509 matches
-
a dezagregării; peisaj întunecat, decor halucinant, stări depresive, "sfârșit continuu" (I. Caraion). Atras în special de simbolismul decadent (Verlaine, Rimbaud, Baudelaire, Rollinat, Jean Moreas), Bacovia e dizarmonic, într-o atmosferă caracterizată prin neliniște, spaimă, izolare, peisajul vârstelor geologice, decorul așezărilor lacustre, cerul greu, de plumb, orizontul închis străbătut de corbi negri: "o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui poate fi înțeleasă din poeziile de protest social: Cu voi..., Proză, Amurg, Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist. În poezia Plumb, cuvântul "plumb" sugerează apăsarea grea, telurică; în cavou doarme "amorul" "întors", "cu aripi de plumb". În Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist. În poezia Plumb, cuvântul "plumb" sugerează apăsarea grea, telurică; în cavou doarme "amorul" "întors", "cu aripi de plumb". În Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator/ Și sânge cald se scurge pe canal" (Tablou de iarnă); d. Primăvara bacoviană provoacă nevroze: "Dar iar rămâne totul o lungă teorie/ O, când va fi un cântec
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
expresive; o neliniște metafizică sugerată de cele trei cuvinte-cheie : plumb, cavou, singur, care creează o melodie tristă, dizarmonică: "Muzica lui Bacovia este dizarmonică, sincopată, țipată la trompetă, histerică" (N. Manolescu). Poezia Plumb poate fi considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tristă, dizarmonică: "Muzica lui Bacovia este dizarmonică, sincopată, țipată la trompetă, histerică" (N. Manolescu). Poezia Plumb poate fi considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-o provincie pustie, spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-o provincie pustie, spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală. Având impresia unui "gol lăuntric", "gol" care îl desparte de lume, poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală. Având impresia unui "gol lăuntric", "gol" care îl desparte de lume, poetul se imaginează în vremurile îndepărtate, când omul, de teama stihiilor și a fiarelor, se retrăgea în locuințele lacustre și trăgea podul de la mal. Metafora "aud plângând" sensibilizează abstractul, sugerând că ploaia e un plânset al materiei. Materia, personificată, devine un lucru concret, iar actul percepției se desfășoară noaptea, timp favorabil reveriei. Strofa I se structurează pe două serii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iar actul percepției se desfășoară noaptea, timp favorabil reveriei. Strofa I se structurează pe două serii paralele (ploaia singurătatea) care trimit la natură și la eul liric. În versul al treilea se exprimă solitudinea: "sunt singur". În afară de motivul ploii, poezia Lacustră cuprinde și alte motive: al nopții, al golului, al morții, al plânsului, al nevrozei, care la un loc sugerează singurătatea, dezagregarea lumii. Există două planuri: planul exterior (natura, lumea) și planul interior (al somnului). Trecerea de la un plan la altul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dezagregarea lumii. Există două planuri: planul exterior (natura, lumea) și planul interior (al somnului). Trecerea de la un plan la altul se face prin întoarcere în timp: "mă duce-un gând", iar sentimentul de solitudine este reliefat de sintagma "spre locuințele lacustre". Această răsturnare de perspectivă printr-un raccourci evidențiază teama, stările halucinante. Spaima se adâncește, poetul tresare prin somn, simțind amenințarea morții, izolarea care îl apasă, în timp ce piloții lacustrei se prăbușesc. Orice legătură cu lumea se întrerupe. În ultima strofă, versul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-un gând", iar sentimentul de solitudine este reliefat de sintagma "spre locuințele lacustre". Această răsturnare de perspectivă printr-un raccourci evidențiază teama, stările halucinante. Spaima se adâncește, poetul tresare prin somn, simțind amenințarea morții, izolarea care îl apasă, în timp ce piloții lacustrei se prăbușesc. Orice legătură cu lumea se întrerupe. În ultima strofă, versul "tot tresărind, tot așteptând" semnifică plânsul cosmic al materiei, însingurarea, dispariția totală. După ce trăiește un transfer în preistorie, cu stări instinctive, primare: "Un gol istoric se întinde/ pe-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din albaneză convergentă cu etrusca și basca, fapt ce implică posibilitatea ca albanezii să fie mai degraba urmașii unor populații mai vechi tracizate. 116 Triburile Hg R1a s-au dirijat și spre ținuturile noastre deoarece erau în căutarea unor arii lacustre și păduri de conifer, așa cum nu întâmplător, din motive similare, populațiile R1a s-au îndreptat și spre Câmpia Germano Polonă și Scandinavia. Spre deosebire de populațiile Hg R1a, triburile Hg R1b au căutat să ocupe zone pielnice agriculturii și cu păduri de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în special comercială) în Europa Medievală, între secolul VII și XVIII, după care a decăzut. Corăbiile ei făceau un important comerț la Marea Neagră, ajungând, prin cetățile din nordul ei, la căile spre Asia (vezi Marco Polo). Azi, este un oraș-muzeu lacustru. Vercingetorix - nobil gal, care a reușit să unească o parte dintre triburile galilor și a opus o mare rezistență armatei romane condusă de Caius Julius Caesar. A fost înfrânt și luat prizonier la Roma, unde a murit. Numele lui este
