1,024 matches
-
și ne-am ucis, Noi suntem trădătorii... De ce te lași slab, dezbinat Și pari a-ți fi rușine De tine însuți, ce bărbat Mai laș vezi decât tine? Creștinității i-ai fost braț Când năvălea Islamul Și-Apusul tremura în laț, Ci însuți i-ai fost hramul Cu sângele-ți stropind păgâni, Ai nimicit hiena, Iar Iancu, Prințul din români, A mântuit Viena... Și-acum, popor izbăvitor, În paria te-nmască, Deși din zei coborâtor, Sub tine iadu-l cască? Or, drepturile tale
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
arată Vuiesc măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe dată. Tresar și pipăi pământul maroniu, zvântat Cred că aici, prin tină Te- ai împiedicat Slăbit, bătut și osândit, nevinovat. Sărut, făcând mătănii, colbul de pe dealul Căpățânii Și pasul meu se prinde laț în mărăcinii Aruncați in drum de șuierul furtunii. Străbat cu crucea- n spate, aplecată, Tot drumul Tău, mă simt atât de vinovată, Că pentru cei ca mine, păcătoși Au pătimit prin secole Hristoși. Chiar de- i dorință încrustat- adânc în
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
o rană sângerândă ca de un vârf de lance rătăcit, încât să cred că viperă ai fost de permanent ai stat la pândă, să vină ceasul cel de taină și-n vis sinistru de sub pleoapă să evadezi ca pasărea din laț, și-n ’naltul azuriu să te ridici stăpână pe Împărăția Cerului, fără timp, de unde, de blestem, să cazi și-n drumul tău, cu limbi de foc, balaurul să te înghită, că te-am urât, femeie blestemată și fără de noroc ! Aici
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
pătimaș,încât să-mi lași o rană sângerândăca de un vârf de lance rătăcit,încât să cred că viperă ai fostde permanent ai stat la pândă,să vină ceasul cel de tainăși-n vis sinistru de sub pleoapăsă evadezi ca pasărea din laț,și-n ’naltul azuriu să te ridicistăpână pe Împărăția Cerului,fără timp, de unde, de blestem, să caziși-n drumul tău, cu limbi de foc,balaurul să te înghită, că te-am urât,femeie blestemată și fără de noroc ! Aici, în spațiul meu
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
o femeie ceva mai în vârstă, oprită să se uite și ea ca și noi. I-ar mai fi trebuit cel puțin două mâini: cu două să se țină și cu alte două să lege frânghia și să-și treacă lațul pe după cap! Cică era traficant de droguri! - De zece ani, de când călătoresc cu ” Princess”, n-am auzit o prostie mai mare ca asta! spun cu o notă de amărăciune în glas. Dați-mi un exemplu de om drogat, eu nu
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
slovei-patrii, ai îndurat asprimea Și toată nedreptatea ce-un neam întreg pătrunde. În cercul nostru strâmt de demoni și de îngeri, Cântăm o Cătălină, votâm un Cătălin, Dar versul tău pătrunde prin mii de mări de plângeri, Putând zdrobi și lațul, și cupa cu venin. Fuseși sacrificat pe-al neamului altar Și ne lăsași cu dor să preamărim lichele. Cât marea are unde, cât țara, un hotar, Și cetina, și teiul, ne vor doini rebele. Azi te-nălțăm, Emine, și-ți
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
de dragii Sânișori ai dragei mele, De găoacea-i ce carnagii Îi stârnește cărnii mele Când îmi leapădă nădragii. Cum nu ea, de dragu-mi stoarsă, Să nu-mi mântuie nesațul În vulcan de carne arsă, Prins în lava ei cu lațul, Când cu fața, când întoarsă... 24.02.16 Referință Bibliografică: Și mi-i drag de Dragobete / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate
ȘI MI-I DRAG DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373384_a_374713]
-
mi-o doresc. Fie ei în veci ca pleava Risipită în țărână Și din ei nici amintirea Printre vii să nu rămână. Să le fie drumul lung Și mersul alunecos Îngerul să-i prigonească În pustiu fără folos. Căci un laț, fără pricină Mi-au întins să cad în groapă Cadă ei, deci, în mormântul Care în ascuns mi-l sapă. Niște martori mincinoși Vor să mă-groape de viu Mână-i, Doamne, ca pe-o turmă Rătăcita în pustiu. Când erau
