27,810 matches
-
data depunerii jurământului de credință față de România. ... 25. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat este clar și previzibil, legiuitorul având atribuția de a reglementa procedura de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă a cetățenilor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, evident cu respectarea prevederilor și principiilor din Legea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
română să depună cererea de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă personal sau prin reprezentanții legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România, legiuitorul nu a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la dispozițiile privind reprezentarea persoanelor fizice din Codul civil și din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Așa cum prevede art. 1.295 din Codul
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii“. Prin urmare, reprezentarea convențională a persoanelor fizice se exercită în condițiile legii. Or, legiuitorul - prin dispozițiile criticate - a adoptat soluția depunerii personal sau prin reprezentant legal a cererii de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă în cazul cetățenilor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
încalcă dreptul persoanei de a beneficia de asistență juridică, în condițiile reglementate prin legislația aplicabilă acestei forme de activitate juridică. ... 28. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a reglementat în mod unitar, pentru toți cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, la cerere, aceeași regulă, cea a depunerii cererii de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, personal de către titulari sau reprezentații legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România. Faptul că legiuitorul nu a instituit aceeași regulă și pentru cetățenii care au dobândit cetățenia română prin naștere, în temeiul art. 5 din Legea nr. 21/1991, nu constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cotelor de contribuție la cheltuielile cu întreținerea datorate de proprietar. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că în cazul formulării unei cereri de recuzare a unui expert judiciar, în temeiul dispozițiilor art. 332 din Codul de procedură civilă, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluționare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării cererii de recuzare a unui judecător. Prin modul în care a înțeles să reglementeze soluționarea cererii de recuzare a expertului, legiuitorul a introdus
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
procedură civilă, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluționare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării cererii de recuzare a unui judecător. Prin modul în care a înțeles să reglementeze soluționarea cererii de recuzare a expertului, legiuitorul a introdus un element de incertitudine, de natură să pună în discuție însăși efectivitatea acestei căi de atac, ceea ce contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție. A mai învederat că, în acest context, devin incidente cele reținute de Curtea Europeană
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
efectivă aceea care nu este condiționată de niciun termen clar definit și, respectiv, creează o incertitudine (Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunțată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit). De asemenea, se mai susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva unei soluții de admitere sau de respingere a cererii de recuzare. ... 7. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
care solicită admiterea acesteia. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că pronunțarea Curții Constituționale asupra unor susțineri vizând faptul că legiuitorul nu a pus în acord legislația cu deciziile instanței de contencios constituțional excedează competenței sale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.274/3/2018 (524/2019), Curtea de
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
l-a reprezentat acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada regimului comunist, astfel că împrejurarea că aceasta nu prevede anumite compensații pentru ipoteza aplicării cu întârziere și incomplete a măsurilor de reparație reprezintă o opțiune a legiuitorului ce nu încalcă principiile egalității și garantării proprietății, persoanele ce au suferit prejudicii pentru astfel de ipoteze putând recurge la normele dreptului comun pentru repararea acestora, în condițiile reglementate de acestea. De asemenea, se mai apreciază că împrejurarea că Legea
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
cuprinsul actelor rezultă acea bănuială rezonabilă cu privire la săvârșirea faptei de către o anumită persoană, în scopul asigurării dreptului acesteia la apărare, în cazul măsurii punerii în mișcare a acțiunii penale o astfel de condiție nu este prevăzută de legiuitor. În atare situație, dacă s-ar avea în vedere momentul punerii în mișcare a acțiunii penale ca element obligatoriu pentru analizarea aplicabilității prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, s-ar putea ajunge ca reținerea acestui
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
interpretarea extensivă, ce presupune deplasarea reperului către momentul procesual anterior, începerea urmăririi penale in rem, echivalează cu modificarea textului prin înlăturarea condiției facilitează tragerea la răspundere penală a altor persoane. Determinarea sferei de aplicabilitate a normei analizate presupune decelarea voinței legiuitorului cu ajutorul interpretării, fără a se putea genera un mecanism pentru evaluarea activității procurorului de caz sub aspectul intervalului util începerii urmăririi penale in personam. Ca urmare, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
ca efect suprimarea exercitării dreptului“ și că „acest criteriu ar putea fi neconstituțional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare“. Prin urmare, Curtea a reținut, de principiu, că legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, are libertatea de a aprecia asupra numărului concret ce constituie, într-o materie sau alta, pragul de reprezentativitate, cu condiția de a nu afecta, de a nu suprima însăși posibilitatea reală și efectivă de
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
