445 matches
-
spun nimic, mai ales de brîndușe. Dar n-am putut. Vreau să mă cunoști bine... Odată cu ultimele vorbe, peste încăpere se instalează liniștea. O liniște de reculegere. Liliana și-a ridicat piciorul drept peste stîngul și descrie cu vîrful pantofului legănat ușor oscilații imaginare. Aș vrea să fiu pictor în clipa asta! se umple de zîmbet Mihai, privind-o lung, cu aviditate. Aș vrea să fiu cu tine în clipa asta! răspunde Liliana. Să-ți spun că, deși am rănit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pe urmă, odată deprins cu el, odată obținut echilibrul necesar pentru ca nimic din corpolența lui trandafirie să nu se prăbușească sau pur și simplu să nu se Îngrașe prea tare sau să devină efeminat, odată dobîndit umbletul creol și ușor legănat, iese pe stradă În căutarea cafenelei din fața ziarului unde se Întîlnește cu primul grup de prieteni ai zilei; pe urmă se urcă pentru o clipă la redacția ziarului și ceva mai tîrziu, spre amiază Îi caută prin barurile italienești, aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
inițiale ale apropierii de el - o transformă într-o voluptate, care se satisface creșterii ei proprii și slăbiciunilor ei repetate. Căci melancolia este un delir estetic, suficient sieși, steril în mitologie. Nu vei găsi în ea nimic străin unui vis legănat, căci nu generează nici o imagine peste cursul etericei sale destrămări. Melancolia-i o virtute la femei și un păcat la bărbați. Așa se explică de ce aceștia au folosit-o spre cunoaștere... Există în unele surâsuri feminine o aprobare duioasă, care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
e bine. S-a terminat, nu mai ai de ce să te temi. Ești salvată. Fetița osteni și mișcările ei încetiniră precum cele ale unei jucării mecanice cu arcul slăbit. Se înmuie în brațele lui Ripley, aproape catatonică și se lăsă legănată. Femeia nu reușea să privească cu indiferență această copilă cu buze palide și tremurătoare. Fetița își afundă capul în pieptul adultei, fugind de o oribilă lume de coșmar pe care numai ei îi pra dat să o vadă. Ripley continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dovleac, așa cum mi-ai spus dumneata, nu l-am mai visat pe Domnul! — Păi vezi? Ce ți-am spus eu? Da’ ce-ai visat? — Am visat - răspunse palpitând atrăgătoarea femeie - vreo șase-șapte sfinți, toți unul și unul. Am dormit ca legănată. — Domnul să te aibă în pază... - mormăi Metodiu, grăbind pasul. Să-i lăsăm acum o vreme pe bunii noștri călugări să se piardă pe drumul secretei lor misii spre Cetatea Eternă și noi să ne întoarcem degrabă, la timp, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de telefon. A scos o agendă din piele cu colțuri aurii și a deschis-o la săptămâna în curs. I-am desprins pixul auriu și mi-am scris numărul. Apoi mi-am scos picioarele afară din mașină cu un gest legănat, ținându-le alăturate într-un stil elegant, într-un mod pe care-l studiezi la școala de modelling din Kensington pentru a ieși dintr-un Porsche. Ocazia o cerea. — Îți dau un telefon marți dimineață ca să îmi confirmi, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
zici, domnule, de chestia de afară, mai insistă acela, așezându-se la masa lui fără să fie poftit. Care chestie? Rândunelele, domnule, Aha, rândunelele. Fata veni târând picioarele. Orez cu lapte, comandă tânărul privind obraznic șoldurile femeii care se depărta legănat. Rândunelele, rândunelele sunt niște făpturi sfinte, nu ai voie să le omori și pe când eram mic... da, sunt niște ființe firave. Și inteligente, desigur. Cineva a legat de piciorul unei rândunici care-și făcuse cuib sub streașina casei lui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lași pe cineva să intre fără să știi cine e? Frati-meu nu-și ascundea firea vindicativă, lipsa de respect pentru orice fel de oameni... Pentru el nimeni nu era bun. Nu iubea pe nimeni, nici măcar pe sine, mersul său legănat se armoniza cu grimasa chipului, veșnic iritat și nemulțumit. Clipe senine petrecuse doar la țară, dar scurte, când fuma rânjind și îi spunea câte unei tinere și frumoase muieri: "... bine fă, Marițo, te măritași și nu mă pusei și eu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mare. Pornisem pe un drum întortochiat, prin ținutul Botoșanilor. Coloana își întindea înainte furnicarea neagră în care se țeseau scânteieri, se încovoia