333 matches
-
Crăciun (ugrav)”. Iconografia altarului prezintă următoarele teme: Sfânta Troiță, cete îngerești, proorocii mesianici, în medalioane, delimitate prin decor de flori în cupe; arhidiaconi și arhierei; pe spatele tâmplei Jertfa lui Avram, în decor de copaci. Proscomidiarul este de fapt o laviță, pictată cu florile din decorația murală, prinsă de perete. Pictura naosului de la Cojocani, este realizată de pictorul principal din altar, conform semnăturii, de pe latura de sud, în tema evanghelistului Ioan: “1771 de la Gheorghe sin Iacov zugrav”. Pentru acest zugrav rășinărean
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
peretului nord impunându-se chipurile împăraților bizantini Constantin și Elena. Pilda fecioarelor, de pe vest, a fost sacrificată prin tăierea peretelui. Tâmpla cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane, asemeni celor din absidă; apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana Deisis), artist pe care îl identificăm cu cel ce semna anterior “Ion ot Beriu”. Ansamblul
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești a devenit în scurt timp, unul
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se pot vedea ceaslovul (prima carte după care a învățat să citească) și bustul său. În
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
pe vreunul din cei ce sprijineau în ele îi fura somnul în timpul slujbei. În astfel de situații ”"câte-un ștrengar atingea bâta iar bietul creștin istovit de munca de peste săptămână cădea la pământ"”. Aceste întâmplări au dus la așezarea unor lavițe pe lângă pereți, vechile cârje fiind aruncate după ușa bisericii. Anul edificării acestei biserici rămâne necunoscut dar se cunoaște faptul că pictarea interiorului s-a făcut în anul 1759. Despre aceeași biserică se spunea că se putea vedea, într-un colț
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul de la Blaj cu cirilice ed 1747, Cazanier de București cu cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci două lavițe pe lângă perete, una masă pentru parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită de naie prin un părete de lemn, în care se află una măsuță cu una
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită de naie prin un părete de lemn, în care se află una măsuță cu una cruce pe ea și una laviță pe lângă perete.”"
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate cu multă îndemânare. La etajul clădirii sunt amenajate două interioare tradiționale locale: unul de sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița, lada de zestre și masa cu dulap în care odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]