152,821 matches
-
întrebarea ce viziune are ministrul Culturii asupra destinului edițiilor critice - profilul real al "răposatei" Edituri Minerva, la care n-am auzit să fi făcut vreo referire. Și din destinul nefericit al "Minervei", un lucru s-a văzut lesne, cu ochiul liber. A dispărut la noi - căci nu știu dacă și la alții - voința de a perpetua și activa eficient bruma instituțiilor existente. Recursul la faimoasele pachete de proiecte culturale ale organismelor europene sau efortul de a pune pe picioare instituții noi
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
erau acceptarea orgolioasă și păguboasă a celui ce greșit se vede frânat și depinzând de voia celorlalți: "nu-mi răstigniți cuvintele/ pe trunchiurile voastre de lemn/ nu-mi țintuiți mâinile/ învățate să mângâie/ vântul pe cer// lăsați-mă să alerg liber/ prin singura mea tinerețe". În zadar, acum, regretele! Trebuia să fi insistat la vreme și să fi publicat atunci, chiar într-o revistă de provincie, poezii precum asemeni troiei, rug de poezie sau copilărie, emoționante cu siguranță în zorii lor
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
în sens strict localizate în Vama Veche, acestea se înscriu într-o dinamică similară a trăirii și a gîndirii artistice, aducînd în același plan atît o austeritate de fond, o reală nevoie de rigoare și de interiorizare, cît și gestul liber și tonul fovist. Mult mai restrînse ca număr, doar două, uleiurile păstrează și ele carecteristicile generale, deși, la o primă privire, par mai apropiate de spiritul acelor artiști care au impus în peisagistica noastră de astăzi o componentă mai curînd
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
nesiguranță și difuză teroare. Noua categorie a pesedeului-junior diferă fundamental de băiețașii aflați în linia a treia sau a patra a sistemului comunist. Șefi pe la pionieri, la UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
cu alte cuvinte, morbul „complicității", știința perversă a muștruluielii în public urmată de trasul amical cu ochiul. Ei vin din țara lui ca-și-cum și nu par interesați să plece nicăieri de-acolo. Cu totul altfel sunt mutanții post-2000. Aparent curați, liberi de jenanta biografie publică a activistului ceaușeștian (aripa Nicu), ei își ascund foarte bine fisurile. Dacă oamenii lui Ceaușescu au fost deformați de sistem, oamenii de ultimă oră sunt greșiți din construcție. Ei vin cu inimaginabile frustrări și fobii, cu
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
cu mistreții, căprioarele ori rațele sălbatice pe care s-a obișnuit să-i ia în cătarea puștii. Nu c-ar fi mare pagubă: de ce să plângem un intelectual vândut unui regim pentru care ideea de elită, de valoare, de gândire liberă reprezintă dușmanul natural? Apelul șefului pesedist nu e decât scrâșnetul neputincios al cuiva care vede că vecinul de tarla (în cazul de față, PUR-ul lui Voiculescu) a fost cu-o secundă mai deștept și-a ieșit la bătaie cu
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
sau doar imaginează. Întregul are o construcție scenică. Care va să zică deocamdată fără final. Textul este precedat de un prolog. Prolog Când spre după-amiază se mai află încă la masă, în fața micului dejun, aceasta devine sub mâinile ei o masă în aer liber și vede câmpia unui acoperiș ruginit și plat, nimic altceva. Curentul stârnit de S-Bahn și uruitul hurducăturilor pe șine, configurează aici, afară, spațiul. Pe vremuri, întreaga fațadă de peste drum încadrată de ferestre, situată mai sus de curțile din dos, era
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
România. Cronicarul s-a abținut atunci să amendeze bulversanta știre, cu precizarea că NATO nu se ocupă de investiții. Poate o fi vorba de achiziții, poate de sprijin militar ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem Matser a declarat: "Nu mă deranjează prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile actuale... De ce să ne lipsim de aceste
