KorAP: Find »[drukola/base=leguminos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...89 >

2,216 matches

Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895

situația fînețelor cu nivel ridicat de azot în sol, dezvoltarea gramineelor este mai viguroasă și eventual trifoiul poate fi eliminat. Problema pentru fermier, ca de altfel pentru întreaga aprovizionare cu azot o reprezintă sincronizarea dintre obținerea azotului din reziduurile de leguminoase cu cerințele în azot a următoarei culturi. 3.2.1.5.3. Cultivarea solului Cultivarea solului trebuie precedată de antrenarea și stimularea mineralizării, numai cu condiția de a pregăti sursa de nutrienți pentru noua cultură. îmbunătățirea aerației, distribuția amestecului și

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
mai multă materie organică pentru mineralizare se face tocmai anterior pierderilor accelerate prin levigare ce au loc în iarnă. 3.2.1.5.4. Gunoiul de grajd Rolul șeptelului în sistemul organic poate fi privită în termenii utilizării profitabile a leguminoaselor în rotații care facilitează reciclarea nutrienților prin îngrășăminte organice. Potențialul pentru reciclarea nutrienților prin aplicarea îngrășămintelor este mare. Astfel, atât nutrienții adunați dintr-o largă arie în timpul pășunatului cât și nutrienții din conservarea și achiziționarea hranei sunt concentrați în dejecțiile

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
în creșterea materiei organice din sol. Cercetările au indicat că activitatea de descompunere a îngrășămintelor verzi poate reduce materia organică existentă în sol prin creșterea ratei de producere de CO2 și azot mineral din materia humică din sol. Culturile de leguminoase cum ar fi mazărea, trifoiul și unele măzărichi sunt în mod curent utilizate pentru îngrășăminte verzi datorită abilității acestor specii de a crește conținutul de azot din sol în urma simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot. Azotul eliberat în urma descompunerii îngrășămintelor

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
vegetală, fără returnarea potasiului sub forma reziduurilor vegetale sau îngrășămintelor verzi. Speciile agricole, de asemenea, diferă în ceea ce privește cerințele lor minime de potasiu necesare creșterii și dezvoltării optime, această diferențiere înregistrîndu-se, pentru aceeași specie, și de-a lungul perioadei de vegetație. Leguminoasele furajere, cum sunt trifoiul și lucerna, au nevoie de cantități adecvate de potasiu pentru a concura cu succes speciile de graminee, deoarece acestea din urmă exploatează foarte bine rezervele limitate de potasiu, pentru că dispun de un sistem radicular extins spațial

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
crucial în sistemul organic. îngrășămintele nu sunt o simplă “problemă” rezumată la disponibilitatea lor la un preț cât mai ieftin posibil, ele sunt o resursă valoroasă care completează ciclul nutrienților și care permit fixarea a cât mai mult azot de către leguminoase și preluarea nutrienților pentru a fi returnați în sol, unde ei pot deveni accesibili pentru următoarele culturi. îngrășămintele organice au ca scop să îmbunătățească proprietățile biologice și fizico chimice ale solului, fiind surse importante de energie și nutrienți pentru ecosistemul

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
creșteri diferite poate fi deasemenea o formă eficientă de control al buruienilor. Alte tehnici cum sunt cele de creștere a desimii de semănat (cu 10% mai mult la cereale decât normala), folosirea amestecurilor de culturi cum ar fi cerealele cu leguminoasele pentru boabe și însămânțarea culturilor cum ar fi porumbul cu trifoiul, ajută la abilitarea culturilor pentru distrugerea buruienilor. îngrășământul verde în rotație mărește presiunea competitivității asupra buruienilor, încurajând germinația la cultura principală, după care se taie și se usucă. Uneori

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
16 cm în sus. Cultivatorul tip perie este utilizat în principal pentru culturile legumicole, așa cum ar fi morcovii, sfecla, ceapa, usturoiul, salata și prazul, dar în câmpurile experimentale poate fi utilizat și pentru soia, fasolea pitică, porumb, cereale păioase sau leguminoase pentru boabe. Această unealtă este cea mai eficientă în primele faze de vegetație, atunci când cultivarea între rânduri nu este posibilă, datorită presiunii laterale exercitată asupra rândurilor plantei principale. Deoarece periile se curăță singure, mașina poate fi utilizată după ploaie, imediat ce

