4,083 matches
-
mesaj de mulțumire pentru întreaga activitate de la Mangalia, dar și „pentru efortul continuu pe care îl depun pentru promovarea creației jurnalistice de calitate, pentru apărarea libertății presei și a demnității jurnaliștilor. Premierul a mai scris: ”faceți un lucru extraordinar pentru jurnalismul românesc și pentru români, în general”. Tot cu sprijinul și în parteneriat cu IRGM, precum și la inițiativa unor membri UZPR din presa militară a fost organizată o deplasare a unei delegații la Chișinău (cu prilejul Zilei Orașului Chișinău). Au avut
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
Costin, aflat în atenția celor de la Guiness Book pentru patrimoniul de drapele, uniforme militare, monede, aparate de radio - tv., și multe altele. UZPR-ul a avut prezențe remarcabile la București, în colaborare cu Asociația Criminaliștilor din România, prin inaugurarea cursului „Jurnalismul și criminalistica - la frontierele Europei, la Craiova, la sărbătorirea revistei „Scrisul românesc”, la Iași, la întâlnirea cu trustul de presă Apollonia, în ambele evenimente fiind cooptați noi membri UZPR (peste 20, toți tineri). Cu implicarea filialei UZP Caraș-Severin, printr-un
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
loc, la Ateneul Român, un concert caritabil, susținut de violonistul Alexandru Tomescu și pianistul Nicolae Licăreț. Prințesa Marina Sturdza se trage dintr-o familie de domnitori, a trăit în exil câteva decenii, are în spate o carieră de excepție în jurnalism, modă, relații internaționale și o activitate caritabilă la fel de impresionantă pentru drepturile copiilor, iar de 15 ani este președintele onorific al fundației Home and Hopes for Children din Marea Britanie. Prințesa Marina Sturdza a mai lucrat cu UNICEF și Organizația Națiunilor Unite
Prințesa Marina Sturdza şi concertul caritabil [Corola-blog/BlogPost/92586_a_93878]
-
le-a acordat elevilor participanți Diploma „Sapienția — 2016”. Detalii despre recenta apariție a legii care face dreptate breslei jurnalistice sunt prezente în texte semnate de susținătorul legii, senatorul Haralambie Vochițoiu, de prof. univ. dr. Ion Marin, decan al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității „Hyperion”, de jurnalistele Brândușa Armanca și Roxana Istudor. Despre „Condiția jurnalistului” vorbește reputatul ziarist Cornel Vlad”, care afirmă cu amărăciune că „orice meserie de oarece responsabilitate pe lumea asta se practică în temeiul unei legitimări. Nu poți practica
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
Nu poți practica medicina fără să fi absolvit facultatea respectivă, nu te poți numi «domnul inginer» decât între prieteni dacă n-ai făcut Politehnica. Ziarist, însă, se poate pretinde oricine”. La rândul ei, ziarista Anamaria Sanda vorbește pe șleau despre jurnalismul din provincie: „Încă am colegi de ispravă în presa noastră. Sunt puțini, îi numeri pe degete. Muncesc, de dimineața până seara, fiind înjurați sau apreciați, în funcție de subiectele voastre de interes”. Binecunoscutele Serate „Eminescu, ziaristul” sunt reflectate într-un amplu material
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
ceea ce cred”. Ansambul revistei este fericit completat de o prezentare a „Anului Shakespeare”, a revistei „Periscop”, a cărții „În balansul vremurilor”, de Carol Roman, care a câștigat Marele premiu al UZPR, și a filmului „Spotlight”, o excelentă poveste despre puterea jurnalismului de investigație, care a luat Premiul Oscar la începutul acestui an. O dată în plus, răsfoind nr. 3 al Revistei UZPR, realizăm că, oricât de minunat ar fi orice site, nimic nu se compară cu printul. Este, probabil, afecțiunea noastră ancestrală
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
de Presă al Senatului Columbiei, Președintele Colegiului Latinoamerican al Jurnaliștilor - COLAPER. - Jorge, te rog să spui pentru cititorii Revistei UZP care este misiunea Colegiului Latinoamerican al Jurnaliștilor - COLAPER? - Misiunea COLAPER este de a munci pentru libertatea de expresie, excelență în jurnalism și să-și aducă o contribuție la procesul de democrație și progres în țările iberoamericane și în Caraibe. Acest obiectiv este îndeplinit prin organizarea de conferințe, ateliere de formare și schimb de experiență între jurnaliști, colaborare și stimularea dezvoltării profesionale
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
devin fraze de sertar, rostite când se întâmplă evenimente care atentează la libertatea de expresie, în sensul de a manifesta respingere sau solidaritate, cred că trebuie să mergem mai departe și să nu ne mărginim doar la intenția de solidaritate. Jurnalismul mondial ar trebui să se unească, să se asocieze cu adevărat în lupta din care, cu fiecare zi care trece, se pierde tot mai mult. - Câți ziariști din America Latină au fost uciși sau arestați, în anul 2015, dar în ultimii
