17,036 matches
-
și nu numai!), care nu pot acoperi egal nici zonele de vîrf ale valorii artistice, nici teritoriile fără de număr ale speciilor abordate. Exotismul din Florile Bosforului, picturalul Macedonelor devin indescifrabile în atmosfera macabră "după o tradiție" din Mihnea și baba. Legendele istorice și Basmele - parte mai durabilă în memoria culturală a românilor - respiră, nefiresc, aerul legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
nici teritoriile fără de număr ale speciilor abordate. Exotismul din Florile Bosforului, picturalul Macedonelor devin indescifrabile în atmosfera macabră "după o tradiție" din Mihnea și baba. Legendele istorice și Basmele - parte mai durabilă în memoria culturală a românilor - respiră, nefiresc, aerul legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
Sigur nu e vorba de Păstorel Teodoreanu? @Amartolomeu, eu o știam cu Arghezi, dar adevărul e că ar fi putut fi foarte bine și Păstorel, i se potrivește. Oricum, sunt convins că, despre oricine ar fi vorba, e doar o legendă urbană. De la flashmob: - Spuneți, oameni buni, pentru ce ați venit! - Nu am venit pentru..., noi am venit contra... - Dar măcar bănuții ăștia sunt pentru noi? - Sunt, dar contra ...unor servicii mai bune.
Arghezi şi reforma fiscală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82588_a_83913]
-
Dragoș Bucurenci Tot despre povești. Criști Mungiu a lansat un concurs pe pagina oficială a lungmetrajului Amintiri din Epoca de Aur: caută cea mai tare legendă urbană din ’80 până azi. Urbanilor, băgați! de ce a fost real îmi amintesc. cozi la pui, saloane, ouă chiar. cum sună acum toate astea. blocuri în construcție, în care ne jucăm noi. linia de tramvai în construcție- și cum lucrurile
Cea mai tare legendă urbană din ’80 până azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82696_a_84021]
-
tramvai în construcție- și cum lucrurile mergeau și atunci încet - derselusul nostru pt 2 ani. parcarea dintre 2 cămine cu studenți străini, unde erau aduse rablele. fiecare prichindel avea o străină fără roți. eu un citroen (influențată evident de tată). legende:? uite ala-i doctoru care operează de la atât în sus, da nu-l slata că e bine cu secu. mama lu.... (prietena noastră)e și spioana (dragă de ea era prostituată)? prietena noastră e o “gavroche”?- era mulatra.si alte
Cea mai tare legendă urbană din ’80 până azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82696_a_84021]
-
spunea, producând stupefacție, " Dacă nu aș fi avut destinul meu, mi-aș fi dorit destinul lui." A părut multora un om neobișnuit, profund enigmatic. Înclinațiile sale erau diverse și aflate la "extreme": scriitor, ocultist, preot. A existat, există, o mică legendă țesută în jurul calităților sale insolite de spirit gnostic. A izbutit să-și potențeze misterul, devenind un incognoscibil fascinant. Lipsește din sintezele de istorie a literaturii cele mai creditate. E calificat cu stăruință, în privința procedeelor, deși are pagini mai multe și
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și de fotografii. Le public acum, înainte de a le dărui, la rându-mi, Muzeului Literaturii Române, cu speranța că, procedând astfel, nu le voi mai ,pune bine" încă o dată. Pe fiecare fotografie, d-l Dem. Urmă a scris câte o ,legendă", legende pe care le reproduc în ordinea numerotată a fotografiilor: 1. ,Iulie 1931, București. Paraschiva și Tudor Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasilescu și...? Cred că mireasa era rudă cu Paraschiva.)" 2. ,Iulie, 1937, București. Tudor Arghezi în calitate de naș!" Nu
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
de fotografii. Le public acum, înainte de a le dărui, la rându-mi, Muzeului Literaturii Române, cu speranța că, procedând astfel, nu le voi mai ,pune bine" încă o dată. Pe fiecare fotografie, d-l Dem. Urmă a scris câte o ,legendă", legende pe care le reproduc în ordinea numerotată a fotografiilor: 1. ,Iulie 1931, București. Paraschiva și Tudor Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasilescu și...? Cred că mireasa era rudă cu Paraschiva.)" 2. ,Iulie, 1937, București. Tudor Arghezi în calitate de naș!" Nu se
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
dar și ani în care institutul era reprezentat de personalități precum Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, Mariana Kahane, sugestiv portretizați de autorul Periscopului. Două cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând întâmplări dramatice, colportate de tineri instruiți
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
de autorul Periscopului. Două cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând întâmplări dramatice, colportate de tineri instruiți și culese de studenții de la Providence ai profesorului. Sunt povestiri care "pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
cercetare și interpretare a unor întregi categorii, de spaima dispariției folclorului: "Ba că ar fi un fenomen pe cale de dispariție, dacă nu chiar mort - eroare, este viu și productiv, dacă ar fi să ne ghidăm după producția de bancuri sau legende urbane; ba că studioșii i-ar fi acordat atenție dintotdeauna - din nou greșit, vârsta obiectului de studiu abia dacă a sărit de două secole, iar la noi și mai puțin etc." Creația populară fiind un sistem cultural coerent, îi sunt