justificată prin însuși scopul specific urmărit prin constituirea sindicatului“ (paragrafele 31 și 32). ... 19. Cu privire la numărul concret stabilit prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, Curtea a apreciat că acesta nu poate fi determinat decât de legiuitor, în urma analizării dinamicii mediului economic și a consultării părților implicate. Curtea Constituțională nu are aptitudinea de a proceda la o atare analiză și de a stabili dacă numărul de minimum 15 angajați ce pot constitui un sindicat este excesiv
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
dispozițiile art. 57 din aceeași lege, referitoare la anularea, modificarea și completarea actelor de stare civilă, rezultă că, prin sintagma „instanță judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă“ [art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996], legiuitorul a avut în vedere aceeași instanță cu cea indicată în art. 57 (care îl precedă), anume judecătoria. ... 23. Chiar dacă prevederile art. 100 alin. (4) teza a II-a din Codul civil califică expres ca fiind „act administrativ“ actul prin
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
civil califică expres ca fiind „act administrativ“ actul prin care primarul dispune rectificarea unui act de stare civilă, competența instanțelor de contencios administrativ nu poate fi atrasă, întrucât, prin art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a stabilit competența judecătoriei în privința oricăror cereri având ca obiect înregistrările în registrele de stare civilă. ... 24. Or, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate în contencios administrativ actele administrative pentru modificarea sau
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
acțiunea îndreptată împotriva dispoziției primarului privind rectificarea unui act de stare civilă. ... 27. În cazul celei dintâi, în care obiectul acțiunii îl constituie actul de stare civilă, act de natură civilă, în art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, legiuitorul a indicat competența materială de soluționare a cauzei, în conformitate cu regulile generale de determinare a competenței materiale conținute în art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, arătând că aceasta revine judecătoriei. ... 28. În cazul celei
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
rectifica actele de stare civilă. ... 32. Astfel, în timp ce anularea, completarea, modificarea actelor de stare civilă sunt operațiuni lăsate doar în competența instanțelor judecătorești, care pot fi sesizate direct, de către persoana interesată, pentru rectificarea actelor de stare civilă, legiuitorul a înțeles să prevadă o procedură administrativă, persoana interesată trebuind să se adreseze unei instituții publice, conducătorul acesteia având competența de a emite dispoziția de rectificare. Procedura de rectificare poate fi derulată și din oficiu. ... 33. Potrivit art. 1 alin.
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
de contencios administrativ și fiscale ale tribunalelor, a contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor primarilor cu privire la rectificarea actelor de stare civilă ar conduce la o partajare nejustificată a competențelor între tribunal și judecătorie într-o materie tratată unitar de către legiuitor, atât în cartea I - „Despre persoane“, titlul II - „Persoana fizică“, capitolul III - „Identificarea persoanei fizice“, secțiunea a 3-a „Actele de stare civilă“ (art. 98-103) din Codul civil, cât și în capitolul V din Metodologia cu privire la aplicarea unitară
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
de stare civilă - „Anularea, modificarea, completarea sau rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora“, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011. ... 46. La aceeași concluzie se ajunge și prin aplicarea metodei de interpretare istorico-teleologică; astfel dacă legiuitorul ar fi dorit să atribuie în favoarea instanțelor de contencios administrativ competența de soluționare a contestațiilor împotriva dispozițiilor prin care primarii soluționează cererile de rectificare a actelor de stare civilă ar fi prevăzut în mod expres acest aspect în chiar
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
de soluționare a contestațiilor împotriva dispozițiilor prin care primarii soluționează cererile de rectificare a actelor de stare civilă ar fi prevăzut în mod expres acest aspect în chiar art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996. Or, din faptul că legiuitorul nu a modificat, după intrarea în vigoare a Codului civil, dispozițiile art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, ci a conservat soluția legislativă anterioară, rezultă că nu s-a dorit fragmentarea competenței în materia înregistrărilor în registrele de stare
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
soluționarea unor cereri de o complexitate mai redusă, vizând corectarea unor erori materiale din cuprinsul unor astfel de acte, nu se justifică atribuirea competenței unei instanțe mai mari în grad. ... 73. În același sens trebuie avută în vedere și concepția legiuitorului, care a tratat unitar anularea, completarea, modificarea și rectificarea actelor de stare civilă în cuprinsul art. 100 din Codul civil și al capitolului V din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
scopul compatibilizării prevederilor sale cu cele ale Codului civil, care, prin art. 100 alin. (4) teza a II-a, califică expres, ca fiind act administrativ, dispoziția prin care se dispune rectificarea unui act de stare civilă. Cu prilejul acestor modificări, legiuitorul ar fi avut posibilitatea să stabilească și competența materială de soluționare a acțiunilor în anulare/contestațiilor împotriva acestor dispoziții, în considerarea acestei calificări a actului contestat. Dar legiuitorul nu a modificat dispozițiile art. 58 alin. (5) [exart. 61 alin. (3)] din
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
care se dispune rectificarea unui act de stare civilă. Cu prilejul acestor modificări, legiuitorul ar fi avut posibilitatea să stabilească și competența materială de soluționare a acțiunilor în anulare/contestațiilor împotriva acestor dispoziții, în considerarea acestei calificări a actului contestat. Dar legiuitorul nu a modificat dispozițiile art. 58 alin. (5) [exart. 61 alin. (3)] din Legea nr. 119/1996, în sensul stabilirii competenței materiale procesuale în considerarea naturii administrative a actului care face obiectul contestației, ci a conservat soluția legislativă anterioară. ... 76. Aceasta
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]