2,543 matches
-
224 din 28 aprilie 2022 și Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, deoarece aspectele esențiale ale raportului de serviciu ale funcționarilor publici se referă la statutul acestora și respectă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Prin urmare, legiferarea salarizării nu este contrară Legii fundamentale și nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (1). ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 39.350/3/2018, Tribunalul
DECIZIA nr. 665 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265527]
-
aceste aspecte care reclamă soluționarea anticipată a situației de fapt, pentru desfășurarea normală a activității Administrației Naționale „Apele Române“, legate inclusiv de interferența activităților entităților publice sau private în zona gospodăririi apelor, constituie un interes public general pentru o nouă legiferare, precum și caracterul excepțional și de urgență al acestui nou act normativ, ținând seama de faptul că nerezolvarea urgentă a problemelor evocate poate conduce la neasigurarea corespunzătoare a condițiilor de realizare a activităților turistice, în considerarea faptului că situația expusă
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 8 din 9 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265602]
-
au dreptul elevii atunci când fac naveta. ... 11. În ceea ce privește lipsa urgenței adoptării actului normativ criticat, se arată că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. Caracterul urgent al situației este exclus, deoarece Parlamentul a adoptat în luna noiembrie 2020 Legea nr. 226/2020, prin care a reglementat foarte clar dreptul elevilor la transport gratuit, stabilind și sursele de finanțare, iar propunerea de emitere a ordonanței de
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
putere de lege. Aceste dispoziții conțin nu atât o definiție a legii penale, astfel cum sugerează titlul marginal al articolului, cât de fapt o transpunere a dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, care prevede obligativitatea legiferării infracțiunilor, pedepselor și regimul de executare al acestora doar prin lege organică, stabilind astfel că doar legea organică și actele normative cu putere echivalentă acesteia sunt izvoare de drept penal. Dispozițiile art. 15 alin. (2) din Codul penal stabilesc că
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2) , organizațiile sindicale au calitate procesuală activă. Articolul 29 Organizațiile sindicale pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical. Articolul 30 (1) Angajatorul invită organizațiile sindicale reprezentative la nivel de unitate să participe la lucrările consiliului de administrație sau ale altui organ asimilat acestuia, la discutarea problemelor de interes profesional, economic și social cu
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
forme de discriminare, condiționare, constrângere sau limitare a exercitării atribuțiilor și/sau a mandatului lor, sub sancțiunea pedepselor prevăzute de lege. Articolul 73 (1) Organizațiile patronale reprezentative pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes. (2) Confederațiile patronale reprezentative la nivel național se pot constitui într-o structură de reprezentare unitară a intereselor lor, în condițiile în care această structură cuprinde cel puțin jumătate plus unu din totalitatea confederațiilor patronale
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, iar legea nu este concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete. În acest caz în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. ... 13. De asemenea, nerespectarea procedurii legale de transfer interdomenial, respectiv din domeniul public în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, echivalează cu încălcarea dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
încălcării principiului securității juridice prin lipsa de claritate și previzibilitate a normei legale. ... 62. Or, Curtea observă că art. 1 alin. (5) din Constituție instituie o obligație generală, impusă tuturor subiectelor de drept, inclusiv puterii legislative, care, în activitatea de legiferare, trebuie să respecte Legea fundamentală și să asigure calitatea actelor normative emise. Principiile clarității și previzibilității impun autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative care să le respecte și care să asigure securitatea juridică. Lipsa unor
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
urmărește publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative cu relevanță pentru domeniul de activitate al Agenției; ... b) formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative aferente domeniului de competență aflate în procesul de legiferare; ... c) participă, după caz, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative incidente domeniului de activitate al Agenției; ... d) asigură la cerere, în domeniul de competență al serviciului, consultanță juridică de specialitate tuturor structurilor din cadrul Agenției; ... e
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții, în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative. ... 27. Prin urmare, având în vedere considerentele mai
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
având calitatea de pensionari, cu excepția celor care primeau și indemnizație de merit potrivit Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, ulterior, în procesul de legiferare, sfera de aplicare a Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii. ... 27. Așa fiind, alături de condițiile prevăzute inițial pentru ca o persoană să se bucure de
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
să justifice diferența de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. Curtea a apreciat însă că problema pusă în discuție viza o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini, și a amintit că instanța de contencios constituțional nu poate, potrivit competenței sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului. Prin urmare
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
ca neîntemeiată. ... 22. În ceea ce privește celelalte chestiuni învederate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea vizează aspecte ce țin de omisiunea legislativă și care nu intră în aria de competență a instanței de contencios constituțional, întrucât legiferarea este atributul Parlamentului, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
2021, precitată, paragrafele 74-76, și Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, paragraful 21, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată. Astfel, sub aspectul competenței de legiferare, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, la paragrafele 74 și 75 ale Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, relația dintre puterea legislativă și
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 22. Guvernul, în Dosarul Curții nr. 646D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu se critică normele juridice, ci doar omisiuni ale acestora, legiferarea și interpretarea normelor fiind atribuții care, așa cum rezultă din art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, depășesc sfera de competență a Curții Constituționale, potrivit jurisprudenței sale, de exemplu Decizia nr. 43 din 4 februarie 2014. ... 23. În Dosarul
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. În schimb, obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 vizează aspecte distincte, care țin de salarizarea polițiștilor. Prin urmare, legiferarea de către Guvern prin ordonanțe simple în materia salarizării polițiștilor nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: (...) statutul funcționarilor publici;“, și nici art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
principiului continuității, întrucât nu presupune că hotărârea a fost pronunțată de alți judecători decât cei cărora le-a fost repartizată aleatoriu cauza. Totodată, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional, în cauză reglementările criticate satisfăcând exigențele impuse de normele constituționale. ... 21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 23. Totodată, Curtea a observat că dacă legea nu prevede în mod expres
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
instanțelor judecătorești este un act de reglementare secundară, act de executare a legii. Însă nu se poate susține că dispozițiile criticate conferă unei autorități administrative - Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care aprobă acest regulament - o competență de legiferare cu privire la compunerea completurilor, deoarece nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
lipsa de claritate/precizie/ previzibilitate a normei. ... 31. Curtea a reținut că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii. De altfel, nu de puține ori, expunerea de motive, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 39. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 40. De asemenea, dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 au mai fost supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, anterior citată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
2019, paragraful 32; nr. 139 din 13 martie 2019, paragraful 85; nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 33 și nr. 261 din 5 mai 2022, paragrafele 74 și 75, cu referire la regulile cu caracter procedural incidente în materia legiferării, respectiv regulile constituționale în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvată, existența evaluărilor de impact de adoptarea legilor. ... 13. În concluzie, se susține că o lege adoptată în astfel de condiții, mai ales în ipoteza
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]