printre muncele, cobora în văi, se ridica pe costișe. Și în trăsura cu pânze, mare cât o corabie, legănat și scuturat pas cu pas prin bolovanii și gropile drumului, stăteam de vorbă cu doctorul. Priveam cum rămân în urmă lanuri singuratice, un sat care părea pustiu în lumina orbitoare a zilei, și mă miram că văd așa de puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca un rob; răcneam și înjuram până ce răgușeam, de-a valma cu Neculai Dragoș vătaful și cu feciorii boierești. La amiază mă repezeam acasă și îmbucam în fugă mâncarea; iar sara, trudit, lăsam calul să mă ducă domol, în pas legănat, spre hodină. Pe întinderi nu adia nici cea mai ușoară suflare de vânt, și sus, pe muncelul sterp, cele două mori negre stăteau încremenite, tăind cu spetezele linii negre pe cer. Îl știam și pe Neculai Dragoș singur. Avusese el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-l întindă... Ștefan Gâdea râse: — Am auzit cât de frumos îl descântai. —Eai!... Se rușina puțin, dar nu prea se rușina. Ca și cum ținea la stima mea îndeosebi, îmi adresă un zâmbet dintre cele mai plăcute și porni c-un mers legănat înapoi, spre satul rudarilor. Îndată ce trecu după un grup de sălcii tinere, începu să cânte. Avea o voce caldă, joasă și plină; hăulea o jelanie cu modulații orientale. Nu înțelegeam versurile; mă prindea de inimă însă patima lor. Tăcu după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
culoarea cămășilor și bretelelor înguste ale funcționarilor. Se uită numai în jos, printre ramurile încâlcite ale arțarilor care se înalță până aproape de etajul al treilea. Vede troleurile alunecând pe sârmele paralele, într-un sens și în altul, într-o succesiune legănată, acoperișurile prăfuite ale troleibuzelor, autoturismele în toate culorile repezindu-se din cele două părți în ciorchine, apoi rare, apoi iarăși ciorchine și iarăși rare, cu scrâșnet de frâne, motoare mai vechi păcănind, claxoane uneori; pe trotuarul din față, pentru că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu erau sigure În ce direcție să o Îndrepte În ziua aceea. Cu grijă, Jim turnă puțină apă dintr-o palmă În alta, apoi bău repede, pentru ca germenii să nu aibă timp să-l infecteze. Ciocolata cu lichior și ritmul legănat al valurilor Îl făcură să se simtă din nou amețit și se sprijini de un șampan plin de apă care se lovi de debarcader. Uitîndu-se la cargoul În descompunere, Jim păși fără să se gîndească pe puntea șampanului și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Să iei și pieptul berbecelui care va sluji la închinarea lui Aaron în slujba Domnului, și să-l legeni într-o parte și în alta, ca un dar legănat înaintea Domnului: aceasta va fi partea ta. 27. Să sfințești pieptul legănat și spata ridicată din berbecele care va sluji la închinarea lui Aaron și a fiilor lui în slujba Domnului, pieptul legănîndu-l într-o parte și într-alta, spata înfățișînd-o înaintea Domnului prin ridicare. 28. Ele vor fi ale lui Aaron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și-l dădu gata din două înghițituri. Mestecatul era ca un masaj pentru capul care-i zvâcnea. După ce îmbucă și ultima firimitură, se simți mult mai calm. Apucând din nou de mâner căruciorul, își croi drum pe Carondelet Street, mergând legănat. Coti din nou la următorul colț de stradă ca să înconjoare cvartalul așa cum își propusese, se opri lângă zidurile ponosite de granit ale Sălii Gallier, ca să mai înfulece încă doi dintre crenvurștii Paradisului, înainte de a străbate ultima etapă a călătoriei. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cuviosul păstor; cu mîinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atît de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga-i barbă cînepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca-ntr-o luntre, pe umerii vînoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug ale tinerilor pe ai căror umeri se odihnea trupul său, În litieră, un trupșor ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu siguranță lumina zilei lui Dumnezeu, căci aceea fusese cu siguranță lumina senină a cerului ori poate mîntuirea lui; dar dacă o fi tot vis? Străluminarea de care-și ferea ochii pînă n-avea să iasă cu totul din grotă, legănat ca-ntr-o barcă pe umerii robuști ai purtătorilor săi, care Îl va inunda ca o apă, Îi va scălda sufletul În limpezimea