672 matches
-
Tecuci la Grozești câte 5 lei de kilă. De la Grozești la vamă (Oituz) s-a mai plătit încă câte 6 lei de kilă, iar de acolo până la Brețcul, câte „3 lei și mai bine” de kilă. Așadar, prețul transportului unei kile de cereale de la Tecuci la Brețcul, în Transilvania, era de 15 lei. Aceasta înseamnă că prețul transportului reprezenta 1/4, 1/3 și mai bine de 1/2 din prețul de cost al celor trei categorii de cereale-marfă, care au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie „privit ca un râu foarte bun pentru plutit, mai cu seamă pentru șeicile cele late și încă mult mai bun pentru plute”. De la Bacău, râul devine și mai navigabil. Din acest loc, el poate duce o încărcătură de 80 kile. La Răcăciuni, arată Castaing, se află un loc bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ușor de manevrat, să se construiască un pod pe care să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ambarcațiunile, despăgubirile care trebuiau să fie date proprietarilor riverani etc. Navigația pe Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată de o societate pe acțiuni, care să construiască 20 de vase cu o capacitate de 100 kile fiecare, având ca stație Călineștii și, respectiv, 40 vase a 50 kile fiecare, cu stația la Bacău-Chirca. Ambele proiecte ale lui Castaing și N. Șuțu, după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată de o societate pe acțiuni, care să construiască 20 de vase cu o capacitate de 100 kile fiecare, având ca stație Călineștii și, respectiv, 40 vase a 50 kile fiecare, cu stația la Bacău-Chirca. Ambele proiecte ale lui Castaing și N. Șuțu, după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul accent este pus, pe de o parte, pe navigația fără motor, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar”. Sub raportul gândirii, metoda unică a lui Ț. o constituie „tăierea nodului gordian”; într-o confruntare aparent insolubilă între două principii sau valori, gânditorul tranșează de fiecare dată dilema prin
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
ca să le fac o bucurie de Crăciun, și un nepot al nevestei mele, care a făcut o amărâtă de școala de partid unde-i învață minciuni pe care le știe toată lumea, se duce la cantina partidului și iese cu un kil de portocale fluierând... E băiat de treabă în felul lui, mai aduce o ciocolată chinezească și la copiii mei, dar nu despre asta e vorba... (S1) Structura „disproporționată” (în raport cu întregul social) a rândurilor de așteptare este echivalentă cu existența magazinelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rândul lui, lovit, umplut de sânge, iar isteria i s-a transformat în epilepsie. Eram atunci chiar în mijlocul cozii, panicat, nu știam cum să scap, norocul meu a fost că mulțimea m-a împins către tejghea, unde am „prins” două kile de carne cu os, dar am prins - a fost un triumf...) Populația cozilor era amestecată. Structura de rezistență o formau pensionarii, care făceau de „permanență”. Bârfeau, vorbeau continuu despre boli, excreții și organe interne, despre moarte și sfârșitul lumii. Babele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membrii familiei, oameni răsăriți din alte părți - „acum ori niciodată” - și pe lângă ei se fofilau alții. În disperare de cauză, abia apucai să întinzi o bancnotă unui vecin sau prieten binevoitor și mai bine plasat, ca să-ți cumpere el un kil de carne, portocale sau unt. Dacă vânzătoarele te simpatizau, aveai șanse să prinzi ceva mai bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați, resentimentari, schimonosiți de invidie, unii ar fi fost în stare să te toarne pentru un kil de carne în plus sau pentru că erai mai „altfel”. Nu am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe atunci: se stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gesturilor comune, al convivialității și privatității, ne face aproape să zâmbim, dar și să ne Întrebăm cum de am făcut ceea ce am făcut (să acceptăm statul la coadă, să ne bucurăm că am „capturat” un ness, o țigară Kent, un kil de banane etc.). Autoarea ne ajută să ne privim În oglindă, doar aparent retroactiv, pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dacă raportezi prețurile cerealelor la prețul motorinei, benzinei, sămânței, erbicidelor - foarte mare diferență... Motorina e 32.000 litrul” (sătean). „Lucrările te costă 1.680.000 pentru un hectar de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E vorba de animale. Dacă suntem în UE, îți trebuie mulgătoare electrică (este 30-40 de milioane)” (fostă învățătoare, pensionară). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
