353 matches
-
aici, căci oamenii care au făcut deja saltul existențial nu reușesc să refacă traseul magic. „Puiul” Scorpiei „zace” lângă fântână, verbul trădând starea intermediară între moarte și viața umană. Ulterior adevărata natură a Samodivei va fi clară, inclusiv la nivelul lexemelor, dar ea nu va surprinde, căci lungirea, hainele verzi și nasturii de forma solzilor, ochii mici, metalici, și mediul umed al noroiului de dinainte de geneză au prevenit cititorul din timp. Cedarea organelor vitale, veninul și sângele care curg pe chipul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
le spurce și legea”. Natura zmeului este ambiguă, „o contopire mecanică a câtorva animale diferite. El reprezintă un fenomen de același ordin cu sfincșii egipteni, cu Centaurii Antichității”. În basmele fantastice natura lui infernală provoacă ezitări narative, alternanța celor două lexeme fiind influențată de cultura creștină recentă: „Aud’e numai ușile că jip-zup! Ușile col pă bătrînu-bătrînu o-ncuia ușile pă iel - vine șî le dăscuie. Ad’ică vin’e zmău, dracu, vin’eacolo” (Vălcău-de Jos - Sălaj). Alteori teama de alteritate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reușitei inițiatice, din momentul plecării lor pe munte trecând puțin până vor descoperi urma catalizatoare a mutației, „puntea” spre noul statut ontologic. Rătăcirea identității umane prin spațiul sacru îi transformă în nouă cerbi, metamorfoza fiind redată în text printr-un lexem pe care îngrijitoarea ediției La luncile soarelui nu l-a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis” ne sugerează că verbul insolit din text
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noul statut ontologic. Rătăcirea identității umane prin spațiul sacru îi transformă în nouă cerbi, metamorfoza fiind redată în text printr-un lexem pe care îngrijitoarea ediției La luncile soarelui nu l-a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis” ne sugerează că verbul insolit din text, a se neftina, sugerează o conversie cromatică în planul animalier, culoarea cerbilor amintind de negrul sepulcralindiciu al șederii pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pân ea, era mai înaltă ca omu... Așa că era niște sălbăticiuni” (Celei - Olt). Timpul instaurat în fragmentul acesta aparține miticului, când spațiile nu erau încă asimilate și valorificate de social, natura creștea liberă și speciile se găseau în etapa nediferențierii. Lexemul invocat în mod constant pentru definirea stadiului primar al lumii face parte din familia lexicală a lui sălbatic, acesta fiind un atribut al existenței esențiale, libere de constrângerile factuale. Continuând observația lui Mihai Coman, Andrei Oișteanu observă că doar vegetația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prăpastie, unde se și pierdu dâra”. Două variante ale colindei cu motivul șarpelui, consemnate de C. Mohanu în colecția Fântâna dorului se intitulează Din jariștea șarpelui și Din staroștea șarpelui, aspect care ne îndeamnă să vedem o semantică înrudită a lexemelor, șarpele aflându-și sălașul într-un loc pustiit de foc, ca însemn al forței sale distructive asociate neantului. Reptilei îi este asociată și puterea unei priviri malefice, capabile să înșele un martor neinițiat, prin „mimare”: „Răsărit-o două stele./ De
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-n piept și luna-n spate... Avea aceste semne cerești, dar în schimb, pă fața ei, [pe] care-o avea fină și mândră, crescuse păr la fel ca p-o maimuță”. Remarcăm prezența constantă, în cele două specii literare, a lexemului sălbatic, ales de instanța narativă pentru descrierea stadiului existențial al fecioarei. Dimensiunea din care face ea parte în timpul recluziunii ține de regimul neîmblânzit al lumii, o lume pe care o putem descrie doar apofantic: are forțe nestăvilite, energii nedomolite ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și scobite: „Uite m-a trimes boieru cutare să fac un tron, c-a murit Chelbea și în alt loc nu e pomeneală d-așa copaci gros; d-aia eu îndrăznii de venii să-l dobor p-ăsta” (Chirculești - Ilfov). Lexemul tron denumește și astăzi sicriul în Moldova și alte zone românești. Indiciile tulburătoare despre moartea inițiatică a fecioarei unifică valoarea magică a copacului spirit cu recluziunea thanatică în planul sacru. Prin aparența lemnoasă și cufundarea în trunchiul funerar, Lemnișoara devine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