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
expresie? - Venezuela, Argentina, Bolivia, Mexic, Honduras, Guatemala sunt țări, printre altele, în care se violează acest drept. Globalizarea informației. Presă tradițională sau rețelele sociale? - Jorge, tu, ca jurnalist profesionist, cu vastă experiență în presa audio, video si scrisă, crezi în „jurnalismul civic” așa numita vsocial media”? Se poate controla veridicitatea informației transmise prin rețelele sociale? - Nu numai că eu cred, dar este o realitate. Este o temă complexă și cred că are nevoie de autoreglementare din partea celor care trebuie să acționeze
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
că are nevoie de autoreglementare din partea celor care trebuie să acționeze responsabil. Informația este incontrolabilă, pentru că s-a globalizat și, azi, oricine poate exprima o opinie fie responsabilă sau iresponsabilă. - Presa tradițională a fost numită „A Patra Putere”. Social media, jurnalismul civil ar putea să obțină această recunoaștere? - Am văzut cazuri în care, datorită anunțurilor făcute de către cetățeni prin rețelele de socializare, au fost demiși înalți funcționari publici sau au fost descoperite multe cazuri de corupție, de exemplu. Când nu existau
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
asupra societății și putem influența pozitiv sau negativ societatea în procesele sale de acțiune, de aceea subliniez că opinia trebuie să fie liberă, dar responsabilă. - Colegiul jurnaliștilor ar putea reglamenta în vreun fel activitatea din social media, așa cum acționează în jurnalismul profesionist prin aplicarea codului de etică? - Cred că este foarte complicat, mai ales în ziua de azi când tehnologia a avansat într-o asemenea măsură în care sunt situații care nu permit controlul conținutului informației. Azi, oamenii își exprimă opinia
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
articole, editoriale și anchete. La toată această activitate a adăugat cariera de jurnalist de televiziune. Ion Marin și-a îndreptat atenția și spre formarea viitoarelor generații de jurnaliști: de 12 ani predă la Universitatea “Hyperion”, din București, la Facultatea de Jurnalism al cărei decan a fost ales. EVZ.RO
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92614_a_93906]
-
Lipsită de protecție socială. Discreditată - de jurnaliști acoperiți, corupți ori șantajiști, de instituții media viciate, de invazia de materiale de proastă calitate, de tolerarea încălcărilor eticii profesionale. Am invitat-o la un dialog pe Brîndușa Armanca, jurnalist și profesor de jurnalism, să facă o radiografie a situației. -Doamnă Armanca, mediul virtual, cu preponderență, e invadat de articole de presă de proastă calitate, și ca fond, și ca formă, de articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? -Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut BRÎNDUȘA ARMANCA presa de senzație, cu fotografii „Social vorbind, jurnaliștii sunt zero în fața societății, neavând niciun fel de protecție socială” mari, cu intimități din viața
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
colportări sub acoperirea „pe surse”, deci fără verificări rezonabile, nu face decât să discrediteze profesia. Am ajuns în situația ca oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor care practică jurnalismul responsabil, ce le rămâne de făcut în fața acestui curent? În România, nu excelăm în a gândi împreună, în cadrul breslei, politici, strategii și tactici care să ducă la însănătoșirea comunității mediatice. Jurnaliștii din România s-au lăsat împinși de conjuncturi și
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
cineva punerea laolaltă a jurnaliștilor din diverse colțuri ale țării, rămâne o luptă surdă. Brîndușa Armanca este licențiată în filologie la Universitatea din Timișoara și are titlu de doctor în filologie, obținut la Universitatea din București. A absolvit specializări în jurnalism și management în cadrul Universității Central Europene din Budapesta, al Universității din Marsilia, Preston University, Chico State University. Ca ziarist, a realizat sute de articole de presă, emisiuni de radio și de televiziune. Numele său se leagă de echipe prestigioase din
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
radio și de televiziune. Numele său se leagă de echipe prestigioase din media, de la Radio Europa Liberă, de la revistele Expres și Orizont, Revista 22, TVR Timișoara, studio pe care l-a condus timp de șapte ani. Este și profesor de jurnalism, ca titular al disciplinelor Etică mass-media, Publicistică TV sau Genuri în audiovizual, predând la universități din Timișoara, București, Sibiu și Arad. Este autoarea mai multor volume de jurnalism, iar câteva dintre filmele de televiziune pe care le-a realizat au
