450 matches
-
Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iași și în toate celelalte târguri”. Statutul juridic, odată definitivat, i-a oferit legitimarea atât față de celelalte arme cât și în fața națiunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pozitivă manifestată față de acest model de guvernare italian se reflectă În permanență, prin aprecieri laudative explicite la adresa lui. Erau lăudate frecvent „reformele ce Sardinia introduce mereu În sânul său”, „frumoasele câștiguri ale libertății constituționale” sau parlamentul care „lucrează mereu Înainte scoțând legiuiri prea folositoare”. La prima vedere, aceste referiri făceau trimitere doar la anumite divergențe de politică externă, la rivalitatea dintre Anglia liberală și Austria conservatoare, care se manifesta mai ales În perimetrul peninsulei italiene. Comentariile favorabile la adresa regimului piemontez, dezbaterile parlamentare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui (1873-1885). Debutează cu piesa Fata subt epitrop, publicată în 1855, o comedie cu un conflict facil și personaje inconsistente, dar cu un dialog plin de vervă. Comedia Cuconu Zamfirache, în care câteva situații și personaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
la aces-tea încredințarea ta ar șovăi (peri tonde lipoxylos epleto pistis) și nu aiști cum din apă și din pământ, din eter și din soare / prin amestecatâtea forme și atâtea culori s-au născut (Empedocle, B 71: 1-3). Din„buna legiuire” - eunomia - se naște, mai întâi, „încrederea” (pistis),„care aduce foloase mari tuturor oamenilor” (Anonimul din Iamblichos, 6: 1). În limbaj platonic, pistis stă și pentru încredințare încredereși pentru credință: „Socrate: După opinia ta, este același lucru a știși a fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dublu sau triplu, iar în materie penală confiscarea bunurilor și exilul. Cu toate acestea, la Roma, când corupția era în floare s-a permis magistraților să primească daruri, fără să se depășească o anumită sumă în cursul unui an. Dintre legiuirile europene legislația penală franceză a servit ca bază în cazul incriminării corupției pentru majoritatea codurilor europene, inclusiv codul nostru din 1865. Corupția nu avea, în vechiul drept penal francez o individualitate proprie. Vechiul drept francez a moștenit principiile dreptului roman
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
precum și dacă rănitul refuză îngrijirile medicale („sminteala morții va fi spre cel rănit“). Importante sunt și prevederile care fac diferențierea între răspunderea penală și răspunderea civilă, precum și cele care stabilesc cuantificarea despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
atitudini necuviincioase și. atrăgând de partea lor pe unele persoane naive, s-au dedat la instigații”3j. Drept urmare, „trei boieri au fost îndepărtați din Iași, cu lucrurile lor”. Nu se menționează numele acestora. In același raport, Mihail Sturdza amintea de „legiuirea” care conținea opt articole și care era întocmită în conformitate cu articolul 57 al Regulamentului. După această lege, urmau a fi judecate „acțiunile condamnabile ale acelora care au îndrăznit să facă instigații, și ei vor fi sancționați, asigurându-se liniștea provinciei și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
sprijină, mai ales, pe raporturile zeului cu hyperboreenii, pe care grecii îi considerau locuitorii unei țări "de dincolo de Boreas", adică dincolo de Vântul de Nord. După mitul delfic 12, Zeus hotărâse ca Apollon să stea la Delfi și să le dea legiuiri elenilor. Dar tânărul zeu a zburat, într-un car tras de lebede, în țara hyperboreenilor, unde a rămas timp de un an. Totuși, cum delfienii nu conteneau să-1 evoce prin cântece și dansuri, zeul a revenit. De atunci, el petrece
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ierarhice civile, militare principiile de bază care trebuie să-i călăuzească în exercitarea atribuțiunilor lor. Se preciza „cer tuturor organelor în subordine a se călăuzi după acest îndreptar și a da dovadă în timpul serviciului de disciplină, omenie, ordine”. Legalitate integrală. Legiuirile de toate categoriile și regulamentele în vigoare trebuie să formeze îndreptarul pentru soluționarea oricărei chestiuni. Aplicarea legalității integrale formează baza oricărei instituții, din ea derivă atât valoarea muncii noastre, cât și încrederea și siguranța în destinele noastre. legalitatea integrală înseamnă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legalitatea integrală înseamnă libertate de acțiune, lipsă de teamă, sporirea inițiativei și a curajului necesar pentru a munci și înfăptui. Dreptatea. dreptul suveran în dreptate trebuie recunoscut oricui îl are și trebuie aplicat oricui îl cere. Dreptatea se dă după legiuiri scrise dar se dă și după comandamente de ordin moral și sufletesc. Evenimentele din vara anului 1940 au creat panică și confuzie în rândul populației din Dorohoi. Șeful poliției Gheorghe Pamfil cu adresa nr.10934 din 15 septembrie 1940, comunică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a populației din județul Dorohoi, cu precizarea situației grele din punct de vedere economice: comerțul stagnează din cauza evenimentelor, prețul alimentelor sunt mari și unele lipsesc, industrie nu avem, meseriașii nu au de lucru, starea de spirit a populației față de noile legiuiri este influențată de evenimente și a produs impresie. Partidele nu au activitate. Evreii sioniști nu s-au manifestat cu nimic. Informațiile de peste frontieră, din comunele județului Dorohoi ocupate de trupele sovietice sunt tot mai triste, locuitorii sunt deposedați de averi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
civic, etic și rațional al filozofiei grecești și clasice, riscă să ducă la cele mai funeste consecințe. Anume : legiuitorul înțelept pune mai mare preț pe prietenie decât pe dreptate. Dacă ne gândim la importanța pe care o dă filozofia greacă legiuirii, adică ordinei și cetății, înțelegem că prietenia e prin excelență tema primordială a filozofiei (ceea ce rezultă în mod evident și din Lysis). În nici un caz afirmația lui Aristotel nu înseamnă că dreptatea ar putea fi eventual sacrificată de dragul prieteniei, ci
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
