp nu împărtășește această politică. Petre Carp rămâne în minoritate, iar partidul începe opoziția și în presă, și în Parlament. Titu Maiorescu interpelează guvernul pe chestiunea devastării redacțiilor ziarelor de opoziție după atentatul din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Rosetti și cu mine - urmează Brătianu - am dezbrăcat lucrătorii de la Românul ca să nu se ducă la manifestație, fiindcă opera era a conservatorilor cari voiau să răstoarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i lua locul. Cu această interpelare, junimiștii sunt în opoziție. Ion Brătianu, văzând că numărul adversarilor săi sporește în chip considerabil, întrebuințează una din acele manevre care i-a reușit de multe ori. O întrunire intimă a majorităților din Cameră și din Senat e convocată în sala
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu, voind să arate că este de sine stătător, a căutat să se despartă de Rosetti, în același timp a plecat partidul spre dreapta, silindu-se ca, în schimbul lui Rosetti care pleca, să aducă în partid și în guvern pe junimiști. N-a fost departe realizarea acestui plan, totuși nu a fost realizat. Tache Ionescu s-a înșelat în primul moment, dar inteligența lui pătrunzătoare a descoperit repede adevărul. Intrat proaspăt în țară, s-a dus la Românul, unde a făcut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a forma cabinetul era numai o încercare de a diviza opoziția și de a prelungi șederea la guvern a partidului liberal. Partidul liberal, după 12 ani de putere, se dezobicinuise de durerile opoziției. Beizadea încercă mai întâi o combinație cu junimiștii, în guvern trebuia să intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Marghiloman. Combinația căzu. Apoi o combinație cu Mihail Kogălniceanu, cu Pache Protopopescu, Constan tin Boerescu, Alexandru Lahovary. Nici această încercare nu avu soartă mai bună. După ce Beizadeaua depuse mandatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
12 ani. Regele n-a voit să dea guvernul nici unuia din bărbații politici ai opozițiunii și nici măcar lui Petre Carp; Regele se adresează lui Theodor Rosetti, președinte la Curtea de Casație, care părăsește magistratura. Ministerul e format repede numai din junimiști.* Theodor Rosetti, președinte și Internele, Petre Carp, Externele, Titu Maiorescu, Cultele și Instrucția, Menelas Ghermani, Finanțele, prințul Alexandru știrbey, Lucrările Publice, generalul Barozzi, Războiul. Portofoliul Domeniilor nu este ocupat. În cercurile politice se vorbea că acest portofoliu era ținut vacant
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost ales primar, iar Nicolae Vrăbiescu, A. Roșeanu, Leonida Paciurea și Ef. Ghermani ajutori. Dar ruptura între partidele cari au răsturnat pe Ion Brătianu se lărgește. În Iași se fac alegeri comunale. La Colegiul I, lista „opoziției unite“, aliată cu junimiștii și susținută de administrație are 332, lista liberalilor lui Mârzescu obține 260, radicalii lui Panu întrunesc 77 glasuri, iar socialiștii 19. Se declară balotagiu. Conservatorii înțeleg că nu sunt în majoritate. Pe la mijlocul lui iunie, I.L. Caragiale este numit director general
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a țării, precum: Lascăr Catargiu, general I.Em. Florescu, George Vernescu, Nicolae Blaremberg, Em. Protopopescu-Pache etc. etc. Nici un membru al partidului lui Ion Brătianu nu figurează. Cu toate stăruințele opozanților din vechea „opoziție unită“, guvernul nu dizolvă imediat Camerele, fiindcă junimiștii aveau scopul lor bine precizat. Petre Carp spusese întotdeauna că țara e guvernamentală, aceasta spusese și Regelui. De atâtea ori repetase: „Dați-mi puterea și mă prind că la cele dintâi alegeri am majoritatea“. Dar, ca de atâtea ori, Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alegerea e amânată pentru 24 ore, dar a doua zi Lascăr Catargiu este ales președinte cu 105 voturi contra 40 date lui Dumitru Brătianu, 7 lui Gheorghe Vernescu și 14 buletine albe. Liberalii-colectiviști au votat alb, iar disidenții și cei mai mulți junimiști, adică guvernamentalii, au votat pentru Dumitru Brătianu. Proclamarea lui Lascăr Catargiu președinte al Camerei este primită cu lungi salve de aplauze din Cameră și tribune, fiindcă partidul luase din vreme măsura ca să garnisească tribunele publice cu partizani și agenți. Situația
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]