557 matches
-
o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
agent secret mustind de ură contra hitlerișilor invadatori, avea drept semne distinctive cele treisprezece, pe un obraz, șapte, pe celălalt, puncte pistruiate... Încă de la primele planșe, Corto Maltese își apăra cu un amestec de brutalitate și cinism dreptul de a lenevi, cultivând o răceală agresivă față de cei din jur. El se plasa la antipodul eroului care fremăta să se avânte într-o nouă aventură, identificând situațiile conflictuale cu eficacitatea unui radar ultraperfecționat. Tot ce-și dorea Corto Maltese era să fie
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
Sorin Lavric Epoca actuală pare să fie găselnița malefică a unui vrăjitor metafizic: suntem invitați din toate părțile să ne lenevim mintea, suntem momiți să ne încetinim reflexele, suntem conjurați să ne împăcăm cu sărăcirea limbii, ba chiar ni se cultivă gustul pentru clișeele verificate. Aproape că îți vine să crezi că numai ce e sterp și previzibil poate să fie
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
provocator capitalul de faima adunat la un moment dat și mizând totul pe succesul următoarei întreprinderi. Scrie poezie, proza, critică și istorie literară, eseistica. Născută la 10 ianuarie 1960 în Brașov, a debutat editorial în 1990, cu volumul de versuri Lenevind într-un ochi (volum greu de găsit azi, adevărata rărițate bibliografica, în care există texte cuceritoare: "Nu sunt tristă./ În timp ce netezesc hârtia/ pe care scriu/ aș vrea/ să mototolesc pereții și tavanul/ să-i prefac/ în cinci ghemotoace albe/ de
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
cu o anumită densitate pe suprafața ei, formele se detașează și ele prin modelaj cromatic, iar compoziția se realizează cu o naivitate jucată, prin repetiții și simetrii. Lipsite cu totul de acea frumusețe previzibilă și decorativă, care cucerește rețină și lenevește imaginația, aceste pânze monotone ale lui Vlădută au o discretă frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, ăntuneric - lumină, mic - mare) subăntelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
vulnerabile, înecându-se în provizorat, în indiferență și cinism, cu tot respectul, ripostez. Se ridică iarăși, și iarăși, problema dreptului meu, în țara aceasta, care este și a mea, în Bucureștiul acesta în care m-am născut și nu am lenevit, la un spațiu locativ nu numai decent ci și sigur. Aud din fundal o voce care mă judecă: "Constanța Buzea, de ce nu te-ai dus după '89, când se putea, să ceri și tu de la Uniunea scriitorilor o locuință? Atunci când
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
față de la Iași. În școlile pe unde a trecut de cînd e aici a fost cu atît de mult mai bună decît ceilalți elevi, încît părinții, muzicieni din orchestră lui Alain Lombard de la Grand Théâtre, s-au îngrijorat că se lenevește și, dîndu-se peste cap, au transferat-o la liceul Michel Montaigne (particulă i-au suflat-o nepoții lui Karl Marx). Acolo, situație schimbată du tout au tout. Abia s-a descurcat. Vorbim despre dintr-astea și ne despărțim. Mă întorc
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
distanță, pentru a începe acolo o altă viață. Dacă nu ne lăsăm furați de expresivitatea deosebită a paginilor, vom remarca modul ingenios în care autorul introduce lucrurile și faptele, cele vechi și cele noi: Vocea stăpânului se înmuiase, mângâierile se leneviseră, aerul din odaie se făcea tot mai cald, probabil de la acoperișul încins și de la mărturisirile care începeau să curgă. Dar mai întâi, ca dintr-un ibric găurit, au picurat destui stropi de sinceritate, stropii s-au strâns într-un ochi
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
