972 matches
-
și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie că îndeplineau sau nu o slujbă, erau curteni. Când a luat domnia Ștefan cel Mare, Grigore Ureche scria: “Deciia Ștefan Vodă strâns-au boierii țării și mari și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țara și slujitorii săi și au intrat în Țara Muntenească, de au prădat marginea, fevruarie 27 și au arsu Brăila în săptămâna albă, marți”. Este vorba de o acțiune limitată și nu de organizarea unei campanii de amploare. Vitejii. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46) se arată că, după alungarea lui Radu cel Frumos, în 1473, întorcîndu-se în scaunul său de la Suceava, „mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a făcut o minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai mult au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate cîte le dăruise robului său, Ștefan voievod și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. După bătălia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în Letopiseț se precizează: „iar Ștefan voievod însuși a făcut mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtenii. La Dlugosz, textul ne arată că Ștefan pe mulți de la țară, din ordinul pedestrașilor, au fost trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că din țărani au fost făcuți boieri care luptă călare. În prima mențiune din Letopisețul lui Ștefan cel Mare, se scrie că Ștefan domnul a făcut un mare ospăț „mitropoliților și vitejilor săi”. Este evident că în acest caz este vorba de toți cei care au participat la campania din 1473, cînd oastea cea mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țară, trecerea lor în rândul călăreților este echivalentă cu o înobilare, în sensul că i se dă un titlu de viteaz (de cavaler = ordinul călăreților (equitum) semnificând acest lucru în franceză = chevalier (cavaler), adică cel care se luptă călare). Autorul Letopisețului, contemporan cu faptele descrise, nu se poate înșela atunci când îi pune în două rânduri pe viteji înaintea boierilor „de la mare până la mic”. Dacă ar fi fost vorba doar de o ridicare a unor țărani în rândul boierimii, este evident că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țărani în rândul boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflăm că patru „pani” din țara Litvei (Lituania), Stanislav din Vronovo, Pașco Albul, pan Micolai și pan Mihul și cei care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și boieri „și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în lupta de la Războieni presupune existența unei unități destul de însemnată din armata lui Ștefan cel Mare. Curțile boierești. Documentele moldovenești din secolul al XV-lea, referitoare la domeniul boieresc, menționează în mai multe cazuri existența
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul statului feudal, domnul cârmuia țara cu ajutorul boierilor care formează Sfatul Domnesc. Interpolatorul Letopisețului lui Grigore Ureche scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare cea mai mare parte a boierilor pomeniți în Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicolae Iorga l-a numit “Puternicul împărat senin al Românimii”, titlu care a mai fost acordat unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a fost privit cu prudență de ultimul editor al Letopisețului lui Ștefan cel Mare, care a tradus cuvântul țar (împărat) cu cel de domn. P. S. Năsturel a atras atenția asupra unor titluri sau vocabule imperiale, date unor domni în cronici, în inscripții sau scrisori. Dumitru Năstase s-a ocupat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împărat) cu cel de domn. P. S. Năsturel a atras atenția asupra unor titluri sau vocabule imperiale, date unor domni în cronici, în inscripții sau scrisori. Dumitru Năstase s-a ocupat în mod special de această problemă arătând că, în vechile letopisețe, pe lângă titlul de domn (gospodin), lui Ștefan cel Mare i s-a spus de trei ori împărat. Acest titlu i-a fost acordat lui Ștefan cel Mare cu ocazia cutremurului, care a avut loc la 29 august 1471: “a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Basarabilor și îi revin de drept lui, ca suzeran al domnului Țării Românești ! Ținând seama de rezultatul ultimelor cercetări trebuie să acceptăm ideea că, acordarea titlului de țar (împărat) lui Ștefan cel Mare nu este o eroare involuntară a autorului Letopisețului scris în timpul domniei marelui voievod. Ștefan cel Mare a avut conștiința unei misiuni înalte, încredințată lui de Dumnezeu, pe care o îndeplinește ca uns la Domnului. El este intermediarul între Dumnezeu și supușii săi. Este executantul voinței lui Dumnezeu: pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un corp de oastea, atunci când avea loc o acțiune secundară, așa cum s-a întâmplat în 1497. Pentru a-i împiedica pe călăreții mazuri să facă legătura cu armata polonă, domnul l-a numit pe Boldur comandantul (voievodul - cum apare în Letopisețul lui Ștefan cel Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voroneț, cu ornamente sculptate în lemn, în care se regăsesc motive gotice. Manuscrisele. O zestre impresionantă pe plan spiritual o reprezintă manuscrisele care s-au păstrat din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită este letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită este letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că Letopisețul lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că Letopisețul lui Ștefan cel Mare a fost scris din inițiativa domnului și a stat la baza celor trei variante cunoscute: Cronica moldo-germană, Cronica moldo-rusă și Cronica moldo-polonă. Într-un studiu din 1971, Ștefan Gorovei remarca faptul că, la un moment dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jurnal de câmp”. Gorovei, “urmând o sugestie a bizantinistului D. Năstase”, a definit anul 1473 ca un an cheie al domniei lui Ștefan cel Mare, an în care refuză să mai trimită Porții haraciul anual. Ștefan Andreescu a considerat că letopisețul a fost scris în timpul domniei marelui domn, începând cu anul 1473 până în anul 1486, când se întrerupe, pentru a fi reluat din anul 1496 până la moartea domnului. Ultimul paragraf a fost redactat la începutul domniei lui Bogdan, fiul lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn, începând cu anul 1473 până în anul 1486, când se întrerupe, pentru a fi reluat din anul 1496 până la moartea domnului. Ultimul paragraf a fost redactat la începutul domniei lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare. Ștefan Andreescu a denumit letopisețul Cronica lui Ștefan cel Mare. Leon Șimanschi a reluat discuția despre Cronica lui Ștefan cel Mare, cum o numește și el, și după opinia sa, cronica a fost elaborată în diferite etape, în fragmente distincte, care cuprind evenimentele dintre anii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după opinia sa, cronica a fost elaborată în diferite etape, în fragmente distincte, care cuprind evenimentele dintre anii 1457-1469, dintre anii 1470-1486 și dintre anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]