933 matches
-
CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Cataracta produce perturbarea sau întunecarea vederii, din cauză că se întunecă și se opacizează cristalinul. Alte simptome sunt dublarea imaginii, halourile sau sensibilitatea la lumină și reducerea percepției culorilor. În cazurile grave, cristalinul poate arăta lăptos sau gălbui. Cauzele pot fi, pe lângă îmbătrânire, diabetul, supraexpunerea la ultraviolete, fumatul și ereditatea. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Pentru orice probleme de vedere adresați-vă unui oftamolog. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Dacă este nevoie, purtați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria nopții, mrejele diamantine; îi lipsește, în acest ciclu sentimentul prometeic: "O, strigăm sub câlții lăptoși de decembrie/ La stelele cerului cum strigăm la noi". De aceea, în poemul "Moduri", omul este situat departe de marginea stelelor. Am cunoscut așadar limitele condiției umane, asediul pe care îl încearcă poetul. În finalul volumului, Adrian Păunescu face elogiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sângerez o stare acrobată)// un șpalt prolix citește miezul nopții/ cu l în loc de i schimbând fotonii/ bordei va deveni bordel și spațiul/ o stivă fumegândă de picioare/ sfârșitul propoziției în coapse/ "veniți ca să petrecem vasiliscul"// ca norul craniul pâlpâie ierboasa/ lăptoasa ceață spumă insomnie/ sfidarea de zăpezi și scoici golite/ de vorbăria perlei surdomute/ și chiciura de sulf certând ciracii/ ce vin la stupi de-albine prohibite.// mai lasă-mi turnul vechi și athanorul/ în care focul alt siliciu cerne/ să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Balcani, "într-o Sciție delirantă", primește prețioase semințe de mac de la o șatră de țigani, pe care se grăbește să le sădească în pământul de o fecunditate delirantă. Îmbătați, câteva luni mai târziu, de sucul tare, narcotic al măciuliilor lăptoase, oamenii se dedau unor excese sexuale descrise detaliat, uitând, în mijlocul orgiilor, să-i mai onoreze pe cei decedați. Morții, înfuriați că nu mai primesc hrana colivei, își pregătesc atunci răzbunarea, într-un tablou de respirație dantescă, precum puține sunt în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Am pus-o înadins. Sângele e tot roșu în ființe". Abia acum discipolul își dădea seama că aerul neverosimil al salonului venea și din pricina fumului albastru de țigară, din ce în ce mai des, care întreținea în încăperea slab luminată de sfeștnice o semiobscuritate lăptoasă, de altar îmbâcsit de mirodenii, când deodată uitând de ciudata explicație vitalistă privirea îi era atrasă în altă parte. În fund, un obiect neobișnuit, o mobilă ciudată se profila în ceață. Era un tron, un adevărat tron, înalt și îngust
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de porumbel, având în transparența lustruită cu dibăcie vinișoare și păienjenișuri de opacități alburii sau brun roșcate; chihlimbaruri întunecate, bătând în roșu, și ele neobișnuit de mari, puneau în evidență prin contrast peruzele de culoarea cerului, mergând până la verde sau lăptoase ca ceața dimineților de vară. Risipite, bucăți de agate șlefuite doar în tăietură, lăsând să se vadă linii drepte și curbe de diferite nuanțe, și jadeite verzi și cenușii. Spre mijloc, gemele șlefuite rotund sau cu sute de fețe, mici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de spătar și de Ștefan care trebuia să ia suma promisă negustorilor de la marele logofăt Diicu Rudeanu. Rămas singur, Brâncoveanul se îndreptă spre fereastră și o deschise larg. De afară intra un aer cald, aproape înăbușitor, cerul deși senin era lăptos și asta mărea zăpușeala. Era 28 iunie. Mâine, după liturghia de la Mitropolia de la Adrianopol, vom porni să prindem convoiul deja plecat, începu voievodul să-și facă planuri. Este praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Îmi pare bine că ne am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
