404 matches
-
traversând stațiunea Voineasa, pe Valea Oltului, la Brezoi. Drumul a fost considerat, până la construirea ,Transfăgărășanului”, ca fiind traseul transcarpatic la cea mai mare altitudine. Este a patra așezare întâlnită pe Valea Sebeșului, pornind din municipiul Sebeș în sus. Distanța Sebeș - Laz este de 12 km. Populația este de aproximativ 450 locuitori cu 150 de gospodării. Suprafața este de 437,47 ha, din care 40,73 ha arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
în acte la 1366) localnicii spun că este așezat ,între dealuri mari lângă râu”. Alte denumiri : Slawendorff (germ.), Negfalva (maghiară). Prima atestare documentară a satului a fost făcută în 19 iunie 1357, însă așezarea este cu mult anterioară atestării sale. Lazul până în 1784 ținea de vechiul Comitat al Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
vechiul Comitat al Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era secretariat comunal de care aparținea și Căpâlna. În 1925 în locul preturilor apar plasele. Plasa Sebeș cu toate satele arondate trece la Judetul Alba. În 1949 apar raioanele, unități mai mari decât plasele. Raionul Sebeș ține iarăși de regiunea Sibiu
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
toate satele arondate trece la Judetul Alba. În 1949 apar raioanele, unități mai mari decât plasele. Raionul Sebeș ține iarăși de regiunea Sibiu, iar din 1953 trece la Regiunea Hunedoara. Din 1968 se înființează județele și de atunci până azi Lazul aparține Județului Alba. Statistici cu numărul locuitorilor satului de-a lungul vremii: În 1733 Conscripția lui Inochentie Micu Klein menționa un număr de 165 de suflete uniți. În 1755 Conscripția Petru Pavel Aron consemnează existența a 250 de suflete. În
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
de ortodocși în număr de 629. În Statistica demografică de la 1857 erau 629 locuitori greco-orientali. În 1900 sunt 669 locuitori. În 1921 erau 171 de familii cu 750 de suflete de confesiune ortodoxă. Alte confesiuni nu existau. Statistica locuitorilor satului Laz la data de 24 august 2007: 385 - numărul locuitorilor care au domiciliul permanent în Laz; 67 - numărul persoanelor care locuiesc sezonier în Laz sau sunt plecate la muncă în străinătate; 452 - totalul locuitorilor lăzoreni (cu rezidența permanentă și sezonieră); 224
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
În 1900 sunt 669 locuitori. În 1921 erau 171 de familii cu 750 de suflete de confesiune ortodoxă. Alte confesiuni nu existau. Statistica locuitorilor satului Laz la data de 24 august 2007: 385 - numărul locuitorilor care au domiciliul permanent în Laz; 67 - numărul persoanelor care locuiesc sezonier în Laz sau sunt plecate la muncă în străinătate; 452 - totalul locuitorilor lăzoreni (cu rezidența permanentă și sezonieră); 224 bărbați și 228 femei. Căminul cultural. Construit în anii 1937-1938 de Mișcarea legionară, fiind prima
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
171 de familii cu 750 de suflete de confesiune ortodoxă. Alte confesiuni nu existau. Statistica locuitorilor satului Laz la data de 24 august 2007: 385 - numărul locuitorilor care au domiciliul permanent în Laz; 67 - numărul persoanelor care locuiesc sezonier în Laz sau sunt plecate la muncă în străinătate; 452 - totalul locuitorilor lăzoreni (cu rezidența permanentă și sezonieră); 224 bărbați și 228 femei. Căminul cultural. Construit în anii 1937-1938 de Mișcarea legionară, fiind prima Casă Culturală de pe Valea Sebeșului. Terenul și viitoarea
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
bărbați și 228 femei. Căminul cultural. Construit în anii 1937-1938 de Mișcarea legionară, fiind prima Casă Culturală de pe Valea Sebeșului. Terenul și viitoarea clădire a Casei culturale au fost donate anticipat ridicării construcției printr-un Act de donație al Primăriei Laz, emis la 14 martie 1934. Regimul comunist a trecut Căminul în proprietatea statului, fiind în administrarea Primăriei Săsciori până în data de 5 aprilie 2004, când printr-o decizie de Guvern cu nr. 205/5 apr. 2004 clădirea revine în proprietatea
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
