1,059 matches
-
lume degradată, o lume coruptă, meschină, perfidă, folosind sarcasmul (Mariana Badea). O noapte furtunoasă O noapte furtunoasă este o comedie de moravuri care pornește "de la pretextul unei farse de mahala" (Florin Manolescu) și înfățișează tipuri reprezentative pentru o societate coruptă. Jupân Dumitrache Titircă, zis Inimă-Rea, este personajul principal. Cherestegiu și căpitan în garda civică, acesta are un nemăsurat orgoliu de proprietar, detestă funcționarii "papugii, niște scârța-scârța pe hârtie". Jupân Dumitrache ține "la onoarea de familist", este atins de gelozie din cauza unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de mahala" (Florin Manolescu) și înfățișează tipuri reprezentative pentru o societate coruptă. Jupân Dumitrache Titircă, zis Inimă-Rea, este personajul principal. Cherestegiu și căpitan în garda civică, acesta are un nemăsurat orgoliu de proprietar, detestă funcționarii "papugii, niște scârța-scârța pe hârtie". Jupân Dumitrache ține "la onoarea de familist", este atins de gelozie din cauza unei întâmplări cu "bagabontul" pe care o povestește ipistatului Nae Ipingescu. Înainte de a-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol, de Zița, cumnata lui Jupân Dumitrache. Rică Venturiano a trimis un mesaj Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor: "a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea". În alt plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor: "a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea". În alt plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul ei, "tejghetar, om de încredere al lui Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu Zița, se hotărăște să nu mai meargă la comediile de la Iunion". În timp ce căpitanul în garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi mărturisea sentimentele sale. De afară, Jupân
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu Zița, se hotărăște să nu mai meargă la comediile de la Iunion". În timp ce căpitanul în garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi mărturisea sentimentele sale. De afară, Jupân Dumitrache, cherestegiul, striga lui Chiriac să vegheze la onoarea lui "de familist". Rică Venturiano ajunge în camera Vetei, soția lui Jupân Dumitrache. Miop, tânărul îndrăgostit o confundă pe Veta cu Zița și-i face declarații de amor. Văzând din stradă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi mărturisea sentimentele sale. De afară, Jupân Dumitrache, cherestegiul, striga lui Chiriac să vegheze la onoarea lui "de familist". Rică Venturiano ajunge în camera Vetei, soția lui Jupân Dumitrache. Miop, tânărul îndrăgostit o confundă pe Veta cu Zița și-i face declarații de amor. Văzând din stradă profilul "moftangiului", căpitanul în garda civică dă buzna în casă însoțit de Nae Ipingescu și de Chiriac. Rică Venturiano coboară pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
coboară pe schele, se ascunde într-un butoi, apare plin de var și are norocul de a fi recunoscut de Nae Ipingescu "ca unul de-ai noștri!" Aflând că Rică Venturiano este autorul unor articole publicate în "Vocea Patriotului Naționale", jupân Dumitrache înțelege situația și este de acord cu căsătoria acestuia cu Zița. Cherestegiul este un mahalagiu, brutal, care ține la "onoarea de familist". Personajele lui Caragiale trăiesc în epocă prin vicii, impostură, ridicol și prostie. Autorul folosește ironia, satira și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cherestegiul este un mahalagiu, brutal, care ține la "onoarea de familist". Personajele lui Caragiale trăiesc în epocă prin vicii, impostură, ridicol și prostie. Autorul folosește ironia, satira și sarcasmul pentru a ilustra moravurile societății omenești. Având un statut social onorabil, Jupân Dumitrache Titircă, poreclit "Inimă-Rea", este "cherestegiu", "căpitan în garda civică", bărbat căsătorit, cetățean ambițios, care reprezintă tipul încornoratului. El este gelos, plin de vanitate , deranjat de un "coate-goale", "moftangiul", "mațe-fripte", care se ținea după familia lui, la întoarcere de la spectacolul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spectacolul din grădina "Iunion". Are o anume infatuare prostească, lașitate, îngâmfare, amor propriu, fiind credul și naiv în privința onoarei de familist. Prostia, obsesia de a nu fi înșelat îl face pe protagonist, ridicol. Comicul de situație reiese din faptul că Jupân Dumitrache este opac în fața oricăror dovezi de adulter. Dacă la început, protagonistul îl disprețuiește pe Rică Venturiano, considerându-l "mațe-fripte", "scârța-scârța pe hârtie", "un prăpădit de amploaiat", îl admiră mai târziu aflând că este publicist la gazeta "Vocea Patriotului Naționale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la gazeta "Vocea Patriotului Naționale". Acesta își imaginează că ar putea ajunge "dipotat" și apoi "ministru". În relație cu Spiridon, "băiat de procopseală la curtea lui Titircă", Jupând Dumitrache este aspru, agresiv. Comicul de limbaj dezvăluie prostia și incultura lui Jupân Dumitrache, care are o idee fixă: "Eu am ambiț, domnule, când e vorba la o adică de onoarea mea de familist". El este "un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adică de onoarea mea de familist". El este "un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât vigilent" (G. Călinescu). Zița este un personaj secundar care întruchipează tipul mahalagioaicei cochete, cumnată cu Jupân Dumitrache. Ea este romantică, naivă, cinstită, dezghețată, citește romane la modă ("Dramele Parisului"), adoră spectacolele de revistă și este divorțată, deoarece "nu mai era de suferit așa trai"; se autocaracterizează, considerându-se o femeie plină de calități, care are dreptul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avea o cultură superficială. Incultura Ziței este evidențiată de comicul de limbaj: amestecul de cuvinte și expresii de mahala cu franțuzisme și neologisme deformate ("mitocanul", "pastramagiul", "bonsoar"). Veta este un personaj secundar, întruchipând tipul adulterinei de mahala, fiind soția lui Jupân Dumitrache și amanta lui Chiriac. Este tipul de amantă ștearsă și penibilă, tristă și absentă (precizări în didascalii), cu gândurile în altă parte. Ea face jurăminte amantului într-un limbaj de mahala: "să n-am parte de ochii mei, să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
