1,561 matches
-
și s-a dezvoltat Într-un stat modern. Cu toate că există un sâmbure de adevăr În această idee, În realitate, statul-națiune este mai mult o comunitate imaginară - o construcție artificială creată de elitele politico-economice pentru a Încuraja piețele de schimb naționale lărgite și a obține colonii În teritorii Îndepărtate. Asta nu Însemnă că nu există și excepții de la regulă. Desigur, unele dintre luptele etnice ale naționaliștilor În era postcomunistă În Europa Centrală și de Est au mai puțin de-a face cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de căi ferate În 1840, la 38.109 km În 190031. Principatele și orașele-state erau prea mici pentru a se putea prevala de „economiile de scară” potențiale concretizate de aceste tehnologii revoluționare În domeniul transporturilor și comunicațiilor. Numai piețele naționale lărgite, care operau În spații mari și erau apărate de statele-naționale teritoriale, au putut să realizeze Întregul potențial al tehnologiilor, care Începeau să comprime spațiul și timpul. În secolul al XVI-lea, Europa era guvernată de mai mult de cinci sute
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
va fi maximalizat În proces. Rețelele sunt formate din firme autonome, care cedează o parte din suveranitatea lor În schimbul beneficiilor care decurg din folosirea În comun a resurselor și Împărțirii În mod egal a riscurilor Într-un câmp de operații lărgit. Într-o rețea, fiecare membru depinde de resurse care controlate de alți membri. Astefl, părțile devin o singură entitate angajată Într-o sarcină comună pentru o anumită perioadă de timp. Industria cinematografică a fost printre primele care a recurs la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și probabil un număr asemănător de europeni, au văzut În Comunitate Economică Europeană și În succesoarea sa, Uniunea Europeană nu mai mult decât o piață comună care putea să ofere statelor membre avantajele care decurg dintr-o zona internă de schimb lărgită și unificată. Primii săi arhitecți și vizionari au promovat În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de dolari În asistența economică pentru dezvoltarea Europei la sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor 195018. Fondurile au venit Însă cu anumite condiții. Pentru a continua să primească ajutor, națiunile europene vor trebui să pregătească terenul pentru „formarea unei piețe lărgite unice În interiorul căreia restricțiile cantitative În calea circulației bunurilor, barierele monetare În calea fluxurilor de plăți și, eventual, toate tarifele să fie eliminate permanent”19. Țările europene erau de asemenea Într-o dispoziție favorabilă creării unei piețe comune, Însă din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o abordare În proces continuu a luării de decizii, care să includă toți actorii angajați În relații În interiorul universității - administratori, profesori, personalul auxiliar, chiar cei care Întrețineau terenurile din jurul universității și alți lucrători care serveau respectiva comunitate, precum și membrii comunităților lărgite din care universitățile făceau parte. Guvernarea, spuneau studenții reformatori, nu constă În edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
state membre ale Uniunii sunt dovada, la scara mare, a Înțelepciunii acestei abordări. Ei spun că dacă 455 de milioane de europeni, cu convingeri și interese diferite, pot să treacă peste vechile animozități și să se unească Într-o comunitate lărgită În căutarea păcii și prosperității economice, de ce nu s-ar putea Întâmpla ceva asemănător și dincolo de granițele Europei? Europenii sunt ceva mai circumspecți referitor la cea de-a doua acuzație, că se folosesc de forța militară americană fără să contribuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relațiilor pe care acesta le are cu lumea din jurul său? Luând datele unei persoane - cunoscând locul nașterii, vârsta, Înălțimea, greutatea, caracteristicile fizice și psihice, etc. - aflăm prea puțin despre cine este cu adevărat. Numai Înțelegând relațiile sale cu mediul Înconjurător lărgit din care face parte și multitudinile de relații În care intră vom putea să-l Înțelegem. În vechea ordine a lucrurilor, omul era suma totală a proprietăților sale individuale. În cea nouă, el este un segment al structurii de activități