meningeal (Fig. 14) este o tumoare meningeală malignă de la început, spre deosebire de meningiomul care evoluează secundar sarcomatos! Este o tumoare foarte rară. Se descriu: 4.2.1. Sarcomatoza difuza a leptomeningelor Se întâlnește mai ales la copii și prezintă: MACROSCOPIC - Opacifierea lăptoasă a meningelor în jurul creierului și a măduvei spinării, înglobând vase și nervi (seamăna foarte mult, macroscopic, cu o leptomeningită !) - Se constată prezența unei tumori care pătrunde în creier (uneori) MICROSCOPIC (Fig. 14) - Celule mici, asemanatoare limfocitelor - Celule alungite - Celule poligonale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ascuțit, bărbătesc și mâneci cu manșete. Se ridicase. Înaltă, brună, firavă, strânsă într-un cordon lat de piele. Părul cădea bogat peste umerii fragili. Mâinile lungi și nervoase, picioarele lungi și nervoase. Cearcăne albăstrii. Tenul alb, extrem de alb, ca albul lăptos al fustei scurte, dezvelind pulpele. — Te pregătim pentru o întâlnire. Importantă. Zâmbetul se ascuțise. — Domnul dorește să arăți bine. Măcar normal. Nu suportă violențe. Privirea își schimbase culoarea, negrul devenise și mai negru, albăstrui, glasul aspru. Este, te vei convinge
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
adorației marine. Se afla în vecinătatea unui cuplu bizar. Un popă sau rabin dolofan, cu bărbuță argintie, se bălăcea drăgăstos lângă consoartă, ca într-un tandru leșin copilăresc și impudic. Amintirea barbișonului răsărind cu intermitențe deasupra apei, lângă delicata femeie lăptoasă, zbenguiala molcomă, puerilă, înlănțuirea ireală reveniră multă vreme. Noaptea, trenul. Călătorul pendula pe pernele compartimentului gol. Încerca să rețină sub pleoape calmul mării fraterne. Coboară, răsuciți, din troleibuze, sar de pe scările autobuzelor, vin și dinspre stațiile de tramvai. Mers grăbit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mâna. Țigara i se stinsese. Aghiotantul, care nu fuma, dar purta veșnic chibrituri, se repezi, politicos și fericit, să aprindă țigara generalului... 10 Afară coborâse întunericul. Jur împrejur, de după dealurile negre, se înălțaseră nouri leneși, iar din pădure o ceață lăptoasă își întinsese peste Făget pânzele prin care de-abia licăreau stelele în creștetul încă senin al cerului. Ferestrele casei erau galbene, și găleata fântânii plutea în ceață ca pe apă... Apostol Bologa închise bine ușa. Întunericul de afară i se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zvâcni în văzduh și Tefnaht închise o clipă ochii, facîndu-se palid. Cârmaciul îl privi îngrijorat, dar preotul își veni repede în fire și începu să se uite uimit la pământul care se depărta sub ei, la norii ca niște câlți lăptoși, la mișcările ușoare ale mâinilor cârmaciului care alergau pe mânere și pe alte unelte de călăuzire a luntrei, toate așezate sub un arc de geam cu cercuri luminoase, săgeți și semne necunoscute. Auta ședea în spatele cârmaciului. Îi arătase încotro să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
m-am temut! Ieșiră cu toții afară cât putură de repede. Mâna lui Hor arătă cerul dinspre zarea unde trebuia să fie Muntele de Foc. Tot cerul părea prins acolo într-un grătar de nourași lungi și subțiri sau de raze lăptoase și încet începu să se ridice sus, tot mai sus, o uriașă ciupercă de fum sau de țărână spulberată. Hor se duse în partea cealaltă a micului podiș din pisc. Ceilalți veniră după el. Jos, pe țărmul mării, mergea un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
atât de frumos, sau dacă, pentru a-i cuceri mai repede dragostea, prefăcuse râul în panglică și copacii în flori. Zări apoi sub piciorul ei încălțat în mătase înflorată cu fire de aur și de argint niște câlți sau aburi lăptoși. Întrebă: - Unde mă duci acuma, străinule? Ce sunt aburii pe care-i văd? - Sunt nori, Mehituasehet. Nu te speria! zise cârmaciul. Și Mehituasehet leșină pe umărul lui. Fură trezite repede amândouă, iar Mai-Baka, trecîndu-i îngrijorarea de la început, se apucă să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acest gând călătorea Radu, ținând cartea deschisă dar fără a mai întoarce fila. Când ajunse în Petroșani, luna se ridicase pe cer iar razele ei abia pătrundeau prin ceața care s-a lăsat. Era una dintre acele nopți cu lumină lăptoasă și fluidă. Pe stradă, toate zvonurile amuțiseră, doar din când în când câte unul, care parea venit din mari îndepărtări. Printre crengile copacilor negura, ca un fum, parcă se ridica în sus. Ajuns în colțul străzii pe care locuia, vântul
