340 matches
-
Ea ridică privirea din farfuria unde mân carea se sleise. Cum o simți că iar începe să plângă, adăugă : — O să plouă iar, o să mergem să adunăm crengi. Și o să ne plimbăm... Ea îi luă șervetul de la gât, trase scaunul până la laviță și îl întinse pe pătură. Îl dezbrăcă cu totul și îl frecă, pe îndelete, cu prosoape umede. Apoi își rândui cutiile cu alifie și îi unse, cu băgare de seamă, tălpile care se lățeau direct din coapse. — Ești numai o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce se crease, Abatele n-ar șovăi să-l dea pe mâna Inchiziției; acum în mânăstire nu mai e pic de liniște, biblioteca rămâne deschisă până târziu, cărțile pline de praf și roase de molii sunt scoase de pe rafturi și lavițe. Pare să se stârnit un vânt de primenire ce-ar putea deveni periculos și ar scăpa de sub control. Acel Campanella, atunci când stă de vorbă cu confrații, se face ascultat, nu-i scapă din vedere nimic, discută prin argumente pro și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un boier cere găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea se trudește să nască și nu este primit în casă. Boierul se așează pe o laviță, lângă fereastră. Între timp, femeia naște un "fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descuviința ce este rău, va înlesni propășirea literaturei, nu o va împedeca. Totdeauna moderația va prezida la judecățile ei." Explica și utilitatea spiritului critic: "Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-are mania de a fi autor? Însuși tineri de pe lavițile școalelor au pretenția a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni să ne-nfrîneze?..." "Mai las-o moale, Telemah
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a lua condeiul în mână spre a compune ceva românește, critica ar fi fost cu totul de prisos și nepriincioasă literaturii născînde 4. Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-are mania de a fi autor? Însuși țâncii de pe lavițele școalelor au pretenții a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filozofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atâtea cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Era călduță. Charlotte a simțit o amețeală plăcută. Voia deja să se lase să lunece lângă sobă, când, pe masa din scânduri groase, înnegrite de ani, a observat o carte deschisă. Un volumaș vechi cu hârtie aspră. Sprijinindu-se de laviță, s-a aplecat asupra paginilor deschise. Curios, literele au început să tremure, să dispară - ca în noaptea din tren în care visase strada pariziană unde locuia unchiul ei. De data aceasta nu mai era vorba de vis, ci de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unde locuia unchiul ei. De data aceasta nu mai era vorba de vis, ci de lacrimi. Era o carte franțuzească. Bătrâna cu broboadă neagră a intrat și nu a părut să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și s-a întors spre sobă. Șoarecii, mai știi? Sunt tot aici... Mai târziu, ghemuită în fața focului care se întețea după ușița de fontă, Albertine a murmurat ca pentru sine, fără să se uite la Charlotte, care se lungise pe laviță și părea adormită: - Așa-i făcută țara asta. Intri în ea ușor, dar de aici nu mai ieși niciodată... Apa caldă părea ceva nou, necunoscut. Charlotte întindea mâinile spre firicelul pe care mama ei i-l turna încet pe umeri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cinci zile de rude, după care se afuma sau Îmbălsăma cu ierburi speciale; casa de locuit, supraînălțată pe patru stâlpi, rezistentă la inundații, seisme, grad sporit de ventilație, despărțită În două compartimente: bucătăria cu vatra focului și ustensilele necesare, dormitorul (lavițe și rogojini din rafie pe jos); casa cea mare pentru Întrunirea sfatului bătrânilor satului 659 (pe jilțul de lemn sculptat stătea șeful tribului, ceilalți membri pe scăunele mai mici); case pentru tinerii căsătoriți ș.a. Spre seară ajungem În Banaue, unul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă culcată (P.N. 1291, Ulei pe lemn, 0,248 x 0,136 cm, 1909), Vermont alege clasica atitudine a odaliscei, țiganca stă întinsă pe o laviță, dar nu pentru a se odihni, ea își ține o mână sub cap și una pe mijloc și își expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus de atracție. Picturile de țigănci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și copii ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. În ultimele 6 luni, s-a întâmplat ca un 1. Da, de mai multe ori membru al gospodăriei să doarmă în altă 2. Da, foarte rar sau doar cu o anume ocazie parte (pe podea, pe o laviță, în grajd 3. Nu etc.), din cauză că nu are loc într un pat? ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Numărul de camere din locuință satisface 1. da 2. nu necesitățile gospodăriei? ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────── 11. Aveți probleme cu locuința (scurgeri prin 1. da 2. nu acoperiș, pereți umezi, ferestre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264472_a_265801]