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
biologică cu ajutorul speciei Trichoderma viride. încercările de laborator realizate de Olga Săvulescu și V. Popescu au evidențiat rolul substanțelor fitoncide din ceapă și usturoi în combaterea unor boli, care se transmit prin sămânță, cum sunt antracnoza mazării, putregaiul verzei. Bolile leguminoaselor pentru furaj. Leguminoasele pentru furaj prezintă în principal agenți patogeni foliari, care reduc calitatea și cantitatea de furaj. în culturile de 2-3 ani însă, apar și o serie de patogeni de rădăcini și baza tulpinii (Verticillium, Rhizoctonia), care compromit total

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Trichoderma viride. încercările de laborator realizate de Olga Săvulescu și V. Popescu au evidențiat rolul substanțelor fitoncide din ceapă și usturoi în combaterea unor boli, care se transmit prin sămânță, cum sunt antracnoza mazării, putregaiul verzei. Bolile leguminoaselor pentru furaj. Leguminoasele pentru furaj prezintă în principal agenți patogeni foliari, care reduc calitatea și cantitatea de furaj. în culturile de 2-3 ani însă, apar și o serie de patogeni de rădăcini și baza tulpinii (Verticillium, Rhizoctonia), care compromit total culturile de leguminoase

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Leguminoasele pentru furaj prezintă în principal agenți patogeni foliari, care reduc calitatea și cantitatea de furaj. în culturile de 2-3 ani însă, apar și o serie de patogeni de rădăcini și baza tulpinii (Verticillium, Rhizoctonia), care compromit total culturile de leguminoase. Instalarea acestora și nivelul pagubelor pe care le produc sunt influențate direct de nivelul precipitațiilor, vârsta culturii și cantitatea de inocul acumulată. Culturile de furaj prezintă unele avantaje neîntâlnite la celelalte specii, si anume, faptul că se pot aplica unele

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
ferme devenind tot mai numeroase, iar fermele vegetale se transformă întrun ritm rapid în ferme organice. în cadrul unei ferme organice, raportul pășune/arabil este foarte important, iar rumegătoarele reprezintă baza pentru un management corespunzător. Este foarte important și raportul graminee/leguminoase pentru o fertilizare corespunzătoare, vacile și oile fiind speciile care trebuie exploatate cel mai mult, deoarece returnează nutrienți în sol. Monogastricele (porc și pasăre) consumă cereale, iar din acest punct de vedere, sunt în competiție alimentară cu omul. în plus

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare). Pentru tineretul femel în vârstă de peste 12 luni, se asigură: 4-5 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 15-24 kg suculente, din care 50% rădăcinoase, sau 10-15 kg semisiloz, 2-3 kg amestec de furaje concentrate și 25-30 g sare. Tehnologia exploatării taurinelor pentru producția de lapte. Tehnologia de exploatare reprezintă știința dirijării și optimizării factorilor de mediu prin

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă. Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentația vacilor pentru lapte, menționăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentația vacilor pentru lapte, menționăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
reprezinte 30% din masa însilozată și să asigure circa 50% din valoarea energetică a acesteia. Cantitatea recomandată este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100 kg masă corporală. Semifânul. Este preparat din ierburi (graminee și leguminoase) însilozate la un procent scăzut de umiditate. Se recomandă să se conserve sub formă de semifân, în special nutrețul de la coasa I care, din cauza timpului ploios, nu se poate păstra în condiții bune sub formă de fân. Prin pălirea nutrețului

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
bază de nutrețuri suculente Îngrășarea pe bază de nutrețuri însilozate. Cel mai frecvent utilizate sunt porumbul însilozat în faza de lapte-ceară cu cel mult 65% umiditate, precum și alte categorii de graminee (sorg, iarbă de Sudan), respectiv amestecul dintre acestea și leguminoase însilozate în proporții diferite. Vârsta animalelor preluate pentru îngrășarea prin această metodă trebuie să fie de minimum 6-7 luni, însă rezultate bune se obțin la vârsta de peste 12 luni. În toate cazurile, ponderea nutrețului însilozat nu trebuie să depășească în

