494 matches
-
parcă, să meargă spre viitor și „cealaltă lume“ dispersată și înstrăinată de sine. La această răspântie de vremuri, oamenii au început să-și regândească destinul. Unele principii-ghid existau deja în lume, ca și dorința omului de regăsire a sinelui primordial: Karma (legea) brahmană, meditația budistă, introspecția socratică, mai vechea Thora (legea mozaică), nemurirea Zalmoxiană a spiritului. Tuturor acestor orientări arhetipale le lipsea esențialul indus de dincolo de ele, le lipsea puterea religiei, adică aceea de a uni (re + ligo = a relega), realitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fără niciun efort. Îi plăcea yoga și era leșinată după Yani, dar nu prea suporta chestia asta cu atinsul și simțitul. Rectificare: chestia cu atinsul și simțitul era super atâta timp cât Yani o atingea pe ea. Toată polologhia aia despre energie, karma și spirit îi cam știrbea din șarm și asta era mare păcat — dar nu era ceva peste care ea să nu poată trece cu vederea. Se așeză în poziție întins, tricepșii tremurându-i de efort, și-l căută cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cei mai în câștig ar ieși ticăloșii, fiindcă o lespede pe mormânt i-ar strivi și de trup și de suflet și desbaterea s-ar încheia astfel pentru totdeauna. Între timp însă aflasem, nu fără să mă turbur, că marele Karma, spiritul universului, nu lasă lucrurile astfel și că îl silește pe ticălos să se reîncarneze. Dacă a fost un ticălos mare, spiritul lui reînvie de pildă într-un dobitoc, un măgar sau într-un bou și tot astfel prin treceri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
clasic] Autoritatea vedic] devine normativ] în urm]toarele perioade; în afar] de imnuri și ritualuri, Vedele sunt invocate că surse sau simboluri ale eticii. Apare o institutie important], ashrama, si dou] concepte semnificative din punct de vedere moral, dharma și karma, ele culminând cu conceptele etice de purusharthas (sfârșituri), care devin centrale pentru etică hindus] clasic], dup] cum vom vedea în continuare. Ashrama (ciclul vieții). Viață este perceput] că o trecere prin patru etape interrelaționate, dispuse în cercuri concentrice, fiecare deținând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere etic la un moment dat. Dar ceea ce confer] coerent] conceptului în sine este, probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dukkha), dar aceasta este r]splata antrenat] de rețeaua cauzal], ea ins]și o manifestare inexorabil] a dharmei. Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii filosofi hinduși, cum ar fi Shankara (secolul al VIII-lea d.Hr.), resping ideea unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de fapt, este un eu iluzoriu, care și-a pierdut adev]rata identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O persoan] fie evolueaz] în ceea ce privește karma, aspirând la o renaștere mai înalt], fie încearc] s] desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu de f]cut. Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propria rud] pentru a-mi rec]p]ta suveranitatea de drept?”), judec]țile sale nu au fost satisf]c]toare pentru toat] lumea. Conflictul adânc între tradiții este rezolvat printr-o sintez] de ascetism și datorie, sub forma conceptului nishkama karma - altfel spus, acțiune dezinteresat]. Acest lucru implic] faptul c] o persoan] își îndeplinește partea să de îndatoriri, dar ignorând consecințele sau roadele lor. Acțiunea reprezint] o necesitate universal], iar individul are „dreptul” (adhikara) doar de a înf]ptui o acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la modele embrionare, reg]site la un nivel „inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar putea atinge amploarea maxim] posibil] - o credinț] a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în]lța statutul moral al practicantului, dar nu neap]rât și cel al celorlalți. O persoan] chiar poate ierta o altă din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s]turilor separate și finite ale vieții umane în întregul organic. Nu în ultimul rând, principiul acțiunii nonviolente se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
