370 matches
-
frate Pârjol. Ia-n te uită ici cam ce mi se dă de-o copilă, pentru șapte zile de masă a Măriei Sale. PÂRJOL (ia înscrisul, citește, dă semne de uimire): Peste poate! Însă despre ce copilă vorbești? De când a ajuns jupâneasa Ilinca o copilă?! CEAUN: Că nu-i vorba de dânsa. Jupâneasa a plecat pe nu știu unde și-a lăsat în locu-i pe jupânița cea tânără (semn din cap spre masa cu condica închisă), Liana, care uită-te și dumneata și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dă de-o copilă, pentru șapte zile de masă a Măriei Sale. PÂRJOL (ia înscrisul, citește, dă semne de uimire): Peste poate! Însă despre ce copilă vorbești? De când a ajuns jupâneasa Ilinca o copilă?! CEAUN: Că nu-i vorba de dânsa. Jupâneasa a plecat pe nu știu unde și-a lăsat în locu-i pe jupânița cea tânără (semn din cap spre masa cu condica închisă), Liana, care uită-te și dumneata și te miră cu ce m-a putut încălța! Da' nu mă las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâmpinată potrivit cinului său! PÂRJOL (se foiește pe scaun, vădit măgulit): Eu am auzit câte ceva despre domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa Ilinca. Prea bine mă înțeleg eu cu această jupâneasă, cu toate că se arată cu mult mai strânsă la mână decât era jupâneasa Profira, cea dinaintea ei cu vreo zece ani. Mai dând unul, mai lăsând altul, am ajuns a fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vădit măgulit): Eu am auzit câte ceva despre domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa Ilinca. Prea bine mă înțeleg eu cu această jupâneasă, cu toate că se arată cu mult mai strânsă la mână decât era jupâneasa Profira, cea dinaintea ei cu vreo zece ani. Mai dând unul, mai lăsând altul, am ajuns a fi și cu jupâneasa Ilinca în bună prietenie. Numai cât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa Ilinca. Prea bine mă înțeleg eu cu această jupâneasă, cu toate că se arată cu mult mai strânsă la mână decât era jupâneasa Profira, cea dinaintea ei cu vreo zece ani. Mai dând unul, mai lăsând altul, am ajuns a fi și cu jupâneasa Ilinca în bună prietenie. Numai cât am s-o ocărăsc pentru că te-a ținut atâta vreme departe de ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Prea bine mă înțeleg eu cu această jupâneasă, cu toate că se arată cu mult mai strânsă la mână decât era jupâneasa Profira, cea dinaintea ei cu vreo zece ani. Mai dând unul, mai lăsând altul, am ajuns a fi și cu jupâneasa Ilinca în bună prietenie. Numai cât am s-o ocărăsc pentru că te-a ținut atâta vreme departe de ochi care ar fi știut a te prețui cum se cuvine. LIANA (din când în când, se uită în registrul din fața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mi-a vorbit Ilinca. LIANA: Eu sunt, Măria Ta. LIOARA: Am vrut să te văd, pentru că despre tine mi s-au spus tot felul de vorbe. LIANA: Ce fel de vorbe, mărită stăpână? LIOARA: Și bune, ca cele venite de la jupâneasa Ilinca, și mânioase, ca cele pe care le-am auzit cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i adevărat. LIOARA: Pot zice c-am și ales. Cumpănind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ca cele pe care le-am auzit cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i adevărat. LIOARA: Pot zice c-am și ales. Cumpănind cele spuse de jupâneasă, cu însemnarea pe care cu mare obidă mi-a pus-o sub ochi Ceaun-bucătar, m-am veselit și-am vrut, cum ziceam, să te văd și să te cunosc. Și să știi, fata mea, că nici eu n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-mi caut un rost și-un adăpost. Și-am nimerit bine aici, sub acoperișul și sub mila Măriilor Voastre. Mă bucur de oameni blânzi și buni, și caut, pe puterea mea, să fiu de ajutor la rându-mi. LIOARA: Jupâneasa Ilinca mi-a spus că ești meșteră la socoteli, dreaptă, cinstită și ascultătoare. Așa că te întreb să-mi spui cam ce ți-ar plăcea să faci tu în viața asta, fata mea? Că doar n-ai să rămâi mereu ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ilinca mi-a spus că ești meșteră la socoteli, dreaptă, cinstită și ascultătoare. Așa că te întreb să-mi spui cam ce ți-ar plăcea să faci tu în viața asta, fata mea? Că doar n-ai să rămâi mereu ajutor jupânesei Ilinca. LIANA: Măria Ta, în viață nu faci doar ce-ți place. Dar adăugând puțină înțelepciune, ajungi să-ți placă ce faci. Așa, mie-mi place să nu treacă o zi fără să fac ceva folositor oamenilor, ba și necuvântătoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ție, fata mea, își mulțumesc pentru sprijinul dat, și te rog să binevoiești a ne socoti prieteni ai tăi. LIANA (modestă, dar fără umilință): Măria Ta, nu sunt vrednică de asemenea cinste! LIOARA: Ba ești vrednică! Vom căuta alt ajutor jupânesei Ilinca, iară tu vei fi de-acum înainte ca o copilă a mea dreaptă. Să lăsăm bărbații cu ale lor, iar noi să căutăm un strai potrivit pentru tine, până ne vom așeza la masă. Nu vă fie cu supărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de tobă): Să afle tot omul, și boierul și calicul și bărbatul și muierea și pruncul și moșneagul, că feciorul măritului nostru împărat și al împărătiței sale, Brăduț-Voievod, se însoară. Iară aleasa dumisale este jupânița Liana, carele a fost ajutor jupânesei Ilinca chelăreasa, dară de-acu-ncolo se face domniță. Așa că, de azi în trei zile, va să pornească nuntă mare, fiind chemați în ospeție mulțime de împărați cu muierile și cu odraslele lor, precum și alte fețe alese. (tobă) PRIVITOR 1: Da' pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ORIZONTAL: 1) Munteanca din satul Măgura, de pe Tarcău, soția lui Nechifor Lipan, mama lui Gheorghiță și a Minodorei (Baltagul) - Mama vitregă a Lizucăi, rea, capricioasă, cu ifose, grecoaică din neamul Papazoglu (Dumbr ava minunată). 