KorAP: Find »[drukola/base=lespede & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...98 >

2,434 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004

chiar răfuieli arbitrare. Zestrea economică la început de tranziție, era reprezentată în comuna Lespezi, de agricultura cooperatistă (70%), dar și privată. C.A.P. Lespezi, întins în toate satele comunei, s-a desființat în 1992. Cetățenii din comună sau originari din Lespezi și-au recăpătat pământurile cu care fuseseră fortați să intre în C.A.P. Au fost returnate, de asemenea, părțile sociale. În același an s-a desființat și S.M.A., Baza de recepție a cerealelor, Depozitul de lemne, diferite ateliere meșteșugărești, balastiera

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
societăți comerciale și întreprinzători particulari care au avut un rol important asupra economiei, prin efortul concurenței în ridicarea calității prestațiilor de servicii, aprovizionarea cu bunuri de larg consum și a relațiilor dintre producător și consumator. V.S. 2.2. POPULAȚIA COMUNEI LESPEZI 2.2.1. NUMĂRUL LOCUITORILOR: 6.078 Elementul uman se reflectă în dezvoltarea economică a comunei, în funcție de numărul populației și de pregătire. Numărul de locuitori a fost fluctuant datorită dezvoltării economice a comunei de-a lungul timpului, a condițiilor actuale

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
1977. În 1973, atinge cel mai ridicat nivel: 7142 de locuitori, după care scade din nou ajungând după anul 2000 la 6078 de locuitori. În prezent, populația stagnează datorită căderii economice și a sporului natural redus. În ceea ce privește numărul de locuitori, Lespezi este una dintre cele mai mari comune din județul Iași, ocupând locul al 16-lea din 91 de comune, cea mai mare fiind Holboca (12317 de locuitori), iar cea mai mică - Mădârjac (1567 de locuitori). V.S. 2.2.2. DENSITATEA

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
fiind Holboca (12317 de locuitori), iar cea mai mică - Mădârjac (1567 de locuitori). V.S. 2.2.2. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea medie este 0,9 loc/ha sau 113,6 loc/km, în 1996. După V. Grigoraș, autorul studiului „Populația comunei Lespezi”, în perioada 19681999, densitatea medie (generală) a fost oscilantă, în funcție de evoluția numerică a populației, dar și de variația suprafeței comunei. În perioada menționată, suprafața comunei a oscilat între 52,87 km2 și 52,69 km2. Prin urmare, principala cauză a

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
În 1976, erau 1373 de locuitori/km2, după care se constată o scădere a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se înregistrează în vetrele satelor Lespezi și Bursuc Deal, iar populația cea mai rară este în satul Dumbrava. Lespezi se situează așadar în categoria comunelor cu densitate generală medie. V.S. 2.2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și nici uniformă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se înregistrează în vetrele satelor Lespezi și Bursuc Deal, iar populația cea mai rară este în satul Dumbrava. Lespezi se situează așadar în categoria comunelor cu densitate generală medie. V.S. 2.2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și nici uniformă, datorită sporului natural (bilanțul natural), mai exact a diferenței dintre natalitate și mortalitate

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de locuitori, dar și pe fondul migrațiilor care au loc în fiecare an. Bilanțul natural poate avea valori negative, atunci când mortalitatea este mai mai mare decât natalitatea. Bilanțul natural, alături de cel migratoriu, influențează direct evoluția numerică a populației. Pentru comuna Lespezi, bilanțul natural a avut între cele două războaie mondiale valori de 19‰ (1912) și 31,2‰ (1930), scăzând în timpul celui de-al doilea război mondial până la valori negative, după care a crescut rapid la 37,5‰ (1948), urmând o nouă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
multe puncte de vedere: pe sexe, pe categorii de vârstă, pe naționalități, după ocupații etc. Structura pe sexe este, de regulă, rezultatul unor cauze biologice, dar și al altor contexte sociale cum sunt războaiele sau migrațiile la muncă. În comuna Lespezi, această structură a fost urmărită pe o perioadă mai întinsă, fiind folosite datele recensămintelor din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Astfel, se observă că pentru anul 1930, dintr-o populație de 6.335 de locuitori, 49,6% o

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
5,6%, iar în 1966 de 7,4%. În 1977, scade la 5,6% pentru ca în 1992 această diferență să se reducă la 3%. După 1989, diferența procentuală dintre sexe continuă să scadă, tinzând spre echilibru (V. Grigoraș „Populația comunei Lespezi”). V.S. 2.2.5 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Această structură este importantă atât din punct de vedere demografic, cât și economic. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Lespezi, la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. Grupa

