7,839 matches
-
tip de ovine se caracteriza prin următoarele însușiri morfoproductive: talia la grebăn 62 cm; greutatea corporală după tuns 47,8 kg; producția de lână 5,68 kg; lungimea șuvițelor 7 cm; finețea fibrelor de lână 2123 µ; desimea fibrelor de lână bună; omogenitate evidentă; usuc abundent însă de culoare gălbuie ÎN. Teodoreanuă. Pentru corectarea unor defecte de exterior și ridicarea greutății corporale, precum și în vederea evitării consangvinizării, s-au efectuat încrucișări de infuzie cu berbeci Merinos semiprecoce aduși în anul 1928 de la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
deziteratele principale ale acestei etape amintim: - perfecționarea și consolidarea noii rase; - stabilirea valorii de ameliorare a reproducătorilor după descendență;posibilitatea aplicării fătărilor timpurii;difuzarea reproducătorilor în teritoriu;demonstrarea influenței hrănirii stimulative asupra dezvoltării tineretului ovin și a creșterii producției de lână. Este etapa în care s-a derulat procesul de îmbunătățire și consolidare a aptitudinilor noii rase. Astfel, în scopul grăbirii acestui proces, care prin creștere în rasă curată necesita timp îndelungat, s-a trecut la efectuarea încrucișărilor de infuzie cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Palas, din 1955 s-au efectuat încrucișări de infuzie cu berbeci aparținând raselor Merinos Stavropol și Merinos de Caucaz, importați din ex-URSS. Utilizarea la încrucișări a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor însușiri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Utilizarea la încrucișări a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor însușiri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în anul 1953 au fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos transilvănean. Acest fapt a făcut posibil ca rasa amintită să aibă o
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și colaboratorii.ă Ca formă superioară de perfecționare a rasei și aplicarea unui anumit grad de selecție, din anul 1958 s-a trecut la creșterea pe bază de linii și familii. În anul 1971 pentru îmbunătățirea unor însușiri calitative ale lânii Îmătăsozitate, luciul, calitatea usucului și randamentului lânii la spălareă s-a recurs la încrucișări de infuzie cu reproducători masculi aparținând rasei Merinos australian. Având în vedere însușirile productive specifice, se poate atribui Merinosului de Palas, alături de alte rase cu lână
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
perfecționare a rasei și aplicarea unui anumit grad de selecție, din anul 1958 s-a trecut la creșterea pe bază de linii și familii. În anul 1971 pentru îmbunătățirea unor însușiri calitative ale lânii Îmătăsozitate, luciul, calitatea usucului și randamentului lânii la spălareă s-a recurs la încrucișări de infuzie cu reproducători masculi aparținând rasei Merinos australian. Având în vedere însușirile productive specifice, se poate atribui Merinosului de Palas, alături de alte rase cu lână fină importate din ex-URSS, un rol major
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lânii Îmătăsozitate, luciul, calitatea usucului și randamentului lânii la spălareă s-a recurs la încrucișări de infuzie cu reproducători masculi aparținând rasei Merinos australian. Având în vedere însușirile productive specifice, se poate atribui Merinosului de Palas, alături de alte rase cu lână fină importate din ex-URSS, un rol major în ameliorarea materialului ovin crescut în Dobrogea și partea de sud-est a țării. Aria de creștere Merinosul de Palas s-a răspândit în rasă curată inițial în zona de formare, apoi, ca ameliorator
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rasă curată Merinos de Palas este actualmente cifrat la câteva mii de indivizi, întâlniți cu precădere în Dobrogea. Însușiri morfologice Merinos de Palas prezintă unele însușiri morfologice și fiziologice care îl deosebește de celelalte tipuri și rase de oi cu lână fină crescute în țara noastră. Actualmente, indivizii rasei se caracterizează printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni anatomice și printr-o dezvoltare corporală bună. Formatul corporal este ușor dreptunghiular, însă apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
crescute în țara noastră. Actualmente, indivizii rasei se caracterizează printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni anatomice și printr-o dezvoltare corporală bună. Formatul corporal este ușor dreptunghiular, însă apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt de lână finăcarne. Greutatea corporală medie este de 100 kg la berbeci și 60 kg la femele. Au constituția robustă, vitalitatea ridicată, o bună precocitate și dispun de o foarte bună capacitate de valorificare a hranei. Ovinele acestei rase întreținute în aer
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Mamela este voluminoasă, formată din țesut muscular bogat, acoperită la exterior de o piele subțire și elastică. Membrele sunt relativ scurte și groase, depărtate, osatura puternică și cu aplomburi corecte. Copitele au cornul tare, rezistând astfel drumurilor lungi. Producția de lână Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
la exterior de o piele subțire și elastică. Membrele sunt relativ scurte și groase, depărtate, osatura puternică și cu aplomburi corecte. Copitele au cornul tare, rezistând astfel drumurilor lungi. Producția de lână Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lână Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată în industria textilă. Producția de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată în industria textilă. Producția de carne Precocitatea accentuată, dezvoltarea corporală bună, conformația specifică raselor cu aptitudini de carne, calitatea bună a carcasei și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată în industria textilă. Producția de carne Precocitatea accentuată, dezvoltarea corporală bună, conformația specifică raselor cu aptitudini de carne, calitatea bună a carcasei și cărnii fac din Merinos de Palas o rasă apreciată și pentru această producție. Tineretul ovin
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de oi crescute în partea de sud a țării noastre. Simbolul rasei este MP. RASA MERINOS TRANSILVĂNEAN Merinos transilvănean este rasa care deține o pondere numerică însemnată și ocupă un loc important în cadrul efectivelor de oi exploatate pentru producția de lână fină în țara noastră. Origine și mod de formare Procesul de formare a rasei Merinos transilvănean a început încă de la sfârșitul sec al XVIII-lea în Câmpia Transilvaniei printr-un proces nedirijat și îndelungat de încrucișări de absorbție a raselor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Negretti, la care mai târziu s-a adăugat Merinos precoce german și cel unguresc de pieptene. Din aceste încrucișări complexe și sub influența directă a factorilor de mediu naturali și artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fină și cu însușiri morfoproductive diferite, denumită după zona de formareMerinos transilvănean. Însă, datorită faptului că la formarea sa au participat mai multe rase, iar factorii de mediu au fost foarte variabili și pentru că până în anii 1952 nu s-au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
poate distinge, pe lângă tipul vechi, un altul cu însușiri morfoproductive superioare. De asemenea, în zona colinară a Sălajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularități distincte în ceea ce privește talia, greutatea corporală și producția de lână. Ovinele din această zonă formează tipul de coline care este diferit de un altul format în cadrul aceleiași rase însă în regiunile mai joase și denumit tipul de șes. Acest ultim tip este mai masiv, are talia mai mare, precocitatea mai
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
această zonă formează tipul de coline care este diferit de un altul format în cadrul aceleiași rase însă în regiunile mai joase și denumit tipul de șes. Acest ultim tip este mai masiv, are talia mai mare, precocitatea mai accentuată, iar lâna este mai deasă și în cantitate mai mare. Capacitatea de acomodare superioară a tipului de coline a stat la baza extinderii arealului de creștere și în zone în care precipitațiile medii anuale sunt mai abundente. Aria de creștere Aproape tot
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]