2,103 matches
-
și cel al proporționalității. ... 72. Primul dintre principiile menționate este principiul legalității sancțiunilor contravenționale. Astfel, Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravențional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Materia contravențională este guvernată de principiul legalității sancțiunii întrucât, potrivit art. 2 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, se pot stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, iar
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
aplicabile în cauză referitoare la salarizarea activității desfășurate în linia de gardă, contrar prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat și celor ale art. 61 alin. (1) care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, constată
DECIZIA nr. 339 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294919]
-
Legea-cadru nr. 153/2017, care deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea reține că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). ... 41. Totodată, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
fost prestată (Decizia Curții Constituționale nr. 31 din 5 februarie 2013, precitată; Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în această privință, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
de calitate ale legii, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate invocă neclaritatea textului de lege criticat referitor la formula de calcul al impozitului pe veniturile din pensii. ... 80. În ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea observă că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
că, potrivit jurisprudenței sale constante, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
42. Curtea amintește că, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
În felul acesta, instanța supremă își păstrează atributul constituțional de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii [art. 126 alin. (3) din Constituția României] în caz de jurisprudență divergentă, atribut constituțional diferit, în mod evident, de cel al puterii legiuitoare, care are competența de a adopta legi în scopul reglării relațiilor sociale pentru viitor, fără a interfera cu atributul puterii judecătorești, chemată ca, prin utilizarea metodelor și a argumentelor de interpretare, a principiilor de drept incidente, să dea sensul corect
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). ... 41. Totodată, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, care prevede sporul la articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8, însuși legiuitorul arătând că sporul se acordă pentru locul de muncă al reclamanților, fiind apreciate condițiile de muncă direct de legiuitor, ca fiind de stres și risc. ... ... B. Dosarul nr. 2.077/101/2024 37. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamantele au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, fără a fi încălcate dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Prin urmare, cu atât mai mult constatarea unor contravenții într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă și printr-un act administrativ. Astfel,Reglementările nr. RNTR11 din 22 iunie 2007 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor - RNTR
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
În consecință, Curtea constată că nu poate fi reținută pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, deoarece, prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la salarizarea polițiștilor, ci s-
DECIZIA nr. 394 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293789]
-
nr. 116/2023, iar motivarea urgenței adoptării ordonanței în chiar cuprinsul acesteia este o cerință constituțională esențială pentru existența statului de drept, pentru stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ și pentru respectarea excepției de la statutul constituțional al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării prin procedura delegării legislative. Așadar, raportat la situația de față, se apreciază că motivarea ordonanței de urgență este deficitară în raport cu dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 6. Se mai susține că Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
că, potrivit jurisprudenței sale constante, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
atribuind acțiunii sale efectul suspendării de drept a actului atacat. De asemenea, este amintit principiul constituțional consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilește în sarcina tuturor subiectelor de drept, inclusiv a autorității legiuitoare, obligația generală de respectare a legilor și a supremației Constituției în activitatea de legiferare, această obligație incluzând și asigurarea calității legislației (deciziile nr. 232 și nr. 234 din 5 iulie 2001 și nr. 53 din 25 ianuarie 2011). ... 10. În
DECIZIA nr. 643 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293720]
-
legal expres al Legii nr. 303/2004, care să prevadă acest lucru inclusiv pentru situația particulară a suspendării prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004. Astfel, se susține încălcarea prevederilor constituționale referitoare la principiul legalității, care impune autorității legiuitoare să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în concordanță cu Legea fundamentală și, totodată, să garanteze eficiența legislației. Se arată că, la nivel infraconstituțional, statutul magistraților este reglementat prin Legea nr. 303/2004. Art. 62 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
Legea-cadru nr. 153/2017, care deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea reține că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii
DECIZIE nr. 52 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292993]
-
I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituțională a statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
26 septembrie 2022, paragraful 12). ... 15. Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 493 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295313]
-
26 septembrie 2022, paragraful 12). ... 15. Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
4) din Legea fundamentală, „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Raportat la aceste dispoziții constituționale, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile legale care guvernează activitatea instanțelor judecătorești și fixează poziția lor față de lege acceptă în mod unanim că „atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. ... 21. În considerarea acestui rol constituțional, instanța supremă a pronunțat, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală, Decizia nr.
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]