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale devin parte a unui proces lărgit; adaptarea și evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care trăiesc În stratul biosferei. Mulți alți oameni de știință au contribuit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o coreografie bogată și complexă care menține viața, atunci suntem, fiecare și toți Împreună, dependenți de (și răspunzători pentru) sănătatea Întregului organism. A ne achita de această responsabilitate, Însemnă să ne trăim viețile de o manieră care promovează bunăstarea biosferei lărgite, În care locuim cu toții. Aceasta este exact misiunea pe care Uniunea Europeană a precizat-o pentru cele douăzeci și cinci de țări membre. Principiul precauției reprezintă o recunoaștere profundă a faptului că prima obligație a ființelor umane este aceea față de biosfera care susține
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modalitate de micșorare a tensiunilor la granița dintre cele două țări și pentru a crea o bază de cooperare În administrarea ecosistemelor comune, În speranța că o astfel de cooperare s-ar putea extinde Încluzând schimburi politice, culturale și comerciale lărgite. Cooperarea transfrontalieră Între cele două țări este În creștere ușoară, dar mai este mult până la crearea unei structuri formale care să ducă la o administrare unică a parcului. Recent, când Bielorusia a avut nevoie de bizoni, Polonia i-a furnizat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scară globală atribuindu-se o perspectivă universală? Putem stabili o abordare sistemică a eticii care să ne permită să identificăm răul impersonal În diversele sale forme? La fel de important, putem Învăța să aplicăm Regula de Aur pe un teren de joc lărgit, care include nu numai relațiile imediate cu vecinii noștri, ci de asemenea totalitatea relațiilor care constituie comunitatea planetară lărgită din care facem cu toții parte?... Greu de realizat, dar acesta este motivul pentru care o numim conștiință globală. A treia etapă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sentimentul nostru de responsabilitate personală poate fi separat de instinctul morții și pus În serviciul instinctului vieții, America ar putea din nou să conducă lumea. Sarcina care Îi rămâne familiei umane este adoptarea unei „etici personale” de responsabilitate față de comunitățile lărgite ale vieții, care alcătuiesc Pământul viu. În ultimă instanță, o obligație față de celelalte ființe umane, celelalte creaturi și biosfera noastră comună trebuie să fie simțită atât la nivel personal, cât și legiferată la nivel colectiv pentru ca o transformare reală să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta, pe când B îl respinge și nici nu crede că va fi ales de A). La nivel grupal, se pun în evidență clivajele, „bisericuțele” existente în sânul grupului mai lărgit, câțiva membri preferându-se reciproc în alegeri, percepând corect respectivele opțiuni și formând un subgrup cu evidente consecințe asupra mediului socioafectiv al grupului ca totalitate, dar, de aici, și cu efecte semnificative asupra performanțelor de grup și a stabilității lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că, inclusiv în societățile cu o cultură politică mai redusă și cu un exercițiu democratic mai firav, și chiar în perioadele de tranziție, spațiul de manevră al manipulatorilor politici, prin intermediul sondajelor, este mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
punct de vedere delimitând clar conceptul de repertoriu comun. Astfel, așa cum putem remarca, repertoriul comun nu trebuie să privească doar o sferă de sinonimie a volumului de cuvinte pe care îl dețin cei doi comunicatori, ci să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele elevilor, modul lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lua o formă mult mai accentuată în cadrul unui conflict comportamental. Desigur că nici ordinea, nici modalitățile de dezvoltare pe care le-am propus aici nu sunt definitive; practic, conflictele despre care am vorbit pot apărea cu o sferă de simultaneitate lărgită sau, dacă este să introducem un alt criteriu de clasificare, și anume timpul, anumite tipuri de conflict pot să fie temporare, altele putând să dezvolte un registru cronic (spre exemplu, conflictul comportamental poate să nu persiste, elevul/studentul depășind etapa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în practică trei motive principale ale eficacității conflictului sociocognitiv: informația, activismul și creativitatea: 1) Informația. Suportul informațional oferit de către celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de evoluție; astfel, latura socială a conflictului prezintă suport motivațional și câmp cognitiv lărgit; 2) Activismul. Conflictul sociocognitiv instituie un tip de comportament activ social și cognitiv (bazat pe sesizarea și rezolvarea „dilemelor”); 3) Creativitatea. Rezolvarea conflictului presupune apariția celei de-a treia soluții, care conține elemente din primele etape, dar le depășește ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metodelor de interacțiune pentru formator este evidentă: cursantul (elev/student sau adult integrat în viața activă) posedă astăzi un cuantum de informație (dobândită dintr-o mare varietate de surse - să amintim aici doar impactul fără precedent al rețelei Internet) sensibil lărgit, gradul lui de expertiză, dar și experiența de viață fiind definite de alte coordonate decât în trecutul nu foarte îndepărtat. Pe de altă parte, sistemul acesta complex de surse informaționale la care cursanții au acces pare să se transforme treptat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și le repudiază. Romanele Însemnările agentului Adam (1968) și Anchetă de iarnă (I-II, 1991) ori nuvela Urma (1972) dau curs propensiunii autorului spre intrigile proprii romanului polițist. Tematica, mediile și modalitățile narative caracteristice lui Ș. reapar în spațiul epic lărgit al romanelor de mai târziu, superioare calitativ: Moara de nisip (1995), reluat sub titlul Vămile Damascului sau Moara de nisip (2003), și Iisus Tămăduitorul (2000), într-o nouă ediție, Moara de vorbe sau Iisus Tămăduitorul (2003). Primul debutează cu un
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Dicționarului tematic al Evului Mediu occidental - și pentru membrii familiei sale. în acest sens, a fost adoptată situația pronaosului supradimensionat în lărgime. Utilizat în țara Românească, la Glavacioc, și în Moldova, în mai multe ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, pronaosul lărgit a beneficiat la Curtea de Argeș de o tratare deosebită prin introducerea în spațiul central a 12 coloane (aluzie la cei 12 apostoli) în elemente de sprijin pentru sistemul de boltire. închiderea spațiilor libere dintre coloane cu strane de lemn, deasupra cărora
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Analiza existențială are ca obiect psihobiografia Persoanei, mai exact istoria vieții interioare a acesteia. Aceasta presupune o analiza evenimențială din care se constituie, prin Înșiruirea evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a cazului. În plus sunt explicate efectele pe care evenimentele vieții trăite de individ le au asupra ființei sale morale. Interiorizarea acestor evenimente modifică Persoana, sensul existenței sale și odată cu acesta și destinul. Noi suntem, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihobiografia reală a individului și biografia mitografică a persoanei, așa cum am arătat deja mai Înainte. Caracteristicile sentimentelor morale Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că În sfera Psihologiei Morale sentimentele morale au o altă semnificație, mult mai lărgită, mai nuanțată, față de modul În care sunt prezentate și analizate În sfera Psihologiei Generale. Ele nu sunt numai stări afective, ci devin atitudini afective Întemeiate pe valorile morale inseparabile, În final, de acestea. A te simți sau a te situa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu Înseamnă numai restaurarea ființei căzute. Ea reprezintă un efort permanent al persoanei de Înaintare către starea de desăvârșire, către perfecțiunea morală pe care o dau virtuțile. Considerată din acest punct de vedere, terapia morală ne apare cu un cadru lărgit, ca o acțiune psihomorală permanentă de care persoana umană trebuie să fie mereu preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai ales despre Zarifopol și Duiliu Zamfirescu sunt edificatoare. Se observă, în cazul lui Duiliu Zamfirescu, trecerea de la cutare aspect particular la micromonografie, apoi la ediții succesive de inedite epistolare și la ediția critică a corespondenței, în fine la reluarea lărgită a biografiei și la sinteza asupra corespondenței literare. Pentru S. istoria literară se justifică doar atunci când, în descendență călinesciană, ea poate identifica și acredita o anumită devenire și organicitate, diverse conexiuni în interiorul genurilor, între genuri, între epoci, serii / filiații și
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]