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
de "semisiloz" și, respectiv, "semifân". Semifânul se produce după tehnica obișnuită a însilozării clasice, însă conținutul nutrețului în momentul însilozării trebuie să fie de 45-50% SU, iar pentru semisiloz de 55-60% SU. Ca sursă se folosesc ierburile de graminee și leguminoasele, depozitate în silozuri de suprafață sau de tip turn, cu sau fără adaos de conservanți. Utilizarea semifânului și a semisilozului în îngrășare conduce la obținerea unor rezultate foarte bune și din punct de vedere economic, reprezentând o metodă de perspectivă

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
luni de lactație, când unele rase produc 0,8-1,0 litru/zi, cerințele, în special pentru proteine, cresc foarte mult, ceea ce solicită dirijarea alimentației după curba de lactație. În general, rația se compune din 0,8-1,0 kg fân de leguminoase, 2,53,0 kg suculente și concentrate până la completarea necesarului de UN și PBD. În hrănirea oii se va ține cont de faptul că producția de lână crește zilnic cu aproximativ 12 g lână brută. În rația oilor în faza

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
produse biologice) prin următoarele direcții de acțiune: rotația culturilor; reciclarea resturilor de culturi și a gunoiului de grajd; folosirea în limite reduse a îngrășămintelor chimice, pesticidelor și a altor substanțe chimice; extinderea culturilor de protecție și ameliorare a solului, inclusiv leguminoase fixatoare de azot; combaterea integrată a bolilor și dăunătorilor. Astfel, ca tendință pentru viitor, se dorește un nou mod de dezvoltare, făcut de o economie mai puțin productivistă, dar mai calitativă prin diversificarea activităților neconsumatoare de spațiu și resurse prea

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
marginale care pot fi poluate cu pesticide și îngrășăminte din rotație. folosirea unor cantități reduse de gunoi de grajd: extensivizarea culturilor; creșterea încărcăturii de animale la ha; creșterea ponderii culturilor folosite ca îngrășământ verde și a pajiștilor temporare bogate în leguminoase furajere; ameliorarea gestiunii gunoiului de grajd în fermă; completarea cu compost sau îngrășăminte de la alte ferme. lipsa forței de muncă: analiza structurii de exploatare a culturilor; examinarea tuturor posibilităților de rotație a culturilor; posibilitatea de colaborare cu alte exploatații; renunțarea

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
planificare. Aceasta permite o echilibrare bună între pășuni și culturi. Al doilea stagiu al planului constă în stabilirea necesarului de furaje în concordanță cu nivelul propus al șeptelului.De asemenea, trebuie dezvoltată o rație corectă datorită faptului că, conținutul de leguminoase dintr-o pășune va avea tendința să crească, ridicând astfel și nivelul proteinelor. Suprafața de teren care trebuie să asigure hrana animalelor poate fi determinată, dar este afectată de suma lucrărilor convenționale și de câmpurile organice, pentru că hrana convențională este

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337

cunoșteau multe altele la care puteau recurge oricând. Când li s-au pus la dispoziție noile culturi din Lumea Nouă, le-au adoptat cu entuziasm atunci când ele se potriveau condițiilor locale. Astfel, porumbul, maniocul, cartofii, ardeii și o varietate de leguminoase și de dovlecei au fost asimilate În cadrul multor regimuri de cultură din Africa. Istoria experimentării, selecției și adaptării la fața locului este, desigur, una foarte veche și În Africa, și În alte părți. Etnobotanica și paleobotanica au reușit să arate

În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
Ibid., p. 61. Liebig credea sincer că formula lui poate rezolva toate problemele legate de sol. Printre multe alte experimente pe care le-a efectuat Howard s-au numărat și testele complicate privind folosirea „Îngrășămintelor verzi” (Îngroparea unei culturi de leguminoase ce fixează azotul Înaintea Însămânțării de cereale), teste care au arătat că efectul acestui tip de fertilizare depinde În mare măsură variabilele amintite, precum și de alegerea momentului potrivit și de umiditatea solului, care favorizează reacțiile chimice (mai Întâi aerobe, iar

În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
Corola-publishinghouse/Science/300_a_629

fecal respectiv cereale, legume și fructe. Consumul acestor alimente trebuie să se realizeze zilnic, dar în cantitați moderate deoarece la unii pacienți poate apare balonarea însoțită de dureri abdominale. Nu se recomandă folosirea produselor bogate în celuloze dure de tipul leguminoaselor uscate ce oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele

III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]