doar un început, pentru că trebuia să urmeze în mod necesar și acordarea drepturilor politice integrale, potrivit cu „regimul de sufragiu universal azi”. Senatorul Ph. Mandrea-Vaslui recunoștea și el că „starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui” și că legiuirea de până acum „constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei”1. Promulgarea legii la Senat, pe 21 aprilie 1932, a fost primită cu deosebită satisfacție de femeile de pretutindeni. Filiala bucureșteană a A.E.C.P.F.R. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
moțiune de protest împotriva prevederilor anacronice ale Codului Penal în vigoare privind avortul, revendicându-se admiterea principiului maternității conștiente: Credem că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal cu atât mai mult cu cât țara noastră este una din țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii, tocmai ca urmare directă a acestei natalități și a lipsei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
rostul parlamentului. Pornind de la aceste considerente, socot drept o necesitate urgentă și imperioasă modificarea dispozițiilor din Codul Civil, care privesc incapacitatea juridică a femeii măritate. Modificarea este cu atât mai justificată cu cât dispozițiile respective nu mai corespund cu diferitele legiuiri mai recente, prin care s-a derogat de la principiul incapacității femeii măritate. Astfel «Legea pentru organizarea corpului de avocați», în art. 4, spune: Femeia avocat care se căsătorește păstrează capacitatea deplină în exercițiul profesiunii. Femeia avocat, care întrunește condițiunile art.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de-a lungul anilor în domeniul moral și economic al țării. Nu se poate îngădui ca femeile din vechiul regat să continuie a trăi sub regimul unei complete incapacități civile în timp ce surorile noastre din teritoriile alipite beneficiază de drepturi civile legiuirilor din timpul dominațiilor străine. II. Introducerea acordării de drepturi politice femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală, care urmează a fi luată în discuție de actualul parlament. Un elementar sentiment de dreptate cere ca și femeile române, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
feministe și reflectează tendința hotărâtă de unificare legislativă. Starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui multă vreme. Trebuia să trecem la realitate principiul egalității sexelor, în ce privește drepturile civile înscrise în Constituție. Incapacitatea civilă a femeii, consfințită de legiuirile de până acum în vigoare, constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei. Femeia are un rol social evident, înzestrată de natură cu darul de a crea viața. Ea tinde să justifice și aspirațiunea de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
necesar, impus de spiritul timpului. D-l Sandor declară, în numele partidului maghiar, că votează legea. După cuvântarea d-lui ministru de justiție proiectul a fost votat. Iată textul definitiv al legii, așa cum a fost votată: Art. Unic. - Se abrogă din legiuirile în vigoare în vechiul regat: Art. 197-208 inclusiv, 687 al. 1, 950 punct 3 și art. 1879 din codul civil, 15 și 16 din codul comercial; și art. 624-626 inclusiv din procedura civilă. Articolele: 194, 952 și 1285 din codul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra proiectului de cod penal care prevede înăsprirea pedepselor pentru avort. Credeam că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal - cu atât mai mult cu cât țara noastră este una dintre țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii - tocmai ca o urmare directă a acestei natalități și a lipsei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu potențări mistice aproape, au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu potențări mistice aproape, au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în imitatori fideli - l-am copiat în legiuirile noastre, a îngropat prin prestigiul său de marmoră funerară, timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
care n-are nici dreptul să protesteze. Arată mizeria femeilor de la periferie sau a celora de la țară, care batjocorite, rămân epave în timp ce pentru burgheze există avortul sau căsătoria de circumstanță. Termină cerând o lege pentru cercetarea paternității, aducând exemplul unei legiuiri germane, care, acolo unde femeia cu mai mulți amanți în caz de naștere nu identifică pe tatăl copilului, obligă pe toți să ofere o pensie alimentară mamei. În aceeași chestiune a mai luat cuvântul d-na Dimitriu-Castano, care combate sistemul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-se de la Geneva, unde a luat parte la lucrările Comisiei Sociale, ne-am prezentat la d-sa pentru a o felicita de izbânzile dobândite de România și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for social, care întocmește legiuiri și în care toate țările sunt reprezentate prin personalități eminente și tehnicieni de seamă. Doamna Cantacuzino ne arată ordinea de zi care cuprindea: Plasamentul familial, Legiuirile asupra copiilor ilegitimi, Salvarea minorelor și Reeducarea prostituatelor majore, Serviciul social, Rapoartele Guvernelor asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for social, care întocmește legiuiri și în care toate țările sunt reprezentate prin personalități eminente și tehnicieni de seamă. Doamna Cantacuzino ne arată ordinea de zi care cuprindea: Plasamentul familial, Legiuirile asupra copiilor ilegitimi, Salvarea minorelor și Reeducarea prostituatelor majore, Serviciul social, Rapoartele Guvernelor asupra Protecției Copilului. În chestia Plasamentului Familial, România s-a prezentat foarte bine, căci organizarea ei în această privință este una din cele mai bine întocmite, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
izbândă pentru România, care de ani de zile lupta să facă să triumfe punerea la ordinea de zi a problemei: Părăsirea Familiei, care este punctul nevralgic al căminului, rechemarea părinților la datorie, sancționarea delictului de părăsire a familiei printr-o legiuire internațională, care să pedepsească pe cei ce nu-și înțeleg prima și cea mai sfântă datorie. Astăzi când așa de ușor se trece dintr-o țară într-alta, dintr-un continent într-altul, de câte ori nu am văzut cu durere, părinți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]