4,155 matches
-
fie țărâna ușoară.) Cu asta aș putea să Închei, aici se opresc și Însemnările mele. Nu voi Întocmi un inventar macabru al lucrurilor care au rămas de la el: cămașa, pașaportul, alte câteva acte, ochelarii (lumina zilei se reflecta dureros În lentilele goale rămase lângă toc). Toate astea, deci, i‑au fost Înmânate mamei, la spital, a doua zi de la moartea lui. Totul era menționat cu minuție În Enciclopedie, nu lipsea nici măcar batista, nici cutia de țigări „Morava“ ori Politika ilustrată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pânză după pânză, fiecare îndeajuns de mică încât să încapă sub un palton. Foarte, foarte bine. Muștele negre tot dădeau roată, aterizând pe merele atinse de putregai și pe bananele negre, apoi zumzăiau în jurul celor doi. Criticul purta ochelari cu lentile groase cât niște hublouri de vapor. Îți venea să strigi când îi vorbeai, așa cum ai striga la cineva aflat la etaj într-o casă mare, în spatele unui geam, și care nu vine să deschidă ușa. Și totuși, absolut, în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
obiectivelor 43 2.3. Sistemul de obturare 45 2.4. Sistemul de vizare 51 2.5. Magazia pentru material fotosensibil 55 2.6. Dispozitive auxiliare și accesorii 59 2.6.1. Filtrele pentru obiective 60 2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționale 62 2.6.3. Flashurile (blițurile) 63 2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografie 68 3. Expunerea filmului fotografic 71 4. Materiale fotosensibile 81 5. Iluminarea în fotografie 89 5.1. Temperatura de culoare a luminii 90 5.2. Fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
multor autori (Roger Bacon, Leonardo da Vinci, Cardan ș.a.) s-a definit camera obscură, care a fost perfecționată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de către napolitanul Porta. Pentru a îmbunătăți calitatea imaginii proiectate, acesta a introdus o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, obținând astfel o imagine mai clară și mai luminoasă. Lentila folosită de Porta la acea vreme era o lentilă pentru ochelari, ea devenind ulterior obiectivul fotografic. Camerele obscure s-au perfecționat prin introducerea oglinzii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
a fost perfecționată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de către napolitanul Porta. Pentru a îmbunătăți calitatea imaginii proiectate, acesta a introdus o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, obținând astfel o imagine mai clară și mai luminoasă. Lentila folosită de Porta la acea vreme era o lentilă pentru ochelari, ea devenind ulterior obiectivul fotografic. Camerele obscure s-au perfecționat prin introducerea oglinzii de reflexie la 45°, respectiv a obiectivelor interschimbabile. Aparatul de fotografiat din zilele noastre nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
al XVI-lea de către napolitanul Porta. Pentru a îmbunătăți calitatea imaginii proiectate, acesta a introdus o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, obținând astfel o imagine mai clară și mai luminoasă. Lentila folosită de Porta la acea vreme era o lentilă pentru ochelari, ea devenind ulterior obiectivul fotografic. Camerele obscure s-au perfecționat prin introducerea oglinzii de reflexie la 45°, respectiv a obiectivelor interschimbabile. Aparatul de fotografiat din zilele noastre nu este altceva decât camera obscură de acum mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
lui Roger Bacon înaintea sa și lui Giuliano Cardano imediat după el, construiește camere obscure care le permit pictorilor să deseneze după contururile formelor. 1570 - Napolitanul Gianbattista della Porta (1501-1576) explică apariția imaginilor în camera obscură. Tot el introduce o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, obținând o imagine de o calitate mult mai bună. Astfel, Porta inventează obiectivul fotografic. 1727 - Profesorul de medicină Johann Heinrich Schultze (1687-1744) descoperă proprietatea de fotosensibilitate a sărurilor de argint, prin observarea procesului de înnegrire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de format mediu 6x6 cm Pentacon Six TL Fotografia a fost făcută din spate, orificiul circular fiind cel pentru montarea obiectivului. 2.2. Obiectivul aparatului de fotografiattc "2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat" După cum aminteam mai devreme, dacă introducem o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătățește considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care conțin grupuri de lentile convergente și divergente, grupate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
aparatului de fotografiattc "2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat" După cum aminteam mai devreme, dacă introducem o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătățește considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care conțin grupuri de lentile convergente și divergente, grupate în diferite moduri. În acest fel, imaginea obținută are o calitate mult mai bună. Obiectivele sunt fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
devreme, dacă introducem o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătățește considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care conțin grupuri de lentile convergente și divergente, grupate în diferite moduri. În acest fel, imaginea obținută are o calitate mult mai bună. Obiectivele sunt fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de montură (pe filet sau pe baionetă), o condiție importantă fiind aceea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