14 martie 1934. Regimul comunist a trecut Căminul în proprietatea statului, fiind în administrarea Primăriei Săsciori până în data de 5 aprilie 2004, când printr-o decizie de Guvern cu nr. 205/5 apr. 2004 clădirea revine în proprietatea Bisericii din Laz. Prin reparațiile capitale făcute de către Biserică în perioada 2005-2007, Căminul Cultural a căpătat o nouă înfățișare și e înzestrat cu toate utilitățile aferente. Școala din Laz. A fost la început școala confesională fiind ridicată în 1909 sub coordonarea Pr.Ioan
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
de Guvern cu nr. 205/5 apr. 2004 clădirea revine în proprietatea Bisericii din Laz. Prin reparațiile capitale făcute de către Biserică în perioada 2005-2007, Căminul Cultural a căpătat o nouă înfățișare și e înzestrat cu toate utilitățile aferente. Școala din Laz. A fost la început școala confesională fiind ridicată în 1909 sub coordonarea Pr.Ioan Mihu și prin contribuția locuitorilor satului. Datorită erudiției făclierilor ei, s-au ridicat generații de elevi bine instruiți; unii - nu puțini la număr - prin continuarea studiilor
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Maicii Domnului” Casa ce găzduiește colecția de pictură pe sticlă și lemn precum și țesături populare ale familiei Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
monahul „Paisie Uricul” și fiul său, „monahul Gavriil scriitorul”, „ierodiacon Paladie și scriitor”, de la Putna, „ierodiacon Teodor și scriitor”de la Neamț și mulți alții de la Bistrița, Neamț, Probota, Bisericani, Moldovița și Râșca, câțiva „arhipăstori”, printre ei Anania al Ungrovlahiei, un Laz (Eleazar) neidentificat, Anastasiei al Vadului și Prohor al Ohidrei, „călugărițele”, „boierii Țării Moldovlahiei”, „muntenii din Chilia”, „neamul Nicorescului”, „creștini dreptcredincioși”, boieri care „au murit în război cu turcii”, la Vaslui, în ianuarie 1475 și alții (boieri munteni și moldoveni, preoți
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Șerel este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Așezată la poalele Munților Retezat, în Depresiunea Hațeg, pe cursul râurilor Șerel și Rușor precum și pe "Apa Lazului". Satul aparține administrativ de comuna Pui iar la recensământul din anul 2002 se înregistrau 550 de locuitori. Deși numărul gospodăriilor nu depășește 200, satul este întins pe valea râului Șerel aproape 5km, fiind foarte răsfirat, având și câteva cătune mai
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
în 1930 la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
Turcia și Rusia, comunități mai mici existând în Iran, Azerbaidjan, etc.). este cea mai vorbită limbă din grupul limbilor caucaziene de sud, familie care include de asemenea și limbile svan și migreliană (vorbite în principal în nord-estul Georgiei) și limba laz (vorbită pe coasta turcească a Mării Negre, de la Trabzon până la granița cu Georgia). Unele din dialectele limbii georgiene sunt "Imeretiană, Racha-Lechkhumă, Guriană, Ajariană, Imerxevă" (în Turcia), "Kartliană, Kakhetiană, Ingilă, Tuș, Hevsură, Mohevă, Pșavă, Mtiulă, Ferjeidană" (în Iran) și "Meskhetiană". Se crede
Limba georgiană () [Corola-website/Science/300762_a_302091]
-
ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n vânt a ei altița, - c 8. Vântul îi salta-n cosita - c 9. Și-i făcea floare-n obraz: - d 10. Eu mergeam la plug în laz - d 11. Și, când trec, Lină s-ascunde - e 12. Nu-mi răspunde! - e 13. Și-o întreb și nu-mi răspunde — e 14. Și mă mir - ce i-am făcut!" - b Fiecare strofa se încheie cu versul „Și mă
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Satul Chintelnic - așezat pe terasa I a râului Șieu, pe malul drept - la linia de trecere între Câmpia Transilvaniei și dealurile Bistriței ardelene, pe un loc plan, înconjurat de o serie de dealuri: Pleșca, Bunguri, Lazuri, se află în județul Bistrița-Năsăud, la o distanță de 18 km de municipiul Bistrița, la 3 km față de centrul de comună Șieu-Măgheruș și la 1 km de DN17 care face legătura între Dej și Vatra Dornei. În urma cercetărilor arheologice efectuate
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și greu de lucrat, partea arabilă a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]