10,378 matches
-
sau cu mai multe, ba cu vreun paragraf de încheiere ori de început, care nu le ieșea și pace. A știut, totdeauna (puneți la socoteală că orgoliul auctorial, chiar și al criticilor-cronicari-gazetari, e, îndeobște, mare...), să îndrepte delicat și să laude convingător, dar cumpătat. Mi-e și greu să-i găsesc altă muză decît justa și plina măsură. Aceeași, în viață și în cărți. Iarăși, nu-mi aduc aminte cînd i-am citit prima dată una din scrieri. În tot cazul
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda" considerații asupra lor, de parcă aș comite o indiscreție. "Se laudă cu dedicațiile primite!", va decide vreun cititor. Mais parfaitement, dar în acest caz aș fi reprodus autografe de la autori sub a căror pană eu șiroiesc de geniu și de alte calități. Or, m-am ferit de ele, reținând doar rânduri
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
așa de adevărat este că nu puțini scriitori i-au recunoscut meritele: Camil Petrescu îl considera ,șef al generației noastre", Barbu Brezianu spunea că a fost ,heraldul" acelei generații; Mircea Eliade că a fost ,magul" ei, Constantin Noica i-a lăudat polivalența și generozitatea, iar Arșavir Acterian, darul de animator și organizator al asociației ,Criterion". Toate insatisfacțiile sale au fost reale, însă periplul său, ca și al altor, numeroși, intelectuali de seamă, va deveni cu adevărat dramatic odată cu instalarea comunismului, cu
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
definitivă înțelepciune"; Mihail Polihroniade este ,mediocru și fudul; C. Fântâneru, ,un om ciudos, imposibil, care are ceva de smintit și iluminat din romanele rusești"; Petru Manoliu, un ,farsor". în schimb, întreaga lui admirație se îndreaptă către Anton Golopenția, căruia îi laudă, la superlativ, valoarea, judecata, cinstea, sinceritatea, ținuta morală. Pe E. Lovinescu îl laudă în postura lui de conducător de cenaclu, oficiu care a făcut din el ,un martir de speță nobilă", însă nu află la el ,orizonturi largi, umaniste"; pe
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
imposibil, care are ceva de smintit și iluminat din romanele rusești"; Petru Manoliu, un ,farsor". în schimb, întreaga lui admirație se îndreaptă către Anton Golopenția, căruia îi laudă, la superlativ, valoarea, judecata, cinstea, sinceritatea, ținuta morală. Pe E. Lovinescu îl laudă în postura lui de conducător de cenaclu, oficiu care a făcut din el ,un martir de speță nobilă", însă nu află la el ,orizonturi largi, umaniste"; pe G. Călinescu îl citește cu interes, dar îl detestă ca om. Mai caldă
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
făcut-o să sufere mai mult decît toate celelalte la un loc. Printre amintirile sale vesele și triste apar și două care sînt legate de numele lui Nichita Stănescu și de al meu. Lui îi reproșează că i-ar fi lăudat și pe ea și pe Bucuroiu, care era securistul Uniunii. De mine se plînge că aș fi înțeles greșit ce a spus cu ocazia unei întîlniri de la Sinaia și aș fi pîrît-o lui Eugen Jebeleanu, iar el ar fi porcăit
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
explice, în camera albă de alături, camera lui, aidoma cu a mea, tot albă, așijderea în arhitectură și mobilier, deosebit fiind doar cuplul de bătrînei ce ne îngrijeau... Eu tocmai pusesem la punct niște "materiale", le arătasem gazdelor mele, mă lăudasem cu "valoarea" lor...O, îmi reproșa Mișu, nu-i bine așa, ia exemplul meu, am "stricat" anume, le-am scris cît mai stîngaci poeziile astea... și-mi provoci și mie rău...n-o să mai aibă treabă cu mine ăștia dacă
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
osînză, ca urșii în hibernare... care își sug labele pline de găsime, prin somn, și mai depășesc o iarnă feroce, o scot la capăt ascunși în văgăunele lor calde, cinice... Numai că eu uitasem de chestia cu trestia și mă lăudam cu performanțele mele bătrîneilor ocrotitori! Am discutat îndelung cu Mișu, se plimba ușor aplecat, nu ca deasupra, bățos... obosit , dezabuzat ( "E nasol să fii mort" , zicea...), bucuros însă că-și "fentase" încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