albastră, văluroasă, ca În apa botezului, pînă la gît, amețindu-l cu o blîndă desfătare care venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fie lăsat complet gol sau să fie ținut într-un sac larg, care să nu-i înfrâneze deloc libertatea de mișcare. Copilul nu va fi niciodată contrazis, educația lui fiind lăsată strict în grija Naturii. El nu va fi dezmierdat, legănat sau alintat și nu i se vor spune povești. Până la vârsta de doi ani, copilul va fi alăptat de mamă, iar în al treilea an, de animale domestice (13). Recunoaștem în această „reformă generală a moravurilor” câteva elemente din experimentele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nedospită; și să le pună în mîinile Nazireului, după ce acesta și-a ras capul închinat Domnului. 20. Preotul să le legene într-o parte și într-alta înaintea Domnului: acesta este un lucru sfînt, care este al preotului, împreună cu pieptul legănat și spata adusă jertfă prin ridicare. Apoi, nazireul va putea să bea vin. 21. Aceasta este legea pentru cel ce a făcut juruința de nazireat; acesta este darul lui, care trebuie adus Domnului pentru nazireatul lui afară de ce-i vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de ispășire, și altul ca ardere de tot ca să faci ispășire pentru Leviți. 13. Să pui pe Leviți în picioare înaintea lui Aaron și înaintea fiilor lui, și să-i legeni într-o parte și într-alta, ca un dar legănat Domnului. 14. Așa să desparți pe Leviți din mijlocul copiilor lui Israel; și Leviții vor fi ai Mei. 15. După aceea, Leviții să vină să facă slujba în cortul întîlnirii. Astfel să-i curățești și să-i legeni într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
din mijlocul copiilor lui Israel; și Leviții vor fi ai Mei. 15. După aceea, Leviții să vină să facă slujba în cortul întîlnirii. Astfel să-i curățești și să-i legeni într-o parte și într-alta, ca un dar legănat. 16. Căci ei Îmi sunt dați cu totul din mijlocul copiilor lui Israel: Eu i-am luat pentru Mine în locul întîilor născuți, din toți întîii născuți ai copiilor lui Israel. 17. Căci orice întîi născut al copiilor lui Israel este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
și de perfid, sfârșind În cele din urmă de partea lucrurilor disprețuite. Dar cum Își permitea Elya să aibă păreri atât de rigide despre putere? El Însuși era o persoană dependentă. Hilda fusese mult mai puternică decât el. În umbletul legănat de mafiot se găseau aere de dezînfrânare În afara legii. Însă micuța Hilda cu picioarele ei ca niște bețe, cu părul Înfoiat, tivurile impecabile și rafinamentele Încântătoare era adevăratul criminal. Își Înfipsese ghearele În Elya. Și nimeni nu-l ajutase niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Învolburare armonioasă de vârfuri, o sălbăticie care nu ascundea nici o amenințare, o sălbăticie aspră, dar și molcomă. În asemenea locuri, gândi voievodul, nu se poate cânta la trompetă, ci doar la tulnic. Sunetele n-ar fi putut fi decât prelungi, legănate, ca niște chemări venite de pretutindeni. Apoi Își dădu seama că muzica nu are legătură cu nimic din ce se Întâmplase. Și că, de fapt, Își lăsa gândurile libere. Era ca o cădere În adâncul firii. Toate rămăseseră undeva, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pornit de Îndată un cor de sâsâieli, dar s-a oprit la fel de grabnic, astfel Încât vocea de la radio a rămas iarăși singurul lucru de auzit. — ...În ziua de azi se mai aud unii spunând: „Colonialismul e mort“. Să nu ne lăsăm legănați sau Înșelați de ideea asta. Eu vă afirm, dragi prieteni și tovarăși de revoluție, colonialismul NU e mort. și cum ar putea să fie, câtă vreme vaste teritorii din Asia și din Africa nu sunt Încă libere?Vă Îndemn din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu era în stare să-și găsească echilibrul într-un tramvai, se apucă cu două mâini de curele. Nory, lângă urechea ei, vorbea mereu, dar n-o mai asculta Căuta să zărească afară. Urmărea parcă cu toate simțirile adunate parcursul legănat al tramvaiului. . . dar geamurile erau aburite. Se reîntoarse la cele auzite. Fapte, numai fapte! In. nemișcarea ei aparentă, Mika-Le făptuia. Așadar, inerția creează și, dimpotrivă, viața intensă, multiplă, palpitătoare, adesea dizolvă fapta, ucide. - Ne scoboram? întrebă după un timp. - Am
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]