542 matches
-
practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pe bușteanul de lângă prietenul meu, stejarul. Vântul se întețise învăluind frunzele de pe cărare în fel și chip. ― Sărut dreapta, părinte. ― Bine ai venit, dragule. Așează-te aici lângă mine. ― Cu îngăduința ta, părinte, am să stau în picioare, fiindcă am lenevit destul toată după amiaza. ― Dacă asta ți-i dorința... Facă-se voia ta, fiule. După acest răspuns tipic mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de deznodat cele documente. ― Cred că acesta este cuvântul potrivit pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
le aruncam regulat firimituri de pâine. După o săptămînă-două controlam cu ceasul dacă matinalii mei oaspeți mă vizitau exact la aceeași oră. Ei da, așa de exact, parcă aveau și ei un ceas potrivit după al meu. Într-o zi, lenevind în pat, am neglijat să le pun porția obișnuită. Ei veniră, ca de obicei, fără să găsească nimic de mâncare. Se plimbau nervoși pe bordura ferestrei, gângurind mirați, zburau pe aproape în văzduh, se întorceau iar bătând cu aripile în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a cui aprobare. Căutăm pește. Cu aprobarea șefului marii unități, și a primarului localității pe al cărei teritoriu se găsește barajul. Dacă-i așa, hai să stăm de vorbă. Hai. Ăla s-a adresat, apoi, trupei de militari-braconieri. Voi nu leneviți. Cât noi stăm la parlamentări, voi dați-i bătăi. Scoateți captura din matiță. Și o răsturnați în sacii noștri, și, sacii, duceți i, rapid,în autocamion. Ioane: tu ce pretenții ai? Să-mi faceți parte, cu doi-trei saci, plini cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Silo, și au așezat acolo cortul întîlnirii. Țara era supusă înaintea lor. 2. Mai rămîneau șapte seminții ale copiilor lui Israel, care nu-și primiseră încă partea de moștenire. 3. Iosua a zis copiilor lui Israel: "Pînă cînd vă veți lenevi să mergeți să luați în stăpînire țara pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul părinților voștri? 4. Alegeți trei bărbați de fiecare seminție, și-i voi porni. Să se scoale să străbată țara, să facă un plan în vederea împărțirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
Toată ziua lenevește, Dar când noaptea se ivește Pleacă iar la vânătoare, Prin case sau pe ogoare, După micul șoricel Ce ronțăie totul de fel. De toți este îndrăgită, Și mereu se cam alintă, De părinți și de copii... Cine e, spune de
Pisica by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83628_a_84953]
-
Mare păcat pe sufletul meu. Cred că, dacă există un Dumnezeu În ceruri, o să-mi iau pedeapsa pentru asta!“ Și amărîta aia de bătrînă făcea toată treaba, gătea și trudea pentru ei, iar stricata aia vopsită, că nu era altceva, lenevea și-l aștepta și nu mișca un deget s-o ajute, ce mai, merita tăvălită prin catran și fulgi. Ei, și cum Îți spuneam, cînd a murit Lydia, Ella a rămas să locuiască la ei: nu voia să plece cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lui Cristos, păstorul cel dintâi și de neîntrecut, însoțit de ucenicii care trebuie să fie și să meargă pe urmele sale, cu fidelitate deplină și ascultare iubitoare. Este necesar ca, în misiune, preotul să se așeze după Cristos, fără să lenevească. 3. „Preotul și măgarul de la Paști” 1. „Domnul are nevoie de el...”. Intrarea lui Isus în Ierusalim este un text citit în cea mai mare parte dintre bisericile creștine, cel puțin de două ori pe an: în Duminica Floriilor și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
