708 matches
-
fiind IAS Apahida {devenit Agrap SA Apahida } , Ferma Victoria - producătorul celebrului salam "Victoria " {devenită dupa 1989 " Regia de stat Victoria " }, Ferma Avicola , Asociatia intercooperatistă de creștere si ingrășare taurine ,etc. De asemenea Apahida are puternice tradiții pomicole [IAS Apahida } si legumicultură { celebrii ridichi de Apahida }. Din păcate , activitățile agricole menționate mai sus s-au prabușit toate dupa 1989 , așa cum de altfel s-a întîmplat cu agricultura pe intreg județul Cluj . Rețeaua hidrografică a comunei Apahida indică un drenaj vechi(Pliocen)spre
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
și dăruirea fiecărui membru al comunității. Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare. Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și un
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
de ocupație germane. În 1925, comuna este consemnată ca făcând parte din plasa Vidra a județului Ilfov, cu satele Jilava, Mierlari și Odăile și 2762 de locuitori. În perioada interbelică locuitorii comunei Jilava încep să practice pe scară mai largă legumicultura și creșterea vitelor, fapt ce le-a permis o îmbunătățire a condițiilor de trai. Numărul vacilor a crescut de la 150 în 1901 la 785 în 1920. La reforma agrară - prin Legea nr.82 din 17 iulie 1921 - s-au expropriat
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Restructurarea industriei de după 1989 a determinat pe mulți locuitori ai comunei, rămași fără locuri de muncă să revină la vechile ocupații ale părinților lor (agricultura și creșterea animalelor). Legumicultura axată pe producția de piață începe să se practice din nou pe scară largă. În comuna Jilava se află penitenciarul Jilava, în complexul căruia se află Fortul 13, fostă închisoare de tranzit pentru deținuții politici anticomuniști, astăzi clasificată drept monument
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
fost șef de coloană la Transcom Sibiu. După 1989 a înființat holdingul Atlassib, din care fac parte compania de transport internațional de persoane Atlassib, precum și firmele de transport de marfă Transcar, Comtram și Transcom. Holdingul cuprinde încă patru firme de legumicultură, pomicultură, zootehnie și industria cărnii, precum și două firme de comerț, Comat Sibiu și Bricomat. În luna mai a anului 2000, cu câteva zile înainte de prăbușirea fondului, a retras peste 17 miliarde de lei de la FNI. Deține în mod direct aproape
Ilie Carabulea () [Corola-website/Science/321043_a_322372]
-
sudice au fost trecute sub comanda aghiotantului țarului, Stolîșin. După ce a vizitat toate așezările de sub comanda lui, Stolîșin a raportat faptul că populația regiunii trecea printru-un proces de pauperizare. O bună parte a locuitorilor nu avea animale de muncă. Legumicultura, care fusese mai demult o îndeletnicire aducătoare de câștiguri, era în declin. Clădirile din regiune aveau nevoie de reparații rapide. Era foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să se asigure stocurile de alimente și furaje necesare trupei. Stolîșin a mai
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul Braniște Racovița, care
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan Stoica și Ioan Comșa. [[Fișier:StupiConscrișiRacovița.png|800px]] [[Legumicultura]].Cultivate doar în ""grădinuțele"" de pe lângă case și rar ""În cânechiști"" sau ""În verzării"", legumele au fost și au rămas întotdeauna sub nevoile de consum ale populației. În trecut acest deficit se echilibra prin cumpărarea lor de la renumiți grădinari ce veneau
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
care prestează anumite servicii, care în măsura dezvoltării și măririi numărului lor ar putea acoperi o gamă destul de variată: Agricultura - este bazată pe producțiile la nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
S.A. Bucov; - alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești. În apropiere, la "Crângul lui Bot" (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii. Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: Atât în oraș cât și în zona periurbană există
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008. Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură de subzistență practicată
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Bragadiru este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Este o comună de agricultori, majoritatea ocupându-se cu legumicultura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bragadiru se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,21%). Pentru 4,16% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Bragadiru, Teleorman () [Corola-website/Science/301786_a_303115]
-
de piese de beton armat, de stufit. În anii 70, ai sec. XX, la Cahul funcționau 13 organizații de construcție, 2 baze de transporturi auto, un parc de autobuse și taxiuri. La Cahul se afla sediul sovhozului „Dreptatea”, specializat în legumicultură, și al sovhozului-școală de hidroameliorare „Lenin”, asociațiile raionale „Moldselhoztehnica” și „Moldprodovoșiprom”, gospodăria piscicolă „Priprutschi”. În perioada sovietică, în sfera educației activau Școala pedagogică „A.S. Makarenko”, școală de medicină, 2 școli sportive, școală de muzică, școală de arte plastice, școală profesional
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble, pomicultura - 147 mii ruble, legumicultura - 119 mii ruble, venitul net - 338 mii ruble. La Râșcani se află sediul colhozului „Lenin”, gospodăria dispunea de 69 tractoare, 19 combine, 24 autocamioane. În anii 1970 la Râșcani funcționau 2 școli medii, o școală de 8 ani, școală de
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
a depune coroane de flori la monument în cinstea lui Sándor Petőfi. În 1836, populația este decimată de o epidemie de holeră, iar din 1850 aici încep să vină și familii de maghiari și de români. Ei se specializează în legumicultură, cresc animale și produc cărămizi, toată producția fiind destinată orașului care se extinde. Între 1894 și 1918, comuna poartă numele de "Szabadfalu" sau "Szabadfalva". În 1889 se dezvelește un monument dedicat lui Sándor Petőfi care a fost avansat maior, chiar
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
locuitorilor satului Prundu. Datorită procurării din ce in ce mai greu a materialului lemons mulți rudari dar și rudărese au luat calea I.A.S.-ului și a C.A.P-ului . Prin anii 1980 a apărut o nouă ocupație în rândul rudarilor și anume legumicultura, ocupație care tinde să devină de bază în ultimii ani. Din punct de vedere demografic anii cei mai prolifici au fost epoca Ceaușescu cunoscută prin legile sale aberante mutilând pe viață multe femei dar mărind numărul de copii ai satului
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
au reîntors în sat întemeind noi familii. Numărul locuitorilor satului Prundu depășește cifră de 1500 majoritatea dintre aceștia fiind tineri și copii. Așezarea a cunoscut și o creștere economică mai evidentă în ultimii ani când a apărut o nouă ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă de cultură cu sala de cinime cu ecran lat și două biblioteci. De asemenea
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Articolul 1 Se înființează Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, cu sediul în municipiul Bacău, Calea Bârladului nr. 220, județul Bacău, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", prin reorganizarea Stațiunii de Cercetare și Producție Legumicolă Bacău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195960_a_197289]
-
sediul în municipiul Bacău, Calea Bârladului nr. 220, județul Bacău, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", prin reorganizarea Stațiunii de Cercetare și Producție Legumicolă Bacău, care se desființează. Articolul 2 (1) Patrimoniul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, în valoare de 1.179.283,76 lei, potrivit situației financiare încheiate la data de 31 decembrie 2007, se preia pe bază de protocol de predare-preluare de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Bacău, în termen de 30 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195960_a_197289]
-
100,00 ha, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului și concesionate Stațiunii de Cercetare și Producție Legumicolă Bacău, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, trec în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. ... (3) Predarea-preluarea suprafețelor de teren prevăzute la alin. (2) se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... (4) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195960_a_197289]