supirantul e aparent mai secătuit de blazare și viciu, cu atît se arătă mai înzestrat cu puterea convingerii: Întind brațele să te caut. Ascut urechea să-ți aud glasul. Îmi apare mereu, obsedanta, chinuitoare, silueta ta coborînd nonșalanta scările sau lenevesc căzută pe o bancă. Și ochii. Și mustrarea mirata din privire... Și atîtea. Pot toate acestea umple o viață? N-am crezut-o. Mai ales cînd această viață era a unei epave omenești ca mine, care fiindcă am avut tot
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu dispăruseră cu totul. Conectați la o nouă concepție asupra lumii, ele au avut prilejul să surmonteze handicapul istoric și să intre în rândul țărilor civilizatre. N-au făcut-o
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
ce n-a fost dereticat vreodată cu trei pleduri peste el zăcînd mirosind a vremuri de-altădată de mă sting în el și nu-mi pot crede trupul greu lăsat inert de tot și cu gîndul dus prin altă lume lenevind și-acolo - nu mai pot nici din gură să mai spun vreo vorbă apă să-mi aducă-ntr-un pahar cineva ce umblă prin odaie ca o umbră fără de habar fie treacă de la mine setea foamea ducă-se în lume
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
Apocalipsa - Răgazul tău, oricum nu intră-n calcul De ani, știind că soarele mai are Până la stins vreo două miliarde - Și-așa, glumind, te-apucă miezul nopții, Mai încercând să afli câte ceva Din spuza cam răcită-a vetrei tale. Să lenevești e timpul și norocul, Ca un pământ în care-ai pus de toate, Să recunoști pe când vei fi pământ Tiparul însuși al ființei tale! Țărm Mai strig, și luntrea întârzie. încolo, peste Râpa Morii, închipuiri și poezie... Aud cum se
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
ca să nu mai vorbesc de primăvăraticile narcise, brîndușe și lalele. Pe urmă mai era nucul, cu hamacul de sub el ; în vipia verii toată familia se cuibărea la umbra lui ocrotitoare. Și mai era ceva. În casa asta nu s-a lenevit niciodată. E adevărat că și aici Manole dădea tonul. Cînd ne-am căsătorit ( în 1985) era pensionar ; asta nu-l împiedica să-și aibă și să facă și celor din jur programe bine chibzuite. Rămăsesem doar 4 locatari, noi, Filitteștii
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
într-o medievală Franță, Eu rumen, tu în turnuri amărui, De-a pururi despărțiți de uși cu clanță! Și să-ți trimit un fluture tocit De roze cu mireasma mea de barbă Înrourată trist cînd trag la fit De la atacuri, lenevind în iarbă. Și s-adormim în inimi cu fiori Și fața-mbujorată la perete, Visîndu-ne îmbrățișați pe flori În cabinetul cu plăceri secrete. Și-apoi să-ți cer, murind cu eleganță Sub oriflamă-n vîntul nimănui, Oh, ca într-o medievală Franță
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
cazi încet-încet în cele mari”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice”, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 104. footnote>, căci, „când noi păcătuim ceva mic și nebăgat în seamă sau ne lenevim în lucruri părute mici, să nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcă lucrul mic și nebăgat în seamă, curând se face mare. Tot așa și haina care a început a se rupe, dacă nu îngrijim de ea, ruptura se
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Emil Brumaru Duminica-i cu mandarine moi pe tavă, În lucruri nu mai este nici o grabă, Cuierul flutură ca pe un steag capotul, Mînerele-n sertare-și bagă botul Și-amușină, despăturind cearceafuri, Peste dulapuri cad încet-încet vechi prafuri... Ființele își lenevesc plăcerea De-a stoarce miezuri ce-și preling lin mierea Pe buzele lor coapte a dezmățuri Scăpate într-o doară din dulci hățuri, Cînd sînii și cu coapsele, de-a valma, Sînt rotunjite de serafi cu palma Spre-a fi
Duminica-i cu mandarine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7450_a_8775]
-