singurătate, și zilele dinainte fuseseră mai tensionate decît îmi îngăduisem să cred. Am adormit imediat, ceea ce înseamnă că n-am mai gîndit, iar cenușiul înconjurător a devenit negru. După o vreme, a redevenit luminos și, pentru prima oară în viață, leneveam. în fiecare existență există momente goale, atunci cînd așteptăm autobuzul sau un prieten și nu facem altceva decît să gîndim. în trecut, îmi umpleam aceste clipe calculînd modul în care un război neașteptat sau niște alegeri ar afecta bogăția încredințată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și sprijini capul în mîini. După o vreme, spuse: — Duncan, ce vrei să fac? Vreau să te ajut. Sînt tatăl tău, deși îmi ții predici de parcă aș fi un sistem social. Dacă aș fi milionar, te-aș sprijini bucuros să lenevești și să-ți dezvolți talentul, dar nu-s decît un funcționar care trăiește din ce cîștigă, am cincizeci și șapte de ani, iar datoria mea este să te învăț să te întreții singur. Spune-mi o alternativă la slujba de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cameră, și se întîmplă un lucru nemaipomenit. Toți cei șaptezeci și unu de parlamentari, laburiști, liberali, conservatori, se ridicară și-l urmară. Pe terasă, deasupra Tamisei, se întorcea să li se adreseze, cînd intră McAlpin și-l întrebă: — Salut. Mai lenevești? N-a venit. — Nenorocita! Ascultă, e o zi splendidă, vino cu mine să facem schițe. — Nu-mi vine să mă clintesc. — Forțează-te. O să te simți mai bine dac-o faci. — Nu pot. McAlpin întinse o coală de hîrtie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din București. A fost timp de 18 ani redactor la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a inițiat și coordonat colecția „Cartea de pe noptieră“. SCRIERI: Lenevind într-un ochi (1990), Alfabetul doamnelor (1999), Prejudecăți literare (1999), Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003, ediția a doua, 2007), În intimitatea secolului 19 (2005), În Țara Miticilor (2007, ediția a doua, adăugită, 2008), Întoarcere în secolul 21 (2009), (2009), Cartea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
două minute, Fane avea un aer nehotărât, de parcă n-ar fi știut dacă trebuie să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard sau mai bine renunță la tot ce zboară. Intră în mica odăiță în care băiatul cel ciufulit lenevea cu coatele pe masă și întrebă de băieș. Era plecat la Sinaia pe întreaga perioadă a sărbătorilor, spuse paznicul. Da’ n-a lăsat vorbă pentru mine - mie-mi zice Fane - că aveam un cufăr mare la el, aci? Băiatul n-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vorbit alintându-se: „Mie, cel mai mult îmi place culoarea verde!“. Ascultă mai departe, încercând să nu râdă. Iubita lui, goală-pușcă, stătea pe un pled desenat cu fluturi și își legăna un picior în aer. Era ea aproape un fluture, lenevind pe o vegetală, și Omar înțelese că, la prima mișcare, vietatea lui buimacă o să-și ia zborul. — Tu nu ai cum să fii altfel decât de sud, te-ai gândit? — Mhm... Abia îngânase, ca să nu rupă vraja. Erau în mansardă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Credeam că-i un truc. ― E totuși păcat că nu v-ați dus într-o stațiune. Cel puțin schimbați aerul... Vâlcu se lăsă pe spate. ― Dacă eram în iulie, m-aș fi dus la mare. Dar așa... Îmi place să lenevesc și nicăieri nu reușesc mai bine ca la soră-mea. În casa asta m-am născut, mi-am petrecut copilăria și adolescența. De fapt, noi doi sîntem foarte singuri. E unul din puținele prilejuri de a fi împreună. Da, sigur
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
creadă într-un sfârșit rapid al ciumei, și concepând, aparent, speranțe himerice sau resimțind temeri neîntemeiate la citirea unor considerații pe care un ziarist le scrisese cam la întâmplare, căscând de plictiseală. În rest, consumau bere sau își îngrijeau bolnavii, leneveau sau se istoveau, clasau fișe sau ascultau discuri, fără a se deosebi în vreun fel unii de alții. Cu alte cuvinte, ei nu mai alegeau nimic. Ciuma suprimase judecățile de valoare. Și asta se vedea după felul în care nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de cea din Irak, unde lucrurile par să se stabilizeze. Duminică, 5 decembrie 2010. Astăzi sunt mai matinal ca de obicei. De foarte de dimineață e mai multă luminozitate, o lumină care vine de afară, îmbiindu-mă stăruitor să nu lenevesc în pat că-i păcat ca pe o asemenea frumusețe de vreme să stau inert și cu ochii închiși. M-am ridicat imediat, pornind la rostul meu zilnic. Din casă privesc minunea albă de afară. Aseară, cam pe la orele 21