2) Mama răsfățatei Luiseta (Iluzia) - Pruncul jupânesei Aglaia (Frații Jderi). 3) Țăranul Ile din satul șipote , a cărui mamă a fost jefuită de pământ și de vacă de către perceptorul Macovei. Reîntors din armată fiul o va răzbuna (Paștele blajinilor). 4) Ioana Samson - Mama Vasilicăi și soacra lui
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a le duce să primească hrană și apă. Boierul se opinti și coborî din trăsură, pășind pe prispa acoperită a conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul. Dar el nici nu știe bine-a socoti! rosti neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai fi Vodă! O să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
botezasem Nae. Mă întâlneam cu el când se termina dejunul; după ce masa era strânsă, mă duceam tiptil-tiptil să aștept la gaura de lângă ușă, unde îl descoperisem cu un an înainte, căutând vreo firimitură uitată; îl chemam, terorizată să nu vină jupâneasa să-i tragă cu mătura-n cap. Nae sosea, iar eu, cu pâinița în mână, îi dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A durat vreo doi ani
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
moarte al tuturor caprelor de prin împrejurime, badea Vasile, cumătrul lupul, un lup viclean și chitros la suflet cum nu există pe lume. De l-ai putea stoarce, ar curge atâta pelin dintr-însul, încât ai amărî tot pământul. Bună ziua, jupâneasă! Ce vânt te aduce pe-aici? Apoi cum ce, cumetre? Am venit și eu să cumpăr de ale gurii sămi hrănesc feciorii, că-s bărbați în toată firea și au nevoie de putere, să se apere de tine, mârșavule! Ha
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mâini cu apă proaspătă și rece, nici să se cinstiască de trei ori cu cealaltă jumătate din sticla bunicii, jumătate turnată cu atenție Într-o cană din sticlă cu capac și cufundată până-n buză În căldarea cu apă rece, că jupânesele și Întinseseră În ogradă masa cu trei picioare, rotundă, mare și veche, cu bunătate de bucate frumos orânduite deși fără mofturi franțuzești, iar fața de masă lipsea cu desăvârșire. Mesenii flămânzi, În mare parte, s-au Înghesuit puțin și s-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să n-ai milă de altul. Mânca și el cu ceilalți, niște lături rămase din farfuriile mușteriilor, dar nu se băga de seamă.Noap-; tea dormea într-o odaie lungă și joasă, umedă și întunecoasă, cu femeile laolaltă, bucătărese și jupânese, se obișnuise, nu-i păsa. Tat-său venea o dată pe an, îi aducea o pâine mare, albă, făcută de surorile 81 de acasă, îl pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu n-avea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-l folosești pe Mirciulică. Îți face adeseori servicii asemănătoare, dar nu te sfătuiesc. Urmele dinților lui rămân în-ti-pă-ri-te pe hârtie. O altă soluție ar fi să umezești fundul tăvii cu cești murdare și să lipești biletul. Așa fura bani jupâneasa aceea negricioasă când aveai lume la poker. Venea cu tava udă și o punea ca din întîmplare peste bancnote servind băuturile. Câștiga în fiecare seară câteva mii de lei. Ai prins șmecheria și te distrai grozav... Nu-ți recomand însă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la moară, Doi cioroi Aduc napoi, Două rațe Spală mațe. 334 Unde fugi pin ramuri verzi, Gangure, gangure? Vei în lume să te perzi, Gangure gangure? Dar de fugi, tu mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
hangiță - “Mamă, da’ care-i partea mea din toată moștenirea asta?” Răspunsul hangiței te lasă fără replică: “Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi di lung șî cât îi di lat? Tăt îi a’ tău!” Costică a priceput spusa jupânesei și a luat “drumul” Buciumului... N-a făcut, însă, prea multă cale pe cea arătată de “Coana Tincuța” și, ca un om cu multă glagorie, a deschis Restaurantul “La Doi Castani”. Doar la o aruncătură de băț de “Hanul Trei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
jalobe” trimise la Înalta Poartă de boieri cârcotași. Dacă voievozii pârâți nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La 22 martie 1620, postelniceasa “giupâneasa răpăusatului Chiriței” scrie că a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
țara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de vreme că bătrânii noștri s-au trecut; să stăm împotrivă cu gâlceavă iarăși n-am putut de blestăm, fiind închinate bisericii; numai aceasta am aflat mai bună, ca să împăcăm cu sfinția sa părintele patriarhul, să dăm o moșie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]