crăcănă picioarele sub masă. - Ei, haide, moșule, n-o fă pe-a prostu’ ! Din coșul pieptului se auzi un suspin adânc. - S-a găsit urmă proaspătă ieșită din ograda dumitale. Dimineața caii erau în grajd, obosiți. De pe rampă lipsesc șapte sute kile cartofi. Unde i-ai pus ? - Să n-am parte... - Haide, hai ! Leonteanu avea o mutră bleagă care implora caritate iar ochii lui mici, adunați la rădăcina nasului, priveau fix biroul cu hârtii. Uneori se trezeau într-un clipit ager și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era o geantă de aparat foto. Aveam o bănuială că e americancă. Din cauza bicicletei retro. Crom și turcoaz, cu niște aripi late ca ale unui Chevrolet, roți ca de roabă, și părea să aibă cel puțin patruzeci și cinci de kile. Un moft de expatriat, asta era bicicleta aia. Eram pe cale s-o folosesc ca pretext pentru a Începe o conversație când metroul s-a oprit din nou. Biciclista a ridicat privirea. Părul i-a căzut pe spate, dezvăluindu-i chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pietre prețioase și din freza de crainic TV. În ciuda acestor trăsături de bărbat În toată firea, Presto aducea În multe privințe cu ceea ce se cheamă „băiatul mamii”. Avea un corp de copil Îndesat, deși era masiv, de aproape nouăzeci de kile. Îmi amintea de Big Boy, mascota lanțului de restaurante al companiei Elias Brothers, doar că era mai În vârstă, asprit și umflat de viciile adulte. Conversația noastră Începu În modul obișnuit: Presto Întrebând despre mine și eu răspunzând cu minciunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Avea cel mai lat spate și cei mai largi umeri pe care i-am văzut vreodată. — Șaișapte de kilograme și nouă sute de grame. Walcott coborî de pe cântar și-i rânji lui Jack. — Ei, zise John, Jack are cu vreo două kile mai puțin decât tine. — O să am mai mult de atât când Începem, puștiule. Abia acum mă duc să mănânc. Ne-am Întors În vestiare și Jack Începu să se Îmbrace. Arată destul de dur băiatu’, Îmi spuse Jack. Arată ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care am văzut-o-n viața mea și cea mai mare femeie. Purta o rochie din aia de mătase care face ape. Mai erau două curve aproape la fel de masive, dar aia mare tre’ să fi avut vreo sută șaptej’ de kile. Toate trei purtau rochii din alea care fac ape. Stăteau pe bancă, una lângă alta. Erau uriașe. Celelalte erau doar curve obișnuite, blonde oxigenate. — Uite ce mâini are, spuse tipul, arătând cu capul spre bucătar. Curva râse din nou, cutremurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
față de ceilalți morți, care n-au ales să moară de tineri, care n-au avut reviste culturale, mulți dintre ei necitind vreodată o cronică, fără Îndoială, față de cei pe care unii i-au văzut zăcând În arșiță, cu juma’ de kil de viermi umblându-le pe unde altădată Își aveau gurile. Dar morții n-aveau Întotdeauna parte de arșiță, de multe ori era ploaia cea care-i curăța cât zăceau În ea și Înmuia pământul În care erau Îngropați și uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de porc negătită! Et mon fils il est marié avec une américaine, et tout le temps il a mangé fasolea en conservă. — De cât timp e căsătorit? — O, Doamne, nici nu mai știu. Nevastă-sa are peste-o sută de kile. Nu muncește. Nu gătește. Îi dă să mănânce fasole en conservă. — Păi, și ce face toată ziua? — Citește tot timpul. Rien que des cărți. Tout le temps elle stă În patul și citește cărți. Deja nu mai poate să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
El e un băiat așa de bun și muncește din greu tot timpul și niciodată nu face necazuri. Și pe urmă se duce să lucreze la sonde și se-ntoarce acasă cu indienne asta, care avea deja vreo șaptej de kile și mai bine. — Elle est Indienne? — Da sigur că-i indiancă. Doamne, chiar că e. Zice Întruna dracu’ jegos. Și nu muncește. — Și acum unde e? — Au spectacol. — Unde? — Au spectacol. Filme. Nu face altceva decât să citească și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ani împreună cu amicul meu Dănilă, profesor de sport și mare amator de poker pe bețe de chibrit, dar cu schepsis, pentru că la sfârșitul partidelor, din patru câți eram, primul care pierdea toți „banii”, era pedepsit să achite costul a trei kile de vin, al doilea - două, al treilea unul, în total șase kile, care reveneau câștigătorului, teoretic, deoarece practic se vărsau pe gâtlejurile noastre încă de la începutul jocului. Doamna Maria, gazda noastră, văduvă de tânără și cu un băiat care în ciuda
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
poker pe bețe de chibrit, dar cu schepsis, pentru că la sfârșitul partidelor, din patru câți eram, primul care pierdea toți „banii”, era pedepsit să achite costul a trei kile de vin, al doilea - două, al treilea unul, în total șase kile, care reveneau câștigătorului, teoretic, deoarece practic se vărsau pe gâtlejurile noastre încă de la începutul jocului. Doamna Maria, gazda noastră, văduvă de tânără și cu un băiat care în ciuda celor patru clase, citise foarte mult și putea susține discuții la nivelul
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
mai mult de zece iepuri, se vor șterge creștinește pe bot de orice avantaje din partea statului român. Cetățeni cu bibilici în dotare, vă spun clar, nu e de glumă! Ascundeți-vă bine bibilicile, numai nu în cămară, printre cele două kile de cartofi ce v-au mai rămas, fiindcă fix acolo vor căuta prima oară inspectorii ANAF, specializați pe bani grei la Washington, exact pentru genul acesta de controale. Luați exemplul celor mari și treceți bibilicele care vă prisosesc pe numele
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să presupunem că aș fi un zoolog care nu a văzut niciodată un leviatan viu, iar tu ai văzut cum arată Moby Dick din balenieră? Cât avea, șaișpe, optișpe inci? — N-aș putea să zic. — Ai zice că avea un kil, un kil jumate, două kile? — Nu am cum să estimez. Iar tu nu ești zoolog. Doar acum te-ai transformat Într-unul. — Necircumcis? — Așa mi s-a părut. — Mă Întreb dacă femeile chiar preferă așa o chestie. — Prespun că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]