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
repetă Jack cu o voce moale, bineînțeles. Împinse câinele la o parte, în brațele larg deschise ale lui Ben. — Cu un nume ca ăsta, mă bucur că n-o să fiu eu cel care o să strige după el prin parc. Francesca lenevea cu voluptate în cadă și se gândea la ce avea să poarte diseară. Fusese surprinsă când Henrietta o invitase la „un mic dineu în scopul strângerii de fonduri pentru secția locală de tratare a infertilității“. Infertilitatea, mai ales dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ultimă oră și articolul luiKeith Wilson care se învârtea ca o găină fără cap cu rezultatele sportive. La prânz ziarul intrase fără probleme la tipar. — Ce-ar fi să te aduci acasă, o sfătuise Stevie la sfârșitul după-amiezii, și să lenevești pe îndelete în cadă înainte de Marea Cină? Fran hotărî că n-avea rost să opună rezistență. Avea impresia că toată lumea din Woodbury o însoțea la această întâlnire. Putea foarte bine să cedeze cu eleganță și să accepte sfatul lui Stevie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și primitoare în care cărți, ziare și cizme de cauciuc se înghesuiau alături de patine cu rotile și o roată stingheră de bicicletă. Pe canapeaua încăpătoare un câine alb cu negru, o expresie absentă și o eșarfă roșie caraghioasă la gât lenevea ca într-un paradis canin. Pentru o clipă perspectiva sucului de napi cu Rice Crispies aproape că o ispiti. Nu, mulțumesc, am o întâlnire. — Și n-ai vrea să întârzii, nu-i așa? Fran ignoră nota tăioasă din vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de la acea problemă spinoasă. Apoi, din senin, într-o dimineață se trezi și își dădu seama că că Henrietta avea dreptate. Ce o împiedica să-i spună? Șovăise destul. Trebuia să-i spună. Avea s-o facă diseară. Fredonă în timp ce lenevea în cadă, mângâind mica protuberanță ce abia începea să se observe. Acum că se hotărâse să-i spună, se simțea învăluită în acea aură de satisfacție morală care îi confirma că luase decizia corectă, asemenea sentimentului de mulțumire pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
face ca tradiția asta duminicală ridicolă să fie suportabilă. Cum ai reușit? geme ea. Și, ca să fiu și mai la obiect, de ce mama dracului nu m-a anunțat și pe mine cineva Înainte să ajung? Aș fi putut să mai lenevesc În pat. — Îmi cer scuze, Îi răspund, verificîndu-mi ceasul și sperînd că n-o să Întîrzii, dar eram deja invitată undeva și, În plus, doar ca să știi, maică-ta nu a părut să se supere deloc. — Asta din pricină că acum poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Jur că toți bărbații ăștia au un fetiș legat de sarcină, i-am zis odată lui Fran, cînd Dan și cu mine ieșiserăm În oraș să luăm cina cu ea și cu Marcus. Băieții o porniseră Înaintea noastră, lăsîndu-ne să lenevim În soarele de mai, să ne uităm la vitrine și să sporovăim Într-o doară. — Nici pomeneală, Îmi spusese ea cu seriozitate. Arăți incredibil. Pe bune. Arăți pur și simplu... Se opri o clipă, căutînd cuvîntul. ...opulentă! Asta e, opulentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Lisa. Deși, cred că Încă mai doarme. — Vin și eu, să mă uit la Oscar. Trish se tîrăște de pe șezlong și se Întinde. N-ar fi fantastic să fie atît de obosiți Încît să doarmă toată după-masa, iar noi să lenevim cît e ziulica de lungă, prefăcîndu-ne că nu avem copii? — Nu că am schimba vreodată situația..., spun eu, privind-o. — Sigur că nu, rîde ea. Nici n-am visa să schimbăm lucrurile. Poate doar că am angaja bone cu normă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
descoperit astfel cât de mult sunt legat de ceea ce e omenesc. Și ce e mai omenesc decât să te simți vulnerabil? ― Chiar și amărăciunile tale sunt pline de soare. ― Când stăteam îngropat între cărți, îmi îngăduiam rar luxul de a lenevi în iarba caldă; luxul cel mai puțin costisitor și cel mai apropiat de taina vieții într-o zi, m-am dus pe malul mării și acolo am văzut un înotător care pescuia scoici. Se afunda în valuri și când ieșea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]