28,495 matches
-
din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 23, și Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, citată anterior, paragraful 28). ... 26. De asemenea, Curtea Constituțională - făcând referire la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 și, respectiv, 6 iulie 2004, pronunțate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
oficiu -, în condițiile în care recursul în casație reprezintă mijlocul procedural prin care se repară nelegalitățile, având ca obiect verificarea conformității hotărârilor penale definitive - care soluționează fondul cauzelor - cu regulile de drept aplicabile, în scopul respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței. Instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea căii extraordinare de atac a recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. ... 28
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
astfel că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. ... 31. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește. Este adevărat că regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, așa cum rezultă din prevederile art. 126
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
erorilor de drept survenite prin hotărâri penale definitive care rezolvă fondul cauzei - prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege -, precum și de la rolul procurorului, care, așa cum a reținut instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, acționează ca apărător al intereselor generale ale societății, dar și ale părților din proces, în spiritul legalității (Decizia nr. 983 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010, Decizia
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 130 din 10 martie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 283/R-CONT din 11 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 445/109/2019, Curtea
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
unor căi de atac al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001). ... 16. Curtea a precizat că, prin jurisprudența privind dispozițiile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001, a fost evidențiat caracterul de norme speciale, derogatorii, al acestor prevederi. Necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță, a
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
constatat că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la folosirea căilor de atac. ... 18. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 19. Distinct, Curtea observă că, în contradicție cu dispozițiile art. 10 alin.
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 482 din 17 septembrie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.201/111/CA/2016, Curtea de Apel Oradea - Secția
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire. De asemenea, instanța judecătorească trebuie să concure la celeritatea procedurii, astfel încât procesele să nu se prelungească excesiv. “ ... 16. În jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 1.554 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 8 martie 2012, Curtea a mai statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
aceasta și la cererea reconvențională, precum și stabilirea primului termen de judecată și a celor ulterioare, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerității procedurilor judiciare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, prin impunerea respectării unui termen rezonabil, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale subliniază importanța faptului că „justiția
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
ci privesc probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, în esență, autorul excepției critică omisiunea instanței de judecată de a se pronunța asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
potrivit cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și ale art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că incompatibilitatea constă în imposibilitatea legală pentru un subiect procesual de a participa într-o cauză penală, spre a nu influența caracterul echitabil al procesului penal. Curtea a reținut, totodată, că termenul „suspiciune rezonabilă“, utilizat în relație cu instituția
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 12 noiembrie 2004). ... 14. Totodată, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența instanței de la
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 12 noiembrie 2004). ... 14. Totodată, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența instanței de la Strasbourg (în acest sens, hotărârile pronunțate în cauzele Curții Europene a Drepturilor Omului: Procola împotriva Luxemburgului; Le Compte, van Leuven și de Meyere împotriva Belgiei; Thorgeir Thorgeirson împotriva Islandei; Hauschildt împotriva Danemarcei; Kleyn împotriva Olandei; Piersack împotriva
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
prisma demersului subiectiv, cât și prin cea a demersului obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței aceleiași instanțe, imparțialitatea, conform demersului subiectiv, se prezumă până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită, însă Curtea poate aplica, de asemenea, testul obiectiv, pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 16. Valorificarea în dreptul procesual penal român a principiilor statuate în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. Cu toate acestea, legiuitorul român a apreciat ca fiind necesară extinderea incidenței cazurilor
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Consiliul Superior al Magistraturii. Se arată că transferul judecătorilor constă în schimbarea locului de muncă și reprezintă, astfel, o modificare a raportului de muncă al acestora, trebuind să se facă în condiții care să asigure independența judecătorilor. Ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea reglementării, prin acte cu caracter inferior legii, a unor aspecte esențiale ce țin de statutul unor categorii de personal, respectiv al polițiștilor, se susține că, a fortiori, în situația judecătorilor și procurorilor, al căror statut
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
statutului juridic al acestei categorii de personal. Or, elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acesteia. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că atât condițiile detașării, cât și condițiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorilor și procurorilor, și anume în Legea nr. 303/2004 (Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 16 din 18 ianuarie 2018. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.089/R din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.282/62/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
și a dreptului la un proces echitabil, deoarece sarcina impusă părților de a transmite prin poștă electronică sau fax cererea până la terminarea programului de lucru al instanței determină o restrângere a drepturilor individuale și nu corespunde celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la caracterul concret, justificat și proporțional în care respectiva restrângere ar trebui operată. ... 8. Dreptul statului de a reglementa propriile legi, în virtutea marjei sale de apreciere, trebuie subordonat garanțiilor speciale inerente dreptului la un proces
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
condițiile prevăzute de lege. ... 18. De asemenea, Curtea a reținut că art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la principiul egalității în drepturi, dat fiind faptul că, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. De asemenea, nu s-a
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
aceasta. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin.
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 841 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2016, paragrafele 29 și 30). ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]