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem Matser a declarat: "Nu mă deranjează prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile actuale... De ce să ne lipsim de aceste valori?..." Citat pe care îl reproducem după România liberă nr. 3943. Potrivit acestui cotidian Tender ar fi pus ochii pe consilierul NATO, avînd informația că olandezul ar putea vehicula bani murdari ai mafiei drogurilor. Aici Cronicarul se îndoiește. Dacă Ovidiu Tender ar fi avut o asemenea informație, n-ar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
viitorul fuge de sub picioarele noastre / cu viteza minciunii"(semn de carte) Basarabia este, pe rând, „temniță abandonată", „muzeu al erorilor", „land leprozat", iar istoria ei o paranteză. Intrigat și amenințat, în același timp, de „cultivarea amneziei", poetul-călător printr-o Europă liberă, unde comunismul e abordat esteticește și doar în cărți de specialitate, nu se poate sustrage sentimentului de tragic, scepticism și neliniște pe care i-l furnizează neîncetat „contemplarea mocirlei". Imaginea poetului basarabean care fotografiază casa lui Havel este expresia deznădejdii
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
D.A. Credeți, așadar, ca Rumsfeld are dreptate atunci cînd numește aceste țări "Noua Europa"? A.G.: Nuuu... Sînt prea filosof ca să comentez niște sloganuri care nu supraviețuiesc dincolo de săptămîna în care au fost pronunțate. Interviu acordat lui Dan Alexe pentru "Europa Liberă" . Preluat cu încuviințarea conducerii postului de radio
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
ospitalități tradiționale a românilor, străinii care vin aici cu intenția de a sta vreme îndelungată nu se simt ca la ei acasă. Față de sensibilitățile lor, circulă - mai pe ascuns, mai pe față - replica: Dacă nu le place în România, sînt liberi să plece în altă parte! Și asta nu cu referire la personaje de tip Kurt Treptow, care ar pleca el, dar n-are posibilitatea, ci la investitori serioși care au băgat bani mulți în afacerile pe care le fac pe
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
T. M.) care, avînd o legătură cu stăpîna, îi face Lordului doar lorzi, pe cînd Lordul, încurcat cu soția valetului, îi umple acestuia casa cu pui de valet". Orbetele parlamentar Președintele Iliescu a fost cadorisit de ziua lui de ROMÂNIA LIBERĂ cu știrea că și-ar datora energia unor injecții cu steroizi anabolizanți "furnizate cu generozitate de medicii chinezi trimiși de la Beijing". Președintele a dezmințit știrea, pe bună dreptate. Steroizii anabolizanți ajută la creșterea mușchilor, nu sporesc energia celor care se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
nu sporesc energia celor care se tratează cu așa ceva. Iar vitalitatea la persoanele de vîrsta dlui Iliescu e cadou de la Dumnezeu - sau mai științific, face parte din bagajul genetic al acestora. Asta nu e opinia Cronicarului. Citind știrea din România liberă și răspunsul dlui Iliescu am dorit să aflăm ce spun specialiștii. Medici care nu se numără printre simpatizanții președintelui ne-au spus că dacă dl Iliescu ar face cură cu anabolizanți nu l-ar mai încăpea hainele la mîneci și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
eram fiu de țărani. În realitate însă, influența burgheză a fost singura benefică și în care eu m-am dezvoltat. - La un moment dat ați „prins" niște ziare franțuzești și scrieți: „mi-am dat seama că lumea trăiește încă, gîndește liber, se bucură de jocurile spiritului - nu este îngropată ca noi în mormane de lozinci și literatură «angajată»." Cred că era o mare durere pentru un cărturar să nu aibă ce citi. - Da. În tinerețea mea, împreună cu colegii de generație eram
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Marina Constantinescu Deși haosul în care trăim se nuanțează, aberant, din ce în ce mai tare, deși derizoriul se mișcă liber și destins prin existențele noastre, deși minciuna și impostura își bălăngăne picioarele pe un tron mult prea înalt, avînd iluzia că stăpînesc vreun regat, în timpul acesta, creatorii adevărați își văd de creațiile lor și de destinul lor artistic. Ei nu
