971 matches
-
MANOLESCU SCRIERI: Domnii Țării Moldovei și vieața lor, în Letopisițile Țării Moldovii, I, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1852, 93-209; Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV-e siècle jusqu’à l’an 1594, tr. și îngr. Émile Picot, Paris, 1878; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche Vornicul, Istratie Logofătul și alții de Simion Dascălul, îngr. Constantin Giurescu, pref. Ioan Bogdan, București, 1916; Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1955; ed. 2, București, 1958
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
siècle jusqu’à l’an 1594, tr. și îngr. Émile Picot, Paris, 1878; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche Vornicul, Istratie Logofătul și alții de Simion Dascălul, îngr. Constantin Giurescu, pref. Ioan Bogdan, București, 1916; Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1955; ed. 2, București, 1958; ed. îngr. și introd. Liviu Onu, București, 1967; îngr. și pref. Dan Horia Mazilu, București, 2002; îngr. și pref. Dumitru Velciu, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Sbiera
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
inserată în „România literară” a lui V. Alecsandri împreună cu Serile de toamnă la țară de Al. Cantacuzino și cu Manoil de D. Bolintineanu, este o schiță de roman având ca model nuvela Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi. Autorul desprinde din letopisețul lui Miron Costin (cronicarul pe care l-a studiat și l-a editat mai târziu) un episod cu rezonanțe dramatice, exploatat în sensul ideologiei pașoptiste, meritorie dovedindu-se știința resuscitării romantice a atmosferei printr-un mozaic pitoresc. Acuratețea detaliilor, din
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Ivireanul, București, 1997. Ediții: Antim Ivireanul, Predici, pref. edit., București, 1962, Opere, introd. edit., București, 1972, Opere, introd. edit., București, 1997; Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1986; Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, introd. edit., București, 1993-1994; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, pref. edit., introd. Paul Cernovodeanu, București
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Aurora Ilieș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Revista de istorie”, 1979, 1; Florian Dudaș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Crisia”, 1979, 831-832; Șerban Cioculescu, La reeditarea lui Ion Neculce, RL, 1982, 52; Mircea Anghelescu, Ion Neculce, „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”, T, 1983, 3; Iorgu Iordan, Ion Neculce, „Opere”, LR, 1983, 2; Dumitru Velciu, Ion Neculce, „Opere”, RITL, 1983, 3; Andrei Nestorescu, „Catalogul manuscriselor românești”, II, RITL, 1984, 3; Cioculescu, Itinerar, IV, 14-19; N. A
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
35ș”) și al scrierilor de istorie arabă („Acest Tefliz [Tbilisi] l-au fost ars odată Muntevechelul, fiind haliv la leatul turcesc 230, iar de la Hristos 817”). Cronica lui P. dispune de realizări ce depășesc vizibil tiparele din povestirile identificate în letopisețele predecesorilor săi. Construcția narațiunii - fie că este vorba de istorisiri moralizatoare, de pamflete (dușmanii scriitorului sunt nenumărați, ai domnitorului la fel) ori de un fel de proză de aventuri (precum cea care relatează „răpirea lui Nicolae Mavrocordat”) - este mereu complicată
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
doar pe cale orală, prezența lor, identificabilă ca sursă de inspirație, fiind atestată și prin recente cercetări de folclor în satele argeșene învecinate reședinței voievodale de la Poienari. Anecdotele despre Vlad Țepeș au influențat în secolul următor paginile consacrate domniei acestuia în Letopisețul cantacuzinesc, iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui Vlad-Vodă Țepeș, una dintre anecdote servește drept punct de plecare în piesa Praznicul calicilor de
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728) a lui Meletie de Arta, cronologia sârbească de la Vârșeț, o alta a Transilvaniei, Letopisețul cantacuzinesc și Cronologia tabelară a stolnicului Dumitrache. Mai cita, cunoscându-i indirect, pe Strabo, Dio Cassius, Suidas, pe Nikephoros Gregoras, I. Zonaras, A. Bonfini, L. Toppeltin, C. Baronius, în disertația sa despre originea românilor, aflată la începutul cronografului și intitulată
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
pe hărți în chip de pătrat, dar iezuiții o înfățișează mai bine, ca o lună nu tocmai plină”), din unele sinteze locale de istorie („pentru o mai bună înțelegere a vechimii împărăției lor, vom scrie pe scurt din condica lor letopisețul dinastiei împăraților chinezi”), consultate, probabil, cu ajutorul unor traducători. Relația cu cartea lui Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna atunci sinologia
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
poemă, pe care a transcris-o cu grijă, intervenind în manuscris. Unele stihuri prevestesc pasaje din Scrisoarea I, alte ecouri fiind de regăsit în articolele politice ale marelui poet. Ca și C. Aristia, P. încearcă unele creații lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
căsuța cu zorele, București, 1977; Anchetă în infern, București, 1977; Al cincilea as, București, 1978; Logofătul de taină, București, 1978; 320 de pisici negre, Cluj-Napoca, 1979; Ochii jupâniței, București, 1980; Ștafeta, București, 1981; ed. (O bombă pentru Revelion), București, 1999; Letopisețul de argint, București, 1981; Nopți albe pentru Minerva, București, 1982; Întâlnire la „Elizeu”, București, 1983; Anonima de miercuri, București, 1984; Apel din necunoscut, București, 1985; Violeta din safe, București, 1986; Dispariția statuii din parc, București, 1987; Vulturul dincolo de cornul lunii
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune neomogenă. Regele Poloniei și Domnul Moldaviei pare mai curând o pagină de istorie, folosind ca izvoare Histoire de Charles XII de Voltaire și letopisețul lui Nicolae Costin. Sobiețki și românii, celebrând eroismul plăieșilor, se inspiră dintr-o lucrare a lui Dimitrie Cantemir. În Cântec vechi e inserat un cântec bătrânesc despre omorârea Costineștilor de către domnitorul Constantin Cantemir. Eminamente prozator, N. se afirmă pe acest