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fel încât se creează această impresie. Tratarea în registru derizoriu a peisajului nocturn e evidentă: "Vai, ce baltă, cu sepia era noaptea, și Luna veșnică plută!", exclamațiile retorice nu mai au darul de a impune textului registrul sublim. Înlocuirea peisajului lacustru romantic cu imaginea bălții reprezintă o schimbare de perspectivă. E o sugestie a nemișcării, dar reprezintă și o ideea de nesemnificativ, o imagine capabilă doar să stârnească uimirea nicidecum admirația. Balta presupune nu doar nemișcare, ci și mucezire, prindere în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a celor peste 245 km pe care le deține, a Deltei Dunării cu suprafața sa de 4345 km 2 de pe teritoriul României, a celor peste 3450 de lacuri (din care 2300 de origine naturală și 1050 antropice) cu o suprafață lacustră de peste 2621 km 2 (deci 1.1% din suprafața totală a țării), a arealelor de atracție turistică pe care le crează cele 4295 de rîuri (cu o lungime totală de 110.000 km) și cele 6.337.054 hectare cît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș (350 km), Jiul (339 km), DÎmbovița (286 km), Olteț (185 km), Prahova (193 km), Lotru, Motru, Sebeș, RÎul Mare, Cerna, SÎmbăta etc. - Un rol aparte În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali Îl reprezintă suprafețele lacustre care, nu numai că exercită o puternică forță de atracție asupra turiștilor, dar au influențat direct În unele cazuri apariția și dezvoltarea unor stațiuni, a unor elemente de bază tehnicomaterială, ca și prin contribuția pe și-o pot aduce În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
9%), Irak (2,3%). Au existat în trecutul recent și linii de demarcație fluviale, așa cum a fost limita nordică a zonei de ocupație israeliană din sudul Libanului între 1982-2000, trasată în proporție de 50% pe cursul râului Litani. Ponderea frontierelor lacustre este cu totul insignifiantă la scara întregului spațiu arabofon - 0,2% (144 km.), având câteva segmente pe suprafața lacului/mlaștinii Ciad (8% din frontiera dintre Ciad și Niger, întreaga dyadă dintre Ciad și Nigeria și 7% din frontiera ciadiano-cameruneză), pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și 5% din dyada iordaniano israeliană), pe malul nord-estic al lacului Tiberiada (20% din frontiera oficială dintre Siria și Israel, iar din 1967 dintre Israel și zona de ocupație a platoului Golan). Așadar, doar 3 state au porțiuni de granițe lacustre, în proporții nesemnificative: Teritoriile palestiniene (6,7%), Iordania (3,5%), Ciad (1,5%). Fațadele maritime constituie o importantă componentă a conturului teritorial alstatelor arabe, ce le asigură deschiderea și vocația către viața maritimă de contact cu exteriorul. Spațiul arabofon dispune
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dimensiunea tensional conflictuală nu este exclusă, precum am văzut că se întâmplă în relațiile dintre Mauritania și Senegal. Ponderea ridicată a frontierelor de platou deșertic și a frontierelor maritime, coroborată cu ponderea redusă a frontierelor de contact interior (frontiere fluviale, lacustre), relevă aportul scăzut al argumentelor fizicogeografice interne în forjarea strategiilor proprii de dezvoltare și de securitate în cazul celor mai multe state arabofone. Teritoriile dependente din E.A.U. circumscriu areale de mici dimensiuni ce aparțin emiratelor componente, în cadrul complicatului mozaic politico-administrativ al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
instituțiile și bibliotecile cu profil similar din străinătate. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Deja în 1994 este realizată prima expediție în colaborare cu specialiștii de la Southampton Oceanography Centre (Marea Britanie) pentru studiul complex al comunităților pelagice și bentonice din complexul lacustru Razim-Sinoie. În afară de lucrările științifice, activitatea de cercetare a domnului profesor Mustață s-a concretizat prin derularea a 16 contracte de cercetare în calitate de director, din care 13 în domeniul hidrobiologiei. La Agigea domnul profesor Mustață a organizat trei sesiuni științifice dedicate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de români, conform Asociației românilor de peste hotare, cea mai mare asociație din lume, înființată în 1951. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Opera din Sydney. Marele Recif de Corali Parcul national Kakadu Parcurile naturale din Tasmania de Vest Zona lacustră Wilandra Grupa de insule Lord Howe Insula Fraser Insula Macquarie Zona montană Greater Blue Parcul național Uluru Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton REPUBLICA IRAK ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Date generale: Suprafața: 438.317 km2. Populație: 31.234.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
grabă de D. Micu care nu-mi citează nici măcar cartea cu un capitol despre activitatea lui critică . și sîntem vechi cunoscuți și prieteni și conjudețeni. Am făcut rost și de revista ce vă interesează, cu articolul lui șerban Forță despre Lacustra lui Bacovia. Asemenea reviste pot aduce unele surprize. Îmi pare rău că revista Ateneu își continuă existența trimestrială. Sperasem într-o zodie mai bună. Se pare însă că nu e nimic de făcut, așa cum nu se poate face nimic nici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și securiști, pentru a păzi nu se știe ce! Oamenii se așteptau la ce era mai rău: evacuare, demolare... Se vorbea inclusiv de intenția de a se săpa un lac În locul cartierului! De ce nu, Ceaușescu tocmai intrase În faza sa lacustră! Ne putem imagina istoria macabră a unei Românii În care Ceaușescu ar mai fi cârmuit vreo douăzeci de ani. Ce s-ar fi Întâmplat cu Bucureștiul? N-ar mai fi rămas cu siguranță mare lucru din ceea ce fusese. Mai puțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mine. Ploaia devenea din ce în ce mai deprimantă: chipul cerului devenea tot mai posomorât... Am ajuns în holul de unde plecasem. Masa, scaunele și televizorul erau în același loc, în aceeași stare de tristețe, în același semiîntuneric sinistru totul în ton (cenușiu) cu vremea lacustrelor bacoviene (la fel ca starea mea interioară ). La un moment dat, pe neașteptate, am tresărit la auzul strigătului percutant, de chemare, cei drept cam scârțâit, al unei asistente simpatice: ,,domnule... intră!’’ Am urmat vocea care mă chemase și m-am
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]