PSALMUL 35 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373616_a_374945]
-
Și sânii care le îmbie. De i'or atinge, doar în fugă, Simți'vor cum se înfioară Mugurii sfârcuri de fecioară, Tu, zbate'te ca o zvârlugă. Dar, nu m'asculți, cu gura fragă Miere îmi dai să uit de lațul De flori, până'mi alină sațul, Se trece dup'amiaza'ntreagă. Câte au fost? Un ceas? O mie? La ora blândei înserări, Mă ispitesc cu noi chemări, Sânii încătușați sub ie. Se'ascunde luna'mbujorată, După perdelele de nori. Pe
HAI SĂ FUGIM … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371345_a_372674]
-
prinde cu putere și mă zgâlțâie din toate uimirile. Mă trezește ascuțit fie în miez de noapte, când se bate de amintire, fie în ochiul dimineții, cand se crapă de altă zidire. Și inima îmi bate, porumbel zbătându-se în laț patimaș. O gheară de gânduri s-a înfipt tulburător și azi, m-a trezit dintr-o plutire visătoare. Am rămas încremenită, țintuită cu piroane pe crucea revelațiilor. Bubuie încă năvalnic în curgerea vremii emoții răscolite de viață. Mă întorc cu
TREZIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371396_a_372725]
-
o rană sângerândă ca de un vârf de lance rătăcit, încât să cred că viperă ai fost de permanent ai stat la pândă, să vină ceasul cel de taină și-n vis sinistru de sub pleoapă să evadezi ca pasărea din laț, și-n ’naltul azuriu să te ridici stăpână pe Împărăția Cerului, fără timp, de unde, de blestem, să cazi și-n drumul tău, cu limbi de foc, balaurul să te înghită, că te-am urât, femeie blestemată și fără de noroc ! Aici
BLESTEM de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373987_a_375316]
-
fără să vreau m-am prins Lângă un fluturaș care nevrând ...s-a stins. Am încercat zadarnic să-i reclădesc aripa Ce încă-mi lumina privirea de culoare M-am zvârcolit în lacrimi tot blestemându-i clipa Acelui țesător de lațuri prinse-n floare. Dar n-am putut să sfarâm fuiorul de mătase Și mâinile-amândouă legate-au fost de fir Doi ochi ce stau la pândă m-au săgetat în oase Dorind să-mi dau suflarea-mi întinseră-un potir. Un
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
feluri de poame otrăvite , Am luat o-nghițitură simțind un gust de fiere Și pleapele-mi de plumb căzut-au adormite. Trezit după o clipă de urletele morții Cu aripa de fluture fusesem înzestrat Și m-am desprins cu sete din lațurile sorții Ghidat fiind de-un înger cu nimbul colorat. Iar cealaltă aripă mi-o-ntinse cu blândețe Când pânza de păianjeni a dispărut subit Și am zburat la stele cuprins de frumusețe Privit de ochii goi ...dansând către zenit. Icarii
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
îmi ceri mie socoteală? - Cine sunt, cine nu sunt, nu e treaba ta! - Ia să te las fără limba asta ascuțită! Nu își întinse vâlva bine mâinile către fată să o apuce, că aceasta i le și prinse într-un laț din acelea cu care vânătorii leagă vânatul, trântind-o la pământ. - Dă-mi drumul, strigă Vâlva Băii, dă-mi drumul și te acopăr de aur! - Unde e Săndruțu Oiții? - Săndruțu trebuie să plătească pentru că a vorbit despre mine. Nimeni, niciodată
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
Articolele Autorului Acel ce stă sub harul Celui Prea’nalt își are În El și cetățuia Și locul de scăpare. În El se odihnește Că-și spune înțelept I-atotputernic Domnul În care mă încred. Da, El te ocrotește Când lațul ți-e întins De pustiimea umbrei Ce poate te-a cuprins. Tot El te împresoară Cu aripile Lui Așa cum înconjoară O pasăre pe pui. Căci scut și apărare E tot ce-I în cuvânt El n-a lăsat pe nimeni
PSALMUL 91 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375458_a_376787]
-
