404 matches
-
grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o semisferă închisă alcătuită din bulgărașe
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
lipită de perete și tavan cu salivă. Diametrul cuibului este de 110-130 mm, iar înălțimea de 70-120 mm. În partea superioară este improvizată o mică intrare în formă de despicătură, către care uneori este tras un mic tub. Înlăuntrul cuibului lăstunii aranjează iarbă, puf și alte materiale moi pe care le prinde în aer. La construcția adăpostului participă și femela, și masculul, lucrând pe rând. Ei aduc în cioc bulgări umezi de pământ și formează peretele rotund al cuibului. Se întâmplă
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
femelele sosite mai devreme din țările calde să purceadă la construcția cuibului fără a-și mai aștepta masculul. În vreme ce unul din părinți face rost de materiale necesare construcției cuibului, celălalt stă de strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
strajă prin preajma acestuia. Dacă nu își păzesc cuibul, lăstunii riscă să și-l piardă, întrucât aici se pot instala cu traiul vrăbiile. Când cuibul este gata, intrarea este destul de largă pentru ca acolo să poată pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
spargă coaja ouălor — aici intervin părinții. Puii sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
o săptămână. Uneori, primii pui ajută părinții în îngrijirea puilor din ponta a doua. Deseori apar mărturii ale încrucișării lăstunilor de casă cu alte rândunici, predominant rândunicile de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca toate rândunicile, lăstunii de casă se hrănesc cu insecte zburătoare, pe care le prind în aer
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de casă. Aceste mărturii sunt dovezi ale faptului că legătura de rudenie dintre lăstunul de casă și rândunica de casă este mai pronunțată decât se presupune, iar genurile "Delichon" și "Hirundo" ar putea fi comasate. La fel ca toate rândunicile, lăstunii de casă se hrănesc cu insecte zburătoare, pe care le prind în aer. În sezonul reproductiv zboară, de obicei, la 21 m deasupra solului, anticipând vremea rea sau rece la altitudini mai mici. Zborul la altitudine joasă nu prevestește numaidecât
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
sezonul reproductiv zboară, de obicei, la 21 m deasupra solului, anticipând vremea rea sau rece la altitudini mai mici. Zborul la altitudine joasă nu prevestește numaidecât ploaie — în serile calde de vară, când aproape de sol se strâng mai multe insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este alcătuită, în linii mari, din insecte mici — gândaci, diptere (muște, țânțari, tăuni, diferite gâze) etc. La fel
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
câmp. Se alimentează în cantități mai mici și cu păianjenii atârnând în aer. De albine nici nu se ating. Captura o înghit întreagă, chiar și gândacii cu înveliș de chitină tare. Digestia decurge foarte intensiv. Cel mai mare pericol pentru lăstuni îl prezintă șoimii rândunelelor, la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
nici nu se ating. Captura o înghit întreagă, chiar și gândacii cu înveliș de chitină tare. Digestia decurge foarte intensiv. Cel mai mare pericol pentru lăstuni îl prezintă șoimii rândunelelor, la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai căreia sunt insectele sugătoare
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai căreia sunt insectele sugătoare de sânge, precum țânțarii). Lăstunul de casă ocupă o parte
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai căreia sunt insectele sugătoare de sânge, precum țânțarii). Lăstunul de casă ocupă o parte însemnată a Palearcticii de nord, arealul său de viețuire întinzându-se
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai căreia sunt insectele sugătoare de sânge, precum țânțarii). Lăstunul de casă ocupă o parte însemnată a Palearcticii de nord, arealul său de viețuire întinzându-se până la 10 mln. km². Conform estimărilor specialiștilor, Europa găzduiește 20-48 mln de indivizi. Numărul de indivizi în toată lumea nu a putut fi aflat cu
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
întinzându-se până la 10 mln. km². Conform estimărilor specialiștilor, Europa găzduiește 20-48 mln de indivizi. Numărul de indivizi în toată lumea nu a putut fi aflat cu exactitate, în schimb se știe că este încontinuu supus fluctuațiilor. Datorită acestor date, statutul lăstunului de casă în Lista Roșie a IUCN este LC (risc scăzut). De asemenea, specia nu este inclusă în lista Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție ale faunei și florii sălbatice. Cu toate acestea, în Europa de vest
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
asemenea, specia nu este inclusă în lista Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție ale faunei și florii sălbatice. Cu toate acestea, în Europa de vest, și mai ales în Marea Britanie, este înregistrată o scădere treptată a populației lăstunilor de casă, din care cauză în Regatul Unit starea de conservare a fost modificată în VU (vulnerabil). La fel ca și alte câteva specii de animale, lăstunii de casă au numai de câștigat în urma conviețuirii cu omul — defrișarea pădurilor le
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
vest, și mai ales în Marea Britanie, este înregistrată o scădere treptată a populației lăstunilor de casă, din care cauză în Regatul Unit starea de conservare a fost modificată în VU (vulnerabil). La fel ca și alte câteva specii de animale, lăstunii de casă au numai de câștigat în urma conviețuirii cu omul — defrișarea pădurilor le lărgește arealul de alimentație, iar orașele sunt un loc sigur pentru reproducere. Mai mulți factori influențează variația numărului populației, de exemplu construirea clădirilor noi și înăsprirea legilor
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
conviețuirii cu omul — defrișarea pădurilor le lărgește arealul de alimentație, iar orașele sunt un loc sigur pentru reproducere. Mai mulți factori influențează variația numărului populației, de exemplu construirea clădirilor noi și înăsprirea legilor privitoare la poluarea aerului conduc la prosperarea lăstunilor. În același timp, vremea rea, folosirea pesticidelor în agricultură, neajunsul de pământ umed (necesar la construirea cuibului) și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în Etica nicomahică a lui Aristotel: "„...pentru că, așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt răstimp nu fac pe nimeni absolut fericit”". După opinia specialiștilor, William Shakespeare amintește în tragedia Macbeth anume lăstunul de casă, atunci când conducătorul de oști Banquo descrie castelul, adresându-se către regele Duncan (act I, scena VI):
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veverița ("Sciurus carolineansis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fașa de munte ("Anthus spinoleta"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]