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
un mod de a "încerca să inducă ideea că acolo s-a petrecut ceva ieșit din comun"; "el plasează în jurul său semne care ar putea duce la descoperirea crimei". Deși folclorul urban l-a abordat, în Vrăjitoarea familiei, culegerea de legende, capitolul despre el din Folclorul literar al românilor este surpriza acestei cărți, fiindcă cercetarea sa extinde de la legende la anecdote, bancuri și zvonuri, ba chiar și asupra altor forme, "cu audiență restrânsă și interes limitat", grafitti și "latrinalia". Sunt segmente
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
plasează în jurul său semne care ar putea duce la descoperirea crimei". Deși folclorul urban l-a abordat, în Vrăjitoarea familiei, culegerea de legende, capitolul despre el din Folclorul literar al românilor este surpriza acestei cărți, fiindcă cercetarea sa extinde de la legende la anecdote, bancuri și zvonuri, ba chiar și asupra altor forme, "cu audiență restrânsă și interes limitat", grafitti și "latrinalia". Sunt segmente care n-au putut să pătrundă, în cărți și în studii, până în 1989, pe de o parte pentru că
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
serie de opinii semnalaseră, la noi, situația de excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele și Luna. Lucian Blaga atrăsese atenția că plăsmuiri de asemenea anvergură conțin virtualități ale unor creații majore: "Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român (1898-1899), a opinat că în legenda românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român (1898-1899), a opinat că în legenda românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
documente), cât și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație cu deosebire în județele Maramureș, Cluj, Bistrița Năsăud, Sălaj, Hunedoara, Suceava, Argeș, Sibiu, Alba, Bihor, Brașov, Satu Mare, Mureș, iar cea de-a doua Nunta soarelui (cu subversiuni în legende, credințe, balade, plugușoare și colinde), are răspândire cu deosebire în județele Arad, Hunedoara, Sibiu, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani, Suceava, fiecare din aceste
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
demonstrația și în demersul ei comparatist (autorul își arătase virtuțile de comparatist și în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, I-II, 1973-1997), că aceste creații, prin ideile lor poetice, filozofice și etice, prin originalitatea față de legendele extraeuropene și față de cântecele sud-slave înrudite tematic, prin bogatul fond de cunoștințe culturale datând din primele secole ale Evului Mediu, prin marea lor circulație pe un areal mai mare decât acela al Mioriței, constituie unul dintre "pilonii de bază ai
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
principală se învecinește Fichtestrasse, pe plan nu o găsesc". Nota - de altfel de subsol: "Noul domiciliu al lui Paul Zarifopol la Lipsca". La pagina 57, sub scrisoarea LXXVI, tot către același, nota, în text: "Pe fața c.p. ilustrate, cu legenda Lübeck - inneres der Schiffergeseffschaft, Caragiale a însemnat: Stabiliment - mai bătrân descât descoperirea lui Columb - extraordinar de interesant... Prosit". Text care în nici un chip nu pune probleme de identitate. Iar în cronica dlui Pienescu sunt douăzeci și două, dacă le-am
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
excitate, când întârziații dădeau fuga să-și ocupe locurile sau să se resemneze văzându-le ocupate, urma filmul. Dar ce filme! Erau multe, variate și bune, încât și azi mă minunez de calitatea lor și a actorilor care au ajuns legende ale ecranului: westernuri, polițiste, superproducții istorice sau ecranizări literare, comedii, drame și aventuri, ca să nu mai vorbesc de cele muzicale sau de amor. Erau filme care nu mizau deloc pe șocarea și oripilarea publicului, cum se întâmplă azi plenitudinar cu
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
din baladele vagante ale boemei sale studențești, acestea trebuiau să șocheze obișnuințele cititorului timpului. Versurile sale din acea vreme, multe păstrate cu grijă de a doua sa soție, Doina Ciurea - o nouă colegă venită mai tîrziu în facultate, aureolată de legenda unei prietenii cu Labiș la "Școala de literatură" - și tipărite de scriitoare în 1992 sub titlul, dacă nu impropriu oricum neîncăpător, de Argotice, arată o conștiință artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice noi, rămase necunoscute
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Fraihi, marocancă de origine musulmană, a trăit mai mult de două luni în cartierul Molenbeek, deghizată în burka, pretinzând că este o studentă la sociologie care vrea să își dea doctoratul cu o temă despre aspirațiile tinerilor musulmani din Molenbeek. Legenda ei a prins și a avut astfel ocazia să ia interviuri tinerilor radicalizați din acest cartier. Ea a vrut să constate pe bază de anchetă epirică dacă zvonurile privind existența unui focar tot mai mare de musulmani extremiști în Belgia
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]