unii privitori, fie nefamiliarizați cu termenul ,etimologic", fie luați prin surprindere de strigătul ,Trăiască regele!", necorelat cu fraza precedentă. Cîțiva săteni de prin Vrancea și Neamț au dezaprobat atitudinea ,promonarhică" a vorbitorului. în schimb, o bătrînă doamnă din București a lăudat curajul acestuia... Vorba ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
se deșuruba dând la iveală o țeavă netedă prin care să lanseze cocoloașe de hârtie sau de pâine mestecate în gură, în glava tunsă chilug a unui coleg tocilar (care trebuia să strige tare ,m-am tuns dar nu mă laud" când apărea proaspăt tuns în clasă, dacă nu voia să primească zeci de palme și de ,castane" pe tigvă), ori în cosița frumos împletită în cozi regulamentare a unei drăgălășenii de fată după care le cam ticăia inima, dar pe
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
măsură. Pe cît de fidelă e reflectarea, pe atît de infidelă e recunoașterea. în vreme ce "antebelicii" sunt preamăriți, sau măcar arhi-discutați, figurile acestea centrale sunt plasate în umbră, ne-recunoașterea, nerecunoștința, chiar necunoașterea le însoțește, chiar și atunci cînd formal sunt lăudate. De ce? Parte din motive sunt mai lesne de înțeles și de iertat. O discontinuitate a carierei, fazele de tăcere și dispariție de care vorbeam le ascund statura întreagă, configurația lor pare obscură pentru spectatorul grăbit. Parte din motive mi se
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă aprindem foc.../ Îi spun nu te iubesc/ Poet
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
fabulos... mă simt așa cum mă simțeam înainte de a primi acest diagnostic necruțător care m-a urmărit toată viața. Pot să fac orice doresc. Fără restricții, fără teamă... Și ca o performanță specială a unei persoane operate pe inimă, mă pot lăuda că am cucerit „Everestul”... meu personal... Am reușit să urc cele 1480 de trepte de la Cetatea Poenari... trepte pe care oameni sănătoși nu s-au încumetat să le urce... însă eu cu perseverență, cu motivarea faptului de a-mi demonstra
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
lui i-a smuls pe față masca prefăcătoriei. Dar viclenia iese la suprafață oricum. Un astfel de exemplu mi-a venit în minte, prin chipul lui Dinu, care din bun senin, îndemnat și el de soție, imi spunea pe față, lăudându-se, că prin abilitate lui ingeniosă, el mă poate escroca târându-mă prin tribunale. Presupun că a renunțat fiindcă îl pusese la încercare un cancer pe piele. Și galeria viclenilor mi se perindă prin fața ochilor fără să am posibilitatea să
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
putea să se întâmple în România, și nu se întâmplă nici astăzi. Pentru neo-ceaușiști și pentru lăudătorii lui Ceaușescu, care - repet - ocupă posturile-cheie în cultura românească, exilul este, ca și înainte, un exil al "trădătorilor de țară". Aceiași scriitori care lăudau pe Ceaușescu ne împroașcă astăzi cu aceleași epitete ca în timpul lui. Numai că pe atunci, toți laudătorii și oamenii în slujba Securității aveau o limită până unde să împingă înjuriile împotriva exilului și împotriva scriitorilor adevărați, democrați, fiindcă era cenzură
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
situație. Am lăsat la urmă Armata, Poliția și tribunalele, aceste instituții care funcționează din bani publici. Acești bani trebuie să vină de undeva, înainte ca statul să-i distribuie și către ele. Or, pînă una alta, Gigi Becali, care se laudă că nu-și plătește impozitele, își bagă banii în echipa "Steaua", în biserici, în cîteva zeci de case pentru sinistrații inundațiilor și în donații de felul celei pentru Mitropolia Sibiului. Și cu asta îi prostește pe cei care văd în
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
fost o lovitură prea ușoară pentru tine, Stevie!" Băiatul dădu din cap și își ridică pușca. Se uita la tabelul cu rezultate. înaintea lui taică-su mai figurau patru trăgători. Se duse în întâmpinarea lui. "Ti-ai regăsit viteza" îl lăudă bătrânul. - Asta e că acum am auzit trapa când s-a deschis, zise băiatul. Nu vreau să te jignesc, tată, mai spuse. Poți auzi toate trapele, dar trapa numărul doi face de două ori mai mult zgomot decât celelalte. Ar