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
versiunilor, pentru relațiile dintre copii și pentru transcrierea textelor. În Anexe O. editează cronica lui Grigore Ureche și De neamul moldovenilor, scrierea lui Miron Costin. Aceeași acribie în critica de text o va aplica și în alte ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei (1967), Miron Costin, Opere alese (1967), Cronicari munteni (1970). În cercetarea Tradiția manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolele al XVII-lea-al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”) (2002) sunt urmărite manuscrisele în succesiunea lor
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
1972; Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni, București, 1973; Tradiția manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”), București, 2002. Ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pref. edit., București, 1967; Miron Costin, Opere alese, pref. edit., București, 1967; ed. (Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor. Viiața lumii), București, 1996; Cronicari munteni, pref. edit., București, 1970; Scrisori către Ovid Densusianu, I-IV, București, 1979-1989 (în
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”), București, 2002. Ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pref. edit., București, 1967; Miron Costin, Opere alese, pref. edit., București, 1967; ed. (Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor. Viiața lumii), București, 1996; Cronicari munteni, pref. edit., București, 1970; Scrisori către Ovid Densusianu, I-IV, București, 1979-1989 (în colaborare cu Ileana Vârtosu și Maria Rafailă); Herodot, Istorii, pref. edit., București, 1984 (în colaborare cu
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sînt scrise... cuprinde, în ediția completă, patruzeci și patru de relatări ale unor întâmplări petrecute înaintea perioadei la care se referă cronica. Cele mai multe aduc amănunte semnificative din timpul domniilor lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
preocupat pe largi spații de evenimente externe. Doar spre final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai bună a lui Constantin Mavrocordat, care, între altele, a reorganizat școlile și a creat condiții de învățătură pentru fiii de boieri. În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri și sfaturi, abuzul de putere, lăcomia, cruzimea, felonia, zavistia, lașitatea), dar poate lauda cu glas la fel de mare calitățile pe care uneori le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp opera de început a prozei literare românești. „Cuvintele” grupate înaintea cronicii constituie o colecție de miniaturi meșteșugite, de o mare concentrare epică, trase dintr-o substanță dramatică ori senzațională
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
un bogat izvor de motive pentru proza românească. Numărul copiilor și răspândirea lor îi atestă circulația, iar editarea ei în cercul „Daciei literare” a fost un eveniment deosebit pentru scriitorii de la mijlocul secolului al XIX-lea și de mai târziu, Letopisețul... trasând unele din principalele direcții ale literaturii epice. Linia inaugurată de N., pe care o vor continua Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, constituie coloana vertebrală a unei importante secțiuni a prozei românești. Când citești cronica lui Neculce, un nume îți
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
întâmplări demult încheiate, a „introducerii” în imagine. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Leatopisețul Țării Moldovii de la Dabija v.v. până la domnia lui Ioan Mavrocordat v.v. (1662-1743). Cuprinzând și o samă de cuvinte, în Letopisițile Țării Moldovii, II, publ. M. Kogălniceanu, Iași, 1845, 193-464; Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, îngr. și introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și pref. Zamfira Mihail și Paul Mihail, cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980; Opere, îngr
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-un „veac de iarnă”, răbdând povara umilinței, dar răzvrătindu-se atunci când
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Ștefan S. Gorovei, București, 1996. Ediții: N. Bălcescu, Patru studii istorice, pref. edit., București, 1928, Scrieri istorice, introd. edit., Craiova, [1930], Scrieri sociale, București, 1947; Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. edit., București, 1929, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, pref. edit., București, 1944, Opere, pref. edit., București, 1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București, 1955; Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. edit., București, 1929, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, pref. edit., București, 1944, Opere, pref. edit., București, 1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București, 1955; Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București, 1959, vol. II: Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, îngr. Dalila Lucia Aramă și G. Mihăilă, pref. Gabriel Ștrempel, București, 2003; Cronicile slavo-române
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
ce îi separau. Altă lucrare, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin (1925), iar Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește (1938) este consacrat reconstituirii și analizei izvorului principal al cronicii lui Ureche. De altfel, profesorul ieșean se gândea și la elaborarea unei ediții științifice a operei cronicarului moldovean
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin (1925), iar Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește (1938) este consacrat reconstituirii și analizei izvorului principal al cronicii lui Ureche. De altfel, profesorul ieșean se gândea și la elaborarea unei ediții științifice a operei cronicarului moldovean. Deși examinează literatura și cultura pe provincii, lucrările lui
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]