misterios îngustează percepția la minimum și dă intrusului sentimentul de vulnerabilitate în fața misterului cu implicații dendrolatrice. Alternanța m/r interiorizează sunetul ca pronunție, din spațiul exterior aparatului vocal în centru, ca echivalent al pătrunderii în inima pădurii. Sonoritatea închisă a lexemului codru se regăsește, așadar, în cea a determinanților, structura stilistică rezultată devenind o adevărată formulă pentru intrarea în sacrul vegetațional. Aspectul fonetic similar al numelelor celor doi frați cu același traseu în plan mitic are implicații asupra tipologiei umane comune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
clubul UTA ridică încă semne de întrebare. (interviu cu un finanțator sportiv, site-ul publicației "Observator.info", www.observator.info/sport, 6.VIII.2008) Expresiile lexicale adverbiale cu punct de vedere au ca sinonim contextual construcția adverb + vorbind; în corpus, lexeme precum arhitectonic, artistic, calitativ, clinic, creștin, cultural, estetic, fizic, fotbalistic, instituțional, intelectual, istoric, juridic, logic, matematic, moral, politic, principial, psihic, semantic, spiritual, statistic, stilistic, strict, structural, teologic, valoric, vizual apar în ambele tipuri structurale de circumstanțiale de relație. Deși referințele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
prezintă frecvența expresiilor lexicale adverbiale în cele cinci tipuri de texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se, și în acest caz, repartizarea stilistică a ocurențelor. ANEXA I Frecvența adverbelor în -mente în corpus Adverbe în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai completă, nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele de mod (precum actualmente). 2 Vezi capitolul "Circumstanțialul de mod" din GALR II: 523-536. 3 Construcțiile de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv vor fi numite expresii lexicale adverbiale, iar prima lor parte
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
IV și pentru tabelul de la 3.3., a fost redus numărul textelor jurnalistice de la 101.278 de articole din perioada 1 ianuarie-15 octombrie 2007, la 5.925, din intervalul 1-15 octombrie 2007. 40 În liste vor fi redate pentru același lexem adverbializat de același categorizator și situațiile tipice, și cele în care topica nu este cea obișnuită sau în care a fost păstrat contextul cel mai apropiat. De aceea, același adjectiv apare într-o listă și "singur", și contextualizat. În alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
fost produse opere cu scriituri diferite, de la influențele textualiste specific franceze la cele pop specific americane. Nu-i nimic, toate astea trebuiau să poarte un nume și acesta a fost postmodernism. Fiecare s-a simțit dator să ia atitudine față de lexemul cu pricina și nu oricum, ci una decisă, definitivă, știută fiind foamea de nominare a intelctualului român, mare inventator de concepte pentru o tribună roasă de complexe culturale. Vestea proastă este că dezbaterea internațională asupra postmodernismului - cu variantele lui: postmodernitate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În provincie prin te miri ce silnicie a soartei, constituie miezul romanelor de dragoste ale lui Eric Holder. Erotismul sublimat, parfumat al unor relații În esență platonice este spart pe ici pe colo de scurte intruziuni În forță ale unor lexeme falocentrice niciodată vulgare. Apoi, limbajul devine, pe măsură ce romanele se Înmulțesc, tot mai pîslos, mai subtil, mai refractar la o lectură rapidă. Devine consubstanțial profilului personajelor care, deși simple În aparență, ascund ruguri adînci și mai ales, cît privește protagonistul, Întotdeauna
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din simpla ocurență a unui cuvânt. În practică, se pot distinge două poetici inspirate din acest program. Pe de-o parte, Herder are în vedere cuvântul "povestit", într-o poezie care narativizează - adesea sub forme folclorice - fascinația față de un anume lexem și față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele vechilor popoare, evocă o legendă referitoare la formarea tunetului prin spargerea unui ulcior 36. Textul dezvoltă ceea ce Herder consideră a fi o percepție originară, devenind astfel versiunea narativă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret) în postfața: "se aud ușoare scârțâituri de grandilocventa". Cassian Maria Spiridon cere prea mult de la cititorul sau. El nu șochează, dorește să comunice fără să atragă atenția. "Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși poetul în cauză mizează foarte mult pe simplă lui prezenta. Tot vestind același lucru grav cocosul apocaliptic poate deveni plictisitor. De multe ori versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