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
scadă, tinzând spre echilibru (V. Grigoraș „Populația comunei Lespezi”). V.S. 2.2.5 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Această structură este importantă atât din punct de vedere demografic, cât și economic. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Lespezi, la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. Grupa de vârstă 0-19 ani 20-59 ani Peste 60 de ani Anul Nr. % Nr. % Nr. % 1966 2.790 42,3 3.094 46,9 712 10,8 1977 2.383 37 3.049

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
2.383 37 3.049 47,3 1.012 15,7 1992 1.918 31,7 2.776 45,8 1.368 22,5 Dacă în 1966 populația tânără reprezenta 42,3% din totalul populației stabile, putem considera populația comunei Lespezi o populație tânără. Cei vârstnici reprezintă 10,8%. În 1972, populația tânără reprezentă 37%, iar în 199231,7%. Scăderea populației tinere este cauzată de migrația definitivă a acesteia spre oraș, iar în ultima vreme peste granițe (în special în Italia

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA ETNICĂ Românii reprezintă populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română, față de celelalte etnii

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un rol important în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830, într-un raport prezentat generalului rus Pavel Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
în declararea Lespeziului ca târg (1812-1825). În general, evreii se așezau la răscruce de drumuri, precum Lespezi și în jurul hanurilor, așa cum arată V. Tufescu. La 1830, într-un raport prezentat generalului rus Pavel Kiseleff cu privire la populația orașelor și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza persecuțiilor politice și religioase, în 1939 au fost adunate în Oborul din Lespezi (pe locul actualei școli), familii de evrei precum Zumzer, Iancu Seeter, Șmilovici, Romașcan, Hoizer, Hoiși și duși la Fălticeni, de unde nu s-au mai întors. După al II-lea război mondial, odată cu constituirea statului Israel, mare parte au emigrat, ajungând

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
față de 16,4% în 1930, iar din 1966 să nu mai existe nici un reprezentant declarat al acestei etnii. Ultimii au fost Solo Șmilovici și Tuldi Moscovici, plecați după război. Rusii lipoveni au venit și s-au așezat pe Valea Siretului (Lespezi, Brătești, Pașcani), cu peste 200 ani în urmă, după reformarea bisericii ruse de la 1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796). Parte din credincioșii pe rit vechi refuză înnoirea și taxele

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796). Parte din credincioșii pe rit vechi refuză înnoirea și taxele mari și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
figurează în statistici, ca urmare a emigrărilor și repatrierilor. Aceeași soartă au avut-o polonezii și slovacii, care în 1930 reprezentau 15 persoane, respectiv 0,6%. Populațiile de origine germană, cehă, slovacă, sârbă și rutenă s-au stabilit în târgul Lespezi și Heci odată cu construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a fabricii de sticlă din Lespezi (18601870). Între cele mai cunsocute familii aparținând etniilor amintite au fost Bitter, Camer sau Șvaițer. V.S. 2.2.7. STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ. POPULAȚIA ACTIVĂ Această structură

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
și slovacii, care în 1930 reprezentau 15 persoane, respectiv 0,6%. Populațiile de origine germană, cehă, slovacă, sârbă și rutenă s-au stabilit în târgul Lespezi și Heci odată cu construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a fabricii de sticlă din Lespezi (18601870). Între cele mai cunsocute familii aparținând etniilor amintite au fost Bitter, Camer sau Șvaițer. V.S. 2.2.7. STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ. POPULAȚIA ACTIVĂ Această structură exprimă nivelul de dezvoltare economică și socială a unui teritoriu. În 1992, populația activă reprezintă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
persoane (9,6%) în administrație; - 249 de persoane (28,6%) implicate în alte activități. O categorie de populație o reprezintă șomerii, persoane de peste 18 ani, apte de muncă și în căutarea unui loc de muncă. În perioada 19922000, în comuna Lespezi au beneficiat de șomaj 1217 persoane. Populația la Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
și în căutarea unui loc de muncă. În perioada 19922000, în comuna Lespezi au beneficiat de șomaj 1217 persoane. Populația la Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă (1929-1950), iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a comunei își desfășoară activitatea într-o clădire special construită în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă (1929-1950), iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a comunei își desfășoară activitatea într-o clădire special construită în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa 50 de metri de D.J. 208. Clădirea a fost extinsă și reparată în ani. Între 1812 și 1825, apare pe lista de înființare a mai multor târguri din Moldova: Podul Iloaiei, Podul Turcului etc. Prin Legea Comunală din

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]