4,183 matches
-
și ce mai face. Slavă Domnului! Realitatea e cruntă în România. La fiecare 7 minute este diagnosticat un roman cu cancer: http://camarasdelumini.wordpress.com/2011/11/22/cancerul-la-romani/ Mă bucur imens pentru Andreea,. Să rămână sănătoasă și să-și legene stranepotiii! Mă întreb dacă ai putea, Dragoș, să popularizezi un pic și cazul lui Bibi. Dacă ai un pic de timp să citești scrisoarea mea, de mama, compozitoare și fotografa care se confruntă cu aceleași probleme din păcate, ai să
Final fericit pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82434_a_83759]
-
căderea în suferință, în supliciu, în chin, deci în Infern. Se spune că femeile iubesc prea mult. Poate că așa este, dar ce ar fi viața fără iubire? Nu ar trebui să uităm niciodată poveștile de dragoste care ne-au legănat adolescența; n-ar trebui niciodată să uităm ne iubim aproapele, părinții, copiii, oamenii; n-ar trebuie să uităm niciodată să iubim viața, cu bune și rele așa cum este ea alcătuită din real și fantezie deopotrivă. Și chiar dacă deasupra intrării în
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1445949468.html [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
că în cele câteva clipe de ezitare privirea îi înregistrase un amănunt frapant: dintr-un trunchi noduros de copac, agonizând pe o rână, fără crengi, invadat de mușchi și licheni, răsărise o mlădiță, un lujer înalt, la capătul căruia se legăna o eflorescență de un alb imaculat. Fusese surprins, nu-și amintea să mai fi văzut vreodată așa ceva. Apoi știuse. Acesta era indubitabil semnul că putea să se întoarcă. Îi ceruse fetei îngăduința să se așeze pe banca de alături. Dacă
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1487514673.html [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
EPAVEI Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se-aude rar și tainic, printre valuri, Un cântec grav de voci bizare Vuind prelung; departe-n zare Epava iese-ncet dintre limanuri. Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_epavei.html [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > INOCENȚA SECERIȘULUI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Referință Bibliografică
INOCENŢA SECERIŞULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1469557425.html [Corola-blog/BlogPost/375364_a_376693]
-
Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui Eminescu, fiindcă el este „chipul infinitului din noi”, este Biserica noastră cea de
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_noastra_cea_de_toate_zilele.html [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ZIUA NAȚIONALĂ Nu păși azi cu sfială, Nu lăsa speranța-n vânt! Azi, e Ziua Națională, Noi avem un legământ! Dragi români, aveți o mamă Ce cu drag v-a legănat, Azi nici nu băgați în seamă Cât de mult v-ați depărtat! Risipiți în lumea-ntreagă, La câștig și-un trai mai bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
creangă a caisului sta atârnat un scrânciob(acolo am auzit pentru prima data că leagănul e un scrânciob și am încercat să-mi explic cuvântul... explicația a fost: scranciob vine de la scâncet, pentru ca atunci când un bebeluș scâncește, trebuie sa-l legeni ca să se liniștească)... Azi mi-e foarte dor de locul ăla și îmi pare rău că nu am nicio poză cu casa, cu curtea, cu priveliștea de acolo de sus, din vârful dealului... cu cișmeaua din vale...mi-e dor
Duzina de cuvinte – Dor by http://balabanesti.net/2011/10/05/duzina-de-cuvinte-%e2%80%93-dor/ [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
nimic mai mult, nimic mai puțin decât o hemoragie de suflet, așa cum afirmă în “Poem de sfârșit”: “Un scaun, o masă, un vis,/ o tăcere,/ o hemoragie de suflet,/ un rând pe crucea din cimitir” (p. 119). Fiecare vers e “legănat de ciutura spartă/ a fântânii crescute înăuntrul/ ierbii din mine” (Idem), căci vine din visul ce-l acompaniază pretutindeni pe poet, ori din fântâna tainică situată la rădăcinile ființei. Prof. dr. Terezia FILIP Referință Bibliografică: RECENZIE / George Baciu : Confluențe Literare
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
tău Le dăruiesti cu drag, ne dăruiești averea. Peste plecarea ta rămân păreri de rău. Te plâng cu disperare, înlăcrimații nori, Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri. Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri. In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire, Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu. Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire, Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu. Referință Bibliografică: In dorul lor... de verde / Marin Bunget
IN DORUL LOR... DE VERDE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1445079810.html [Corola-blog/BlogPost/378352_a_379681]
-
permis lui s-o vadă. Era un motiv în plus să-și realizeze planul. Nu mai clipea deloc. Ochii săi țintuiau admirativ picioarele lungi și drepte, frumos proporționate sub pantalonul negru mulat pe ele, dar și trupul mlădios ce se legăna ritmic cu mare eleganță. Mai erau circa 25 de metri de străbătut până la intrarea în sediul Poliției Municipale. Examină fugar cadranul ceasului. „Mai am 20 minute până la instructaj... În cinci minute am timp s-o depășesc, să o salut, dacă
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1422889680.html [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