născut și poporului căruia îi aparțin. Fără a deveni însă exclusivist, ci respectând toate celelalte valori: pământuri și oameni. - Și, pășind spre transcendent, supunere Regelui acestui popor. - Pioșenie, peste pragul mormântului, mamei și profesorului Corneliu Zolyneak. - Venerație zeilor. - Și ascultare Karmei, nu a mele ci a Lumii. Lume în care vietăți, oameni și zei slujesc deopotrivă ca „unelte“. Ale evoluției...» Iași, 11 februarie 1999 A mai rămas ceva nelămurit? Desigur, și anume cum înțelege CZ acea abordare ecologică a coroziunii biologice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
7. Inainte, indienii aveau ca unitate de măsură a timpului lunația- socotită la 30 de zile, împărțită în 6 părți - trei albe-faste, trei negre-nefaste, de câte 5 zile fiecare. India oferă la schimb magiei, pentru practicile ei, cuvântul său fermecat "karma". CHINA Din India, drumul astrologiei o ia prin Tibet și se îndreaptă către China, Mongolia, Japonia, cuprinzând astfel întreaga Asie. După sosirea sublimei doctrine, în Imperiul Galben se creează - odată cu extinderea budhismului indian (400-300 î.e.n.), astrolatria și chiar studiul fenomenelor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
aia o cruce, dar n’am văzut pe nimeni cărând-o, cum spuneți voi. Cel mult, pe tizul tău... - Păi asta semnifică, era să spun destinul - dar eu nu cred În așa ceva câtă vreme viitorul e În construcție - cel mult karma, adică e rezultantă a acțiunilor trecute care impune o anume iar nu o altă acțiune În prezent, cu consecința corespunzătoare În viitor. Aș zice că acea cruce devine doar un handicap, de care suferim cu toții: pisici și oameni, căci În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de „Fată Morgană”a Împărăției Munților... Vântul se năpustise asupra mea șuierând printre stânci. Privii În jos, și mă cuprinse amețeala. Bezmetică Încerc să negociez cu Atotputernicul!!! Trufia m-a prins În cursă! Și mă putea costa viața! Încă o dată Karma mi-a surâs!!! Mă scutur cu putere pentru a mă Încălzi. Simt cum frigul Îmi pătrunde În oase, pe sub echipamentul neadecvat, picioarele par să Înghețe, obrajii și mâinile s-au Învinețit, respir cu greutate și ochii mă ustură. A mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
distrugerilor suferite, exotismul populațiilor „primitive” continuă să atragă oamenii din cele mai diverse și variate colțuri ale Pământului!!! Dar mai presus de toate În memorie stăruie imaginea unei țări angajate În Împlinirea unei opere de civilizație și progres Acum dormi, Karma e karma! Fii zen-budist. Amintește-ți În liniște că Absolutul, este În tine, că nici un preot, sau cult, sau dogmă, sau carte, sau Învățătură, sau Învățat nu stă Între Tine și El. Știi că nu e nici o legătură Între Bine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
exotismul populațiilor „primitive” continuă să atragă oamenii din cele mai diverse și variate colțuri ale Pământului!!! Dar mai presus de toate În memorie stăruie imaginea unei țări angajate În Împlinirea unei opere de civilizație și progres Acum dormi, Karma e karma! Fii zen-budist. Amintește-ți În liniște că Absolutul, este În tine, că nici un preot, sau cult, sau dogmă, sau carte, sau Învățătură, sau Învățat nu stă Între Tine și El. Știi că nu e nici o legătură Între Bine și Rău
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întrețină relații sexuale cu unii domni pentru modica sumă de 750 de dolari. Altceva se Întâmplă, Însă, cu Maitreyi (eroina lui Mircea Eliade). De la capitolul Măreție și Umbră (p.368) Încep adevăratele impresii ale călătoarei Oltea În India, voiajul propriu-zis („Karma favorabilă marilor călătorii”), Clipa Indiană! La Început de martie 2009. Limbajul devine mai vioi și curiozitățile trăite pe cont propriu, mai atractive, deși autoarea nu părăsește Întrutotul informațiile științifice. În rozaliul Jaipur, „mi-am vopsit obrajii În trei culori: roșu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deopotrivă cu lumini și umbre, dar mereu captivantă și atractivă, plină de parfumuri, mirodenii și comori visate. Desigur, nu e vorba doar de o țară, ci de femeia acesteia! Docilă și devotată ea e o Mamă a Universului, călăuzită de Karma, rafinamentul ei gastronomic situând-o În lumea culinară bună, făcând-o măiastra preferințelor. În altă ordine de idei, India surprinde astăzi și prin noul ei avânt economic, căci dacă nu demult era considerată o țară agrar-industrială În curs de dezvoltare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]