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
de tip egoistoria și altele asemenea, bune pentru aruncat ca praf în ochii studenților. Se mai aștepta ca, dacă tot își recunoaște o vină, S.A. să n-o întoarcă de parcă ar aștepta aplauze (unii, mai slabi de înger, l-au lăudat cu duioșie, de altminteri). Așteptam ca S.A. să nu spună că s-a sacrificat intrînd în PCR ca să salveze revista Dialog. Un bun-simț contextual te obligă, măcar o dată în viață, cînd recunoști că ai făcut un pas catastrofal, să nu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
în exprimarea lor, C. Rogozanu este de fapt un comentator cameleonic, care-și schimbă cu nonșalanță opiniile. În unele cazuri, trece un timp pentru ca autorul să se răscucească la 180 de grade. În "cronica" la Ultima cruciadă de Alina Mungiu, laudă cartea (,O poveste cu toate ingredientele - suspans, mister, acțiune - este construită cu simț de răspundere, cu uneltele literaturii fine"), pentru ca, în digresiunea ulterioară, să spună că "romanul e unul mediocru", "oricât s-au străduit revistele prietene să-l protejeze". Dar
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
a căror naivitate le-a făcut să ia drept autentice niște valori care în realitate sunt false. În fond, calea cea mai bună de a subjuga o femeie este de a o așeza pe un soclu și de a-i lăuda atuurile, omițînd în întregime de a-i mai spune că un rob, chiar așezat pe un soclu, tot rob rămîne. Sub acest unghi, cultura europeană este opresivă și discriminatorie, și asta grație miturilor privitoare la excelența feminină din anumite domenii
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
unora de tot.Dar li se atribuiau asemenea ode în proză, fiindcă ziarele mizau pe lașitatea semnaților. Aceștia, e drept, nu protestau public, dar se plîngeau redactorilor șefi că nu au fost nici măcar consultați la redactarea textului. După care se lăudau cu micul lor act de curaj. I-a numărat însă dl Iorgulescu și pe intelectualii care n-au colaborat cu regimul, ca să știe cît de mulți au fost ? Era elementar să încerce, ca să nu-i jignească nimeni cu întrebarea dacă
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
de cusut, de siguranță, cu foarfeci, cu nasturi, lenjerie, că la noi totul era brambura, iar pe Sănducu, - așa îi zicea profesorului îmbogățit, - îl puseseră cu reclama, cu scrisul, cu propaganda, vorbe goale; dar așa e-n capitalism, să te lauzi că așa și pe dincolo și că numai tu... Din când în când, psihologul ajuns venea în vizită pe la ăstălalt, căruia începusem să-i zic în gând Diogene, amărât cum era. Venea, cum vor să se vadă între ei, din
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
mă simt mîhnit, execrabilă". (în acea ocazie, Blaga mi s-a plîns că cenzura a "radiat" paragraful final al prefeței lui Vianu, care conținea elogii la adresa calității tălmăcirii sale: " Se vede că oficialii nu vor cu nici un chip să fiu lăudat!".) într-o epistolă consolatoare trimisă poetului la Cluj, Vianu îl taxează pe Arghezi nu altminteri decît "un vechi profesionist al insultei iresponsabile". Dar să revenim într-o zonă mai senină. Pornind de la un citat din biografia lui Blaga, elaborată de
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
sfială". Unul din repondenții care nu ezită a-și sufleca mînecile și a purcede la treabă e Virgil Nemoianu: "Tot, dar absolut tot, trebuie recitit cu un ochi proaspăt, fără prejudecăți. Am rămas uluit văzînd că unii și alții îl laudă grozav pe sub-mediocrul Petru Dumitriu, Beniuc, Banuș și mai știu eu cîți alții continuă să fie prezenți în imaginile canonice. Breban sau D. R. Popescu (oameni nu cu totul lipsiți de merite) continuă să fie plasați în primele locuri". Propunînd
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin sau la masculin, țoapa sau țopârlan, dezastrul este același. Sunt ai noști. Cu ei ne lăudam, cu ei defilam. Adevărații ambasadori și consuli sunt mici copii, neînsemnați, pe lângă acești repre zentanți geografici, care au împânzit omenirea, ducând cu ei un mesaj total deformat al țării de origine. Ar fi bine ca cei care le iau apărarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]