-ți pașii în vulcani, pe plajă, eu umbrei tale rămâneam pământ. O altă ea tu tremurai la braț dar, așteptam la colț, pe-aceeași stradă, să-ngălbenești poveștile-ntr-o ladă și-n firul vieții să te prind c-un laț. S-au scuturat, târziu, de primăvară, toți pașii tăi ce murmurau prin flori, cădeau sub tălpi toți ghimpii de prin zori tu tremurai de singur... lâng-o vară! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Tremur târziu / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TREMUR TÂRZIU de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371830_a_373159]
-
de soldați care o ținteau cu figuri bestiale, având puștile întinse spre ea în așteptarea comenzii năucitoare ...Foooc! Apoi se văzu moartă, într-o baltă de sânge, cu pieptul perforat de gloanțe și pe ei, pe jandarmi, prinzând-o cu laț de un picior, încă nerăcită, târând-o prin praf și pietriș până la marginea unei gropi, în care era împinsă cu bocancii, peste un morman de alți morți. - Hai, liniștește-te! Că, dacă ești ascultătoare, nu numai că nu pați nimic
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
Am controlat-o cu atenție, să văd unde a fost lovită. Pielea nu era perforată de plumbi. De pi- ciorul drept, de sub pântec, era înfășurată o sârmă ca o coardă de țambal în nota RE. Cu siguranță dăduse într-un laț pus de cine știe ce flămând, lacom de carne. În cazul de față avem un alt Labiș - vânătorul. Acesta, în condițiile date, e un braconier ver- sat. Trebuie să răspundă în fața Legii, pentru că e altă circumstanță, o altă moarte a căprioarei. Soarele
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
nas, te va ocoli, va intra pe o altă poartă larg deschisă. La un moment dat adormi cu lacrimile picurându-i din ochii săi frumoși. Noaptea îl visă pe Viorel cum venea cu o funie înnodată în mână ca un laț, strigându-i: - Acum nu-mi mai scapi. Ha, ha ha, ești a mea și vei fi a mea chiar dacă strigi după ajutor. Săndica dorea să strige după ajutor și nu putea să scoată nici un sunet. Oricât se străduia, nu putea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
lemnului / și am strigat: / o, Doamne, tu ești aici, / în ce întuneric stai ! / țși am început să plâng, / din lacrimă a ieșit raza de lună/ și întunericul, / acel întuneric desăvârșit / în care te țin, Doamne, ca pe o pasăre în laț .” Așa cum pe cerul liniștit de albastru, păsările se joacă și zboară în tăcerea lor, și omul rugăciunii, se bucură de dragostea Domnului. Citind cartea de poeme “ VINA - FAJI “, vă veți bucura de puterea cuvântului ei. Arta cuvântului scris de Constantin
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
și se-ntoarce tocmai seara - Te-aș ruga minune crudă să-mi aduci un strop de apă Să-mi astâmpăr setea, focul sau iubirea, nu știu bine Că mi-e sufletul în goană ca o pasăre ce scapă Dintr-un laț cu mii de ochiuri dezlegate-n ochi la tine - Stai oleacă și răsuflă colea jos în grădiniță Patul e din flori albastre cum e cerul, cum e lacul Zise Oana, zăpăcită, dându-i apă din cofiță Și dorind să-i
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
sufletele noastre, Printre crengi, urne și glastre, Cât aș vrea să fiu doar suflet, Printre crengi, urne și fructe, Nici de moarte să nu știu, Judecata Domnului și să-mi fie procuror un gândac multicolor. Un abajur jur-împrejur, Precum un laț, Abonament pentru ciment, Mormântu-i sfânt. Peste oceane, peste bord Vom arunca balastul, Iar Mărul încă mai dă rod, Ah, pederastul. În anul 154 al existenței mele, mi-am comemorat prezența, s-au servit bomboane de ciocolată cu cianură, vin din
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
sufletele noastre, Printre crengi, urne și glastre, Cât aș vrea să fiu doar suflet, Printre crengi, urne și fructe, Nici de moarte să nu știu, Judecata Domnului și să-mi fie procuror un gândac multicolor. Un abajur jur-împrejur, Precum un laț, Abonament pentru ciment, Mormântu-i sfânt. Peste oceane, peste bord Vom arunca balastul, Iar Mărul încă mai dă rod, Ah, pederastul. În anul 154 al existenței mele, mi-am comemorat prezența, s-au servit bomboane de ciocolată cu cianură, vin din
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]