După ce premierul Ponta a întrebat retoric „Cine e Predoiu?", acesta i-a replicat: „Sunt cel care te va bate la Prezidențiale! Printre altele, domnule Victor Ponta, sunt un jurist care n-a plagiat când a luat Premiul Academiei Române, n-a lenevit când a construit, împreună cu asociații, un cabinet de 25 de avocați, nu spune "fă", ci "doamnă"!, a scris Predoiu într-o postare pe Facebook. „Da, cu felicitările mele. Este o atitudine și un răspuns de prezidențiabil. Sunt mândru de el
Cezar Preda: Sunt mândru de el. PDL nu îl va abandona niciodată by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33194_a_34519]
-
cu iubite zărite de la distanță: "Apoi, cu ochii plini de visuri încă,/ M-am scuturat ca dup-o catastrofă/ și m-am trezit din nou pe-aceeași stîncă// Pe care mă găseam în prima strofă." Potrivită, oricînd, pentru o lume lenevind la soare și, vorba lui Eminescu, "arsă de clipele/ stării pe loc", e-o strofă din parodia "originală" după Viața la țară a lui Depărățeanu: "Cînd se ia cîte-o măsură,/ Lumea-njură/ Pe agentul sanitar/ și-l întreabă fără noimă
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
fi-vei fiind tu, iar eu ca eu,/ deasupra prafului din cortul meu..." (ibidem). Acest recurs la cuvînt (formă inuzitată, topică) e o tatonare în răspăr a elementarității, o paradoxală năzuință spre ingenuitate. Panicat de senzația că poezia ,s-a lenevit", că ,toate manuscrisele au căzut în mîlc" și încurajat de împrejurarea că ,fumul se gudură să fie cioplit", autorul se reîntoarce, intuitiv, la germenele verbal ca la modul primar al Creației. Sofismul formal nu e decît o cale de împrospătare
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
Comedie, Dramă. Durata: 136 minute. Premiera: 30.03.2012. Produs de: Elzévir Films. Distribuit în România de: Independența Film. Într-un colț uitat de lume, un prăfuit sat arab, dintr- un incident nesemnificativ, și anume, femeile cară apă și bărbații lenevesc la soare la un ceai sau o cafea în singura cafenea a locului, sub impulsul recentei alfabetizări, o femeie hotărâtă, dezinhibată aprinde flacăra revoltei contra inechităților sociale și a tradițiilor prăfuite ale lumii arabe, declarând război acestei lumi a bărbaților
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
care s-ar cuveni să-l ai ca cetățean. E caraghios de-a dreptul să îndrăznești să-ți faci un program. Nu ai nici cea mai mică șansă să-l respecți. Acum cincisprezece ani făceam o oră jumătate, cînd mă leneveam la volan, pînă la Sinaia ca să asist la activitățile Academiilor de Teatru din lume. Acum... imprevizibilul absolut. Acum cincisprezece ani, cînd mergeam spre Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, nu-mi lua mai mult de cinci ore ca să ajung. Astă primăvară am
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]
-
mai bun(a), măi credincios(oasa) că alții, socotindu-i pe ei mai răi, proști, necredincioși, etc. 80. Am râs de păcatele și defectele altora. Și de faptele lor bune am râs. 81. Am lăudat păcatele altora. 82. M-am lenevit a face rugăciune în fiecare dimineață, seara, la fiecare masă. 83. Am mâncat de dulce în vreo zi de miercuri sau vineri. 84. N-am ținut cele 4 posturi de peste an. 85. Am ținut post negru sâmbătă și duminică. 86
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
clown avansând pe un fir, aidoma unui echilibrist pe sârmă, la mare înălțime - numai că firul histrionului traversează solul arenei; grimasele lui de falsă teroare pot amuza spectatorii. Nimic nu îmbogățește strofele următoare, totul rămâne narat sau rostit pretențios: Ťîmi lenevesc pe laturi universulť, Ťdă-mi timpul hotărârii nemutateť, etc. Într-o altă narațiune versificată, Ptolemeu Filadelphul, asistă la - ca să zic așa - inaugurarea farului din Alexandria, cu trufia de a-și vedea numele eternizat în litere enorme Ťpe fața turnului dinspre palatť
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]