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
care l-a condus timp de șapte ani. Este și profesor de jurnalism, ca titular al disciplinelor Etică mass-media, Publicistică TV sau Genuri în audiovizual, predând la universități din Timișoara, București, Sibiu și Arad. Este autoarea mai multor volume de jurnalism, iar câteva dintre filmele de televiziune pe care le-a realizat au fost premiate la festivaluri naționale și în competiții internaționale, activitatea sa fiind recompensată cu Distincția Culturală a Academiei Române. A fost director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, din
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
venit aproape firesc. Fără să înceteze o clipă să fie ziaristul abraziv care a fost mereu, Ion Marin și-a îndreptat atenția spre formarea viitoarelor generații de jurnaliști. De 12 ani, predă la Universitatea “Hyperion”, din București, la Facultatea de Jurnalism al cărei decan a fost ales. Decenii la rând a demonstrat că jurnalismul este “o chestiune de vocație”, o meserie solicitantă care poate fi făcută la înalte standarde doar dacă primează interesul publicului și adevărul. Jurnalul.ro Ion Marin (n.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
a fost mereu, Ion Marin și-a îndreptat atenția spre formarea viitoarelor generații de jurnaliști. De 12 ani, predă la Universitatea “Hyperion”, din București, la Facultatea de Jurnalism al cărei decan a fost ales. Decenii la rând a demonstrat că jurnalismul este “o chestiune de vocație”, o meserie solicitantă care poate fi făcută la înalte standarde doar dacă primează interesul publicului și adevărul. Jurnalul.ro Ion Marin (n. 12 martie 1955, comuna Bucu, județul Ialomița) este un publicist, scriitor și profesor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște schije” (2014). Colaborează la revista “Punctul critic” (2010) condusă de scriitorul Eugen Uricaru, la alte publicații literare. Din 2003, Ion Marin predă la Universitatea Hyperion din București la Facultatea de Jurnalism, mai întâi ca profesor asociat, lector universitar, conferențiar și apoi profesor universitar doctor, titular la disciplinele „Drept constituțional”, ”Dreptul comunicării”, „Geopolitică și securitate globală” și “Jurnalism și terorism”. A mai predat cursuri de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
literare. Din 2003, Ion Marin predă la Universitatea Hyperion din București la Facultatea de Jurnalism, mai întâi ca profesor asociat, lector universitar, conferențiar și apoi profesor universitar doctor, titular la disciplinele „Drept constituțional”, ”Dreptul comunicării”, „Geopolitică și securitate globală” și “Jurnalism și terorism”. A mai predat cursuri de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului” și „Mass-media și politica”. În anul 2011 a devenit decanul Facultății de Jurnalism, din cadrul Universității Hyperion. Este autorul a numeroase comunicări științifice publicate în țară și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Hyperion din București la Facultatea de Jurnalism, mai întâi ca profesor asociat, lector universitar, conferențiar și apoi profesor universitar doctor, titular la disciplinele „Drept constituțional”, ”Dreptul comunicării”, „Geopolitică și securitate globală” și “Jurnalism și terorism”. A mai predat cursuri de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului” și „Mass-media și politica”. În anul 2011 a devenit decanul Facultății de Jurnalism, din cadrul Universității Hyperion. Este autorul a numeroase comunicări științifice publicate în țară și străinătate. Ca membru al colegiului de redacție al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
doctor, titular la disciplinele „Drept constituțional”, ”Dreptul comunicării”, „Geopolitică și securitate globală” și “Jurnalism și terorism”. A mai predat cursuri de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului” și „Mass-media și politica”. În anul 2011 a devenit decanul Facultății de Jurnalism, din cadrul Universității Hyperion. Este autorul a numeroase comunicări științifice publicate în țară și străinătate. Ca membru al colegiului de redacție al revistei „Geopolitics, History and International Relations”, Addleton Academic Publishers din New York a publicat numeroase studii de specialitate, între care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
am să uit că, în toții anii de studiu, am avut bursă de merit! V-am întâlnit prima dată pe un frig năpraznic de ianuarie, la înmormântarea Domnului Decan Dumitru Titus Popa. Este atât de trist că o facultate de jurnalism a pierdut atât de repede doi decani! Și-așa mai suntem atât de puțini în meseria asta! Dacă vă întâlniți Acolo, la masa ziariștilor cu adevărat liberi, să-i transmiteți și dumnealui că ne străduim să nu vă dezamăgim! Rămânem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92660_a_93952]