22); „Te chem de/ teama de a nu-ți uita/ numele” (p. 28); „Asfințitul așezat ușor peste noi” (p. 68); „Vijelia pustiitoare/ a propriei tale șovăieli” (p. 68); „Încotro-ul fost-a definit./ Sătura-ne-vom vreodată?” (p. 78); „Te legănai mai frumos/ decât gândul” (p. 80); „Teamă mi-e/ că vei obosi să privești în/ pustietatea din mine” (p. 84). *** Daniela Gifu scrie cu primăvara în suflet, cu sufletul în vis și cu visul ca un soare răsărind și asfințind
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
în chimonouri, care le obligă să facă pași marunței. Când umblă în chimonouri simți că se mișcă în alt ritm decât cel al străzii, mișcarea lor nu e sacadată, făcută din pași mari și decisivi. Dimpotrivă, ele par să plutească, legănându-se ușor. Am avut șansa să vedem și o nuntă tradiționala. Mirii erau intr-o caleașcă, o trișcă trasă de un om. Mireasa era imaginea frumuseții desăvârșite, avea o față albă impecabilă, cu un ruj roșu aprins, un chimonou alb
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
care născu primul strigăt de la începutul lumii Ecorseu Pogany cuprinsese o pană în zbor și așezată pe-un scaun al nerostirii cu tâmpla în mână trimitea o scrisoare eternității cocoșii tocmai cântau a treia oară Miracol templuind infinitul coloanei Măiastra legăna nemișcat tăcerea în pântecul ei izvora dimineața Mă zidea Referință Bibliografică: Brâncușiană / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1455884484.html [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
omului Martie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi ofilite de flori, lăsate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
al omuluiMartie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi ofilite de flori, lăsate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DEDICAȚIE CELUI IUBIT Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului Aș vrea să te iubesc în mii de feluri, în mângâieri suave legănând lumina, în sărutări aprinse strălucind de har, în vântul care cântă pe poteci hoinar, să te cuprind cu brațele lipite de senin, s-aștern în gânduri pod de stele plin, o barcă fermecată să ne poarte-n paradis și-n
DEDICAȚIE CELUI IUBIT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1470652200.html [Corola-blog/BlogPost/353408_a_354737]
-
în jurul meu și-mi pierd clepsidrele pe rând, și acel compas ca o roză desfășurată între a fi și a fugi timpului cale, sau punct, sau poate umbră a unui astru demult apus. Cred că adorm cu sufletul în brațe, legănând picioarele aiurea pe pontonul cuvintelor înșirate. Știi, Victor, de multe ori când se întâmplă o falsă revoluție în literatură, simt cum mă pierd și eu. analizând haotic acele reguli cărora mă împotrivesc. Dar acum, zău că nu mă pot alinia
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472583787.html [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PROMENADA 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului se leagănă vântul pe cochete trupuri triste ploi s petrec peste noi de-alungul tainicei cărări îmi fac loc printre bruma argintului din părul tău mi-e dor să te recunosc la o cană de ceai rebelele noastre promenade calme nopți Referință Bibliografică
PROMENADA 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1463102811.html [Corola-blog/BlogPost/384937_a_386266]
-
în țărână ne întoarcem nimic. SE SUPĂRĂ MAREA, ZVÂCNIND PESTE PIETRE Se supără marea, zvâcnind peste pietre Și-n scoică își cântă marșul funebru De ochiul de cer s-a izbit un erete Și sângeră cerul, fierbinte și negru Se leagănă marea și adânc ne îmbie Când algele roșii se unduie moi Iar cerul se rupe-n bucăți de hârtie În ploi de speranțe căzând peste noi. ASCULTĂ PLÂNSUL CE VINE ÎN TĂCERE Ascultă plânsul ce vine în tăcere Din pântecul
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_vanghele_poeme_visul_licornului_ion_vanghele_1327735051.html [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
cu un buchețel de flori prins de pamblica roz legată cu fundiță în jurul calotei. Nu și-a uitat nici umbreluța sa de soare. Mircea se prezentă imediat cu taxiul la poartă. Mama cobora treptele vilei elegantă, cu mersul său distins, legănându-și poșeta pe mână. Când a ieșit pe poartă, Mircea își privi cu admirație mama. Încă arăta foarte bine. Cine o privea nu credea că se apropie de cincizeci de ani. Îi deschise larg portiera Pobedei, invitând mama să urce
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426486529.html [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Al strămoșilor os. Undeva la răscruce Și sub cerul deschis, Undeva într-o doină Țara mea s-a întins. Natura vie e minunea cea mai miraculoasă din spațiul nostru. Nu există un tablou mai frumos decât lanul înverzit ce se leagănă în bătaia vântului jucăuș și neastâmpărat, decât freamătul tainic al cetăților verzi - pădurile, decât o livadă în floare ce-ți moleșește sufletul prin măreția mirosurilor pătrunzătoare, zumzetul melodios al harnicelor albinuțe și grandoarea veșmântului floral. Pământul României mele captivează cu
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
joc cu fâța asta, mânca-o-ar mamaie! Nu putem fără ea.Venea și Augustin, dar are de reparat o iesle și un țarc pentru vițeii ăia, că... zi și noapte zbăncăne la niște vaci, că au slăbit, de se leagănă din picioare. Oanăăă, uite ce ți-aduse mamaia: banane, portocale... iaurt. - Nu trebuia, are destule. Nu-i lipsește nimic. - Dar Emil unde e? - Nu știu; poate în camera lui. Își pregătește temele; schițe, planuri, proiecte; răspunde Adina, dar cu altă
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]