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în general, în legătură cu faptul că moartea are loc în patru etape specifice pentru toate ființele umane, fie ei adepți sau suflete de rând. Mai întâi, omul își pierde orice contact senzorial cu lumea fizică și se scufundă într-o ceață lăptoasă care-i adoarme complet conștiința. Apoi, apare o roșeață strălucitoare care copleșește și ea conștiința muribundului. În a treia etapă, totul se face negru ca smoala, mai întunecat decât noaptea, atât de negru, încât până și cel mai avansat adept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu mici „înflorituri“ necesare adecvării la mentalitatea celor mici. Revenind la toponimie, trebuie să spunem că în Dobrogea mai sunt cîteva nume de locuri formate de la apelativul ghiol, „lac“, de origine turcească: Agighiol („lacul amar“), Sarighiol („lacul galben“), Siutghiol („lacul lăptos“), Ghiol Punar („Fîntîna Lacului“ sau „Lacul Fîntînii“). Cît privește numele de locuri imaginare, culese de autorii Dicționarului din literatura dedicată copiilor, mai menționăm cîteva, intrate în limbajul familiar: Apa Sîmbetei, Buricul Pămîn tului, Capătul Lumii, Castelul de Diamant, Cetatea Lucrurilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
presupune că a dobândit sensul de „terci, mămăligă apoasă“, păstrat până azi în anumite zone din Transilvania. Cuvântul chylos exista și în latina medievală ca termen medical, de unde a fost împrumutat, în secolul 15, de franceză, în forma chyle „lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Lichida a fost sunetul de bază pentru multe derivate: lat. alo „a face să crească, a hrăni, a produce”, almus „hrănitor”, alica „specie de grâu cu un singur bob” (sp. alaga, rom. alac, magh. alakor), vgr. γάλα, γαλακτος „lapte, suc lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Sfarmă Piatră, despărțindu-se, cu bucurie, de Baba Iarna și de tovarășii ei. Dar Baba Iarna începu să se întremeze, pe unde trecea, prefăcea totul în acoperiș de gheață, la început era o moină, apoi, încet, încet, apărură fulgi albi, lăptoși, care acoperiră întreaga întindere cu o mantie argintie. Zgribuliți, băieții și vârstnicul însoțitor, îndurau vântișorul care se pornise din spatele mănăstirii Sângeap. Ajunseră la Podu de Lut și văzură casele sătenilor împodobite cu zăpada albă, alaiuri de copii, care se bucurau
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mă gândesc chiar cu detașare la cele trei accidente de avion pe care le-am avut. Ciudat. Mi-e mai frică de ideea zborului, se pare, decât să stau ca acum într-un avion care se zvârcolește uneori în ceața lăptoasă, ca și cum s-ar fi atins de ceva gelatinos. De unde se vede că, oricât am vorbi despre Icar, sufletele ne vor aparține pământului pe care-l zăresc fragmentar jos, punctat de păduri însingurate. Îmi vin în minte arborii pictați de Mondrian
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
iubita, nu uita. Inima ei începu să bată mai tare și redeschise ușa. Ce să uit? Te iubesc? — Găsește-ți avocat! spuse el, dând din deget către ea și rânjind. Era o dimineață frumoasă și însorită. Ea mergea prin aerul lăptos și cald către serviciu. Se simțea de rahat. 41tc "41" Lisa și-a dat seama dintr-odată că nimeni nu spusese nimic de spectacole. Sau ar fi trebuit să spună Spectacolele!!!! Nu se putea gândi la ele fără să își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și-a Îngropat-o În mizeria aia! — Liniștiți-vă, doamnă Henderson. Îl avem În arest. Nu se duce nicăieri. — Ticălos murdar! Aruncă cu cana de ceai de perete. Aceasta explodă, Împroșcând cu bucăți de porțelan, pătând tapetul cu ceai călduț, lăptos. — Mi-a luat copila! Nici pe drumul de Întoarcere nimeni nu prea zise nimic. Ofițerul de legătură cu familia chemase un vecin care să aibă grijă de doamna Henderson, care izbucnise În lacrimi Îndată femeia solidă și Îngrijorată ajunse. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
era un cuțit Stanely, cu lama scoasă la maximum. — O, Doamne, nu... Se-ntâmpla din nou. — Io unul, mie chiar Îmi place șunca. Fața lui Doug era roșie ca focul, plină de riduri și marcată de vene sparte. Ochiul său lăptos, cel mort, de culoarea zăpezii, zâmbetul lui strâmb și maroniu din pricina nicotinei.Chestia cu șunca e că tre' s-o tai frumos și subțire. Nu... Logan Încercă disperat să se rostogolească din nou. — Vai, păi n-ai de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dădu drumul. Constorsionându-și fața, Logan repetă mișcarea, cu sângele din rănile lui Doug picurând peste tot pe el, colorând zăpada În roz. Luptând pentru propria-i viață, Își trânti pumnul În capul lui Doug, fracturându-i maxilarul, Închizându-i ochiul lăptos, cel nevăzător. Lovea cu pumnii cât putea, pe măsură ce lumea Începea să se Întunece. Iar și iar și iar... până când, În cele din urmă, mâinile din jurul gâtului lui Logan se Înmuiară și bătrânul Începu să șovăie, rostogolindu-se pe o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]