obținută are o calitate mult mai bună. Obiectivele sunt fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de montură (pe filet sau pe baionetă), o condiție importantă fiind aceea ca axa optică a obiectivului să fie perpendiculară pe planul peliculei fotografice. Lentile convergente și divergente. Formarea imaginilor prin lentile O lentilă convergentă este caracterizată de faptul că toate razele incidente, paralele cu axul optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele convergente sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Obiectivele sunt fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de montură (pe filet sau pe baionetă), o condiție importantă fiind aceea ca axa optică a obiectivului să fie perpendiculară pe planul peliculei fotografice. Lentile convergente și divergente. Formarea imaginilor prin lentile O lentilă convergentă este caracterizată de faptul că toate razele incidente, paralele cu axul optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de montură (pe filet sau pe baionetă), o condiție importantă fiind aceea ca axa optică a obiectivului să fie perpendiculară pe planul peliculei fotografice. Lentile convergente și divergente. Formarea imaginilor prin lentile O lentilă convergentă este caracterizată de faptul că toate razele incidente, paralele cu axul optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri la extremități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
peliculei fotografice. Lentile convergente și divergente. Formarea imaginilor prin lentile O lentilă convergentă este caracterizată de faptul că toate razele incidente, paralele cu axul optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri la extremități și formează imagini reale, care pot fi captate pe un ecran. O lentilă divergentă împrăștie razele care trec prin ea, imaginile fiind „virtuale” (nu se pot capta pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri la extremități și formează imagini reale, care pot fi captate pe un ecran. O lentilă divergentă împrăștie razele care trec prin ea, imaginile fiind „virtuale” (nu se pot capta pe un ecran). Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sunt mai groase la mijloc și mai subțiri la extremități și formează imagini reale, care pot fi captate pe un ecran. O lentilă divergentă împrăștie razele care trec prin ea, imaginile fiind „virtuale” (nu se pot capta pe un ecran). Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fi captate pe un ecran. O lentilă divergentă împrăștie razele care trec prin ea, imaginile fiind „virtuale” (nu se pot capta pe un ecran). Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
ea, imaginile fiind „virtuale” (nu se pot capta pe un ecran). Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pot capta pe un ecran). Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Lentilele divergente sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală și deschiderea relativă. Distanța focală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sunt mai groase la margine și mai subțiri la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală și deschiderea relativă. Distanța focală (f) se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
la mijloc. Formarea imaginii printr-o lentilă convergentă poate fi analizată în figura 2.5. Notațiile din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală și deschiderea relativă. Distanța focală (f) se măsoară în milimetri și reprezintă intervalul dintre focar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
din figură: LC - lentilă convergentă OO' - axul optic al lentilei HH' - planul principal al lentilei (pentru lentilele subțiri) PO - plan-obiect PI - plan-imagine D - diametrul lentilei F - focar f - distanță focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală și deschiderea relativă. Distanța focală (f) se măsoară în milimetri și reprezintă intervalul dintre focar și planul principal al lentilei. Ea ne dă unghiul de câmp al obiectivului (aria vizuală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
focală (se măsoară în milimetri) Fig. 2.5. Formarea imaginilor în lentile convergente Mărimile caracteristice ale unui obiectiv sunt distanța focală și deschiderea relativă. Distanța focală (f) se măsoară în milimetri și reprezintă intervalul dintre focar și planul principal al lentilei. Ea ne dă unghiul de câmp al obiectivului (aria vizuală de cuprindere a obiectivului). Cu cât distanța focală a unui obiectiv este mai mică, cu atât unghiul său de câmp e mai mare. Deschiderea relativă se definește ca raportul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
formă aproape sferică și este înconjurat de o membrană de protecție numită sclerotică. În partea frontală, această membrană formează corneea transparentă, cu o grosime de 2 mm. Globul ocular se împarte în două zone prin intermediul cristalinului, care seamănă cu o lentilă biconvexă (convergentă). În funcție de contracția mușchilor, cristalinul își poate schimba curbura, deci și indicele de convergență, dând astfel ochiului posibilitatea de a se acomoda cu (de a focaliza) subiectul aflat la o anumită depărtare. În fața cristalinului se găsește irisul, alcătuit dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]