limbii române, fiind o limbă romanică sau neolatină. La formarea acesteia, rolul principal l-au jucat cele trei componente principale: stratul romanic, substratul presupus daco-moesic (format în mare parte din vocabular împărtășit de limba albaneză, cel puțin aproximativ 160 de lexeme) și adstratul slav. Repartizarea vocabularului de proveniență din cele trei straturi este reflectată în vocabularul limbii române moderne în felul următor, potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul Dimitrie Macrea: compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
vechi 7,98%, bulgare 1,78%, bulgaro-sârbe 1,51%. Alte elemente lexicale: turce 3,62%, maghiare 2,17%, neogrecești 2,37%, franceze 38,42%, latine literare 2,39%, italiene 1,72%, germane 1,77%. Din categoria substratului pot face parte lexemele de origine nesigură 2,73%, de origine necunoscută 5,58% și lexemele nomatopeice 2,24%. Din cele 9.920 cuvinte latine numai 1.849 sînt primite direct din latină, 8.071 constituie derivate pe teren românesc de la rădăcini aparținând cuvintelor
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
turce 3,62%, maghiare 2,17%, neogrecești 2,37%, franceze 38,42%, latine literare 2,39%, italiene 1,72%, germane 1,77%. Din categoria substratului pot face parte lexemele de origine nesigură 2,73%, de origine necunoscută 5,58% și lexemele nomatopeice 2,24%. Din cele 9.920 cuvinte latine numai 1.849 sînt primite direct din latină, 8.071 constituie derivate pe teren românesc de la rădăcini aparținând cuvintelor moștenite din latină. O statistică mai recentă v. în articolul Limba română
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
prezumtiva limbă gotică din peninsulă. Busbecq a fixat în scris mai multe cuvinte și explicațiile date de cei doi crimeeni. Consemnările au fost remise acasă ca raport diplomatic, cuvintelor prezumtiv gotice puse în listă adăugându-le traducerea în limba latină. Lexemele au caracteristici importante de tip german (mai ales din dialectele germanei de jos), ceea ce face controversată ipoteza gotică în sânul comunității lingvistice de specialitate. Exemple: broe "pâine" (germană: Brot); plut "sânge" (Blut); hoef "cap" (Haupt); schieten "a trage cu săgeți
Limba gotică () [Corola-website/Science/314572_a_315901]
-
este instrument muzical care are coarde întinse vertical și paralele cu una dintre lațurile unui cadru triunghiular. Coardele au lungimi și acordaje diferite. Face parte din categoria instrumentelor cu coarde ciupite. Ciupirea coardelor e făcută cu degetele de la ambele mâini. Lexemul harpa apare și cu alte nume: harfa (cf. germ. Harfe), arpa (cf. grecul, it., spaniolul și iudeospaniolul arpa, si turcul arp), arfa. Harpa este unul din cele mai vechi instrumente, ea fiind întâlnită la sumerieni și egipteni cu circa 3
Harpă () [Corola-website/Science/314606_a_315935]
-
conform activității ducelui din acea perioadă. Există două teorii majore în ceea ce privește originea și semnificația numelui lui Mieszko. Cea mai populară teorie, propusă de Jan Długosz, este faptul că Mieszko este un diminutiv de la Mieczysław, o combinație de două elemente sau lexeme: "Miecz" înseamnă sabie și "Sław" înseamnă celebru. Astăzi, această teorie este respinsă de majoritatea istoricilor polonezi, care consideră că numele Mieczysław a fost inventat de Jan Długosz, pentru a explica originea numelui Mieszko. Slavii antici nu și-au format niciodată
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
influențată de limbile germanice, deși, odată ajunși acolo, goții și lombarzii au stăpânit Italia timp de veacuri. Cuvintele românești comune cu echivalente albaneze pot fi explicate fie prin moștenirea în comun a unor resturi de lexic daco-moesic (de altfel, unele lexeme românești din substrat nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
se află de obicei la sfârșitul acestuia. Alcătuirea și folosirea noilor noțiuni se instituie specific în registrele de onomasiologie, semantică și semiotică a graiurilor regionale. Limba germană standard cuprinde cca 75.000 de cuvinte de bază , iar numărul total de lexeme este apreciat la 300.000 - 500.000, în funcție de autor și mod de numărare. De exemplu: Astfel de cifre indică însă doar ordinul de mărime al volumului de cuvinte din lexicul german, deoarece aprecierile acestea conțin de regulă Criteriul primordial pentru ca
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]