am parte de viața ta, să nu mai apuc o zi fericită cu tine na ! ce mai vrei?". Comicul de situație rezultă din scena în care Chiriac "strângând pe Veta cu putere", îi răspunde soțului care patrula în stradă: "Lasă, jupâne, mă știi că consimt la onoarea dumitale de familist!" Rică Venturiano este tipul aventurierului; tipul de funcționar și tipul politicianului demagog, arhivar la Judecătoria de pace, poet liric, colaborator la ziarul "Vocea Patriotului Naționale", publicist și student la Drept. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că consimt la onoarea dumitale de familist!" Rică Venturiano este tipul aventurierului; tipul de funcționar și tipul politicianului demagog, arhivar la Judecătoria de pace, poet liric, colaborator la ziarul "Vocea Patriotului Naționale", publicist și student la Drept. În viziunea lui Jupân Dumitrache, portretul lui Rică se reduce la câteva elemente disprețuitoare: "cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă"; " bagabont de amploaiat", un "coate-goale" și "mațe-fripte"; iar în final, îl consideră "bun de dipotat" sau
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Caldărarului Din fundul iadului. Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și Drag, fii voievodului Sas. Administrația maghiară a impus trecerea treptată a posesiunilor nobiliare românești În administrația familiei Pogany de Crebi, care a adus la muncile de pe moșie iobagi ruteni. Însemnări pe cărți liturgice menționează cumpărătorii cărților, nobili români numiți „jupâni” și „jupânese”, titluri asimilate nobilimii maghiare. Învățământul la Apșa de Jos s-a desfășurat mai Întâi la biserică (1789), apoi la secția română a seminarului teologic din Ujgorod, apoi la gimnaziul piarist din Sighet. La recensământul din 1910, satul avea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de lei, fără a-i ști pe autori, din păcate pentru el și din fericire pentru săteni, am spune noi. Băiatul de prăvălie de 19 ani, Calman Leibovici, după cunoscutul preambul al distrugerilor și „stricăciunilor” provocate de răsculați în maghernița jupânului, i-a încondeiat pe următorii capi ai răutăților: „Ion Florea, Constantin Cocuz, Grigore Butnaru, Gh. Onofrei, D. Caleap, Gh. A. Pintiliescu, Iancu Duduc, Vasile Al. Buhlea, Neculai Grigoruță Melenciuc și V.N. Andone” pe care, scria el, „...i’am văzut eu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de curând în rândurile partidului Frontul Plugarilor al cărui șef era Petru Groza, premierul numit de ruși de la acea dată. Nu trebuie uitat, totuși, și „destoinicul” ministru al agriculturii ce era nimeni altul decât Romulus Zăroni, fost argat pe moșia jupânului care împreună cu bețivul părinte Burduja, ministrul cultelor, forma un cuplu de mare succes...comic! După ce încerca să-i umple capul doctorului veterinar Ion Stadnicov cu tot felul de fleacuri politicianiste, directorul Predescu îi atrăgea atenția acestuia asupra „confidențialității” informațiilor de parcă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul Paul Munteanu, care-și avea biroul pe undeva, la etajul I al CJ. La ușa jupânului, un „cerber” vigilent îmbrăcat în uniforma „gărzilor patriotice”, dar fără stema RSR pe mâneca stângă. Ăsta era cetățeanul (neturmentat!) Mihai Târnoveanu care a servit ca „body guard” al lui Munteanu până la finele lunii ianuarie, 1990. Văzându-mă cu aparatul foto
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gâfâieli, în timp ce-și șterge sângele de pe bărbie. Am crezut că nu se lasă până nu ne prinde, jur ! râde Mamutu’. — Ei, gata, gata. Să nu ne văităm, domnilor, pentru puțin antrenament ! — Ce antrenament, Sachi, că dacă te prindea jupânul, felii cred că te făcea. — Ei, știi ce înseamnă asta, nu, domnișorule Cristian ? — Uimește-ne ! — Înseamnă că a fost un poem chiar bun ! Nu că merită să atingi fundul Dâmboviței pentru un poem, feliat ca pas- trama, dar păcat de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cât mai natural. Nu trebuiau să se gândească la efecte, asta era treaba regizorului, ci pur și simplu să intre în pielea personajului. Ițicu a făcut mai târziu o carieră de actor la Tel Aviv. La Fălticeni îl interpreta pe jupân Dumitrache, rolul lui Rică fiind atribuit deșiratului Corduneanu iar cel al Ziței, nebunaticii Lia Cocârță. Cum am spus, Veta era interpretată în notă dramatică de Silvia Verdeș. În chip original, regizorul gândise câteva efecte, producând un preambul care rezuma acțiunea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească o pereche de ochi albi și să exclame: „Auliu !...” Vivacitatea mișcării și a replicilor transpuneau publicul în atmosfera spectacolului. Interpreții
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
are o conștiință autoscopică acută, aflată permanent la pândă și căutând diferențele dintre provinciile culturale: Banatul este lumea burgheză, individualistă, iubitoare de confort material, lumea mătușii Valeria din proza lui Sorin Titel, iar Valahia ar fi lumea iacobină a lui Jupân Dumitrache, dar și a mahalalei sordide, pentru care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]