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Cronicar În ROMÂNIA LIBERĂ din 14 februarie, dl Nicolae Prelipceanu scrie un articol teribil despre una din figurile marcante ale restaurației noastre morale și intelectuale. E vorba de directorul general al Teatrului Național din București. Între altele, autorul articolului ne reamintește (ce repede ne
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
alții! Ambiția lui Alain Chabat, creatorul acestui nou episod cinematografic (produs tot de Claude Berri) din aventurile lui Asterix și Obelix a fost aceea de a se întoarce la "spiritul benzilor desenate ca formă de artă"; se vede cu ochiul liber că translarea "benzilor" în film a fost făcută nu de un spirit iconoclast, ci de un admirator fanatic. Oricît de mult au fost modificate și adăugate personaje, acțiuni sau gaguri - totul e făcut în spiritul paginii originare, în spiritul dialogurilor
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
prin a căror atingere succesivă se deschide în profunzime cartea. Primul coincide cu reabilitarea eseului ca mod întru totul legitim de a fi al științei, ca voce distinctă a ei, cu drept deplin de cetate. Pentru Gramatopol, eseul este calea liberă (de prejudecăți, preconcepții, predeterminări etc.) care pune în slujba rigorii teoriilor științifice ale unei discipline sau alta fantazarea creatoare. Ceea ce înseamnă ieșirea - pragmatică, poate chiar cinică de la un punct încolo - din tipare cu ajutorul tiparelor înseși: "ingeniosul bine temperat" - ca să ne
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
dintre conducătorii lor: cea mai mare parte a poveștilor din carte sunt derivate din întâmplări reale, la care am participat. Cât despre locotenentul mort în Indochina, are într-adevăr legătura cu tatăl meu, care s-a angajat în armata „francezilor liberi" în al doilea război mondial, iar un frate mai mic al mamei a fost omorât în circumstanțele pe care le amintesc, la începutul războiului din Indochina, pe fluviul Mekong. Moartea aceasta, oricare i-ar fi cauza, mi-a scufundat copilăria
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
în altă parte, iar autoritatea statală s-ar fi diminuat pînă la dispariție. Departe de a fi guvernat ca un dictator, Regele a condus țara democratic, numind guvernele doar cu sprijinul Parlamentului; alegerile s-au desfășurat regulat și au fost libere. Regele a detestat extremismul, comunismul și fascismul, și a făcut tot posibilul pentru zdrobirea lor. În timpul domniei sale cetățenii români, indiferent de naționalitate și religie, au avut aceleași drepturi - evident, cu excepția extremiștilor. Cînd, în 1938, Carol a instaurat un regim autoritar
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
a pus în articole "gusturile și sentimentele", că, pur și simplu, i-a făcut plăcere să le scrie, simțindu-se bine în prezența și în prezentul cărților. Cititorul de astăzi simte din plin acest mod de a lucra destins și liber, cu o sinceritate și o franchețe a tonului exemplare. Fiindcă foiletonistul Nadeau nu vrea să ascundă nimic din crezurile sale, fie ele amendabile astăzi - cum este cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că vedea în
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
trunchi, sau/și pentru că încalcă o normă (poate utopică) de pronunțare cultă. În unele citate actuale apar scrise greșit mai ales participiile verbului: "replica (...) a fost atît de truncheată încît este posibil ca telespectatorii să n-o fi înțeles" (România liberă = RL 1858, 1996, 2); "unele litere se află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro /ro /sibiu /proiecte); "în practică se folosesc serii de momente truncheate" (alpha.imag. pub. ro/release). Tot cazuri de neutralizare sînt confuziile dintre p
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]