374 matches
-
Kant sunt incoerențe. Teoria să asupra cunoașterii umane conduce la o concepție a ființelor umane că p]rți ale naturii, ale c]ror dorințe, inclinații și acțiuni sunt susceptibile de explicații cauzale obișnuite. În același timp ins], teoria să asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
coerent f]r] aceste dou] puncte de vedere, dar nici nu le putem integra și nici nu putem face mai mult decat s] înțelegem cum sunt ele compatibile. Dintr-o astfel de perspectiv], nu putem p]trunde în profunzimile „mecanicii” libert]ții umane, dar putem înțelege c] f]r] libertate în cunoaștere (care st] la baza oric]ror pretenții de cunoaștere) lumea ordonat] cauzal va r]mane de nep]truns pentru noi. Este deci imposibil s] înl]tur]m libertatea. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar num]ra printre multe altele aparținând altor indivizi (aspect ce ține de doctrina consecvențialist]). Dimpotriv], trebuie s] le acord]m o mai mare important] pentru simplul motiv c] sunt ale noastre. Deontologia își extinde toleranță în raport cu acest favoritism. În virtutea libert]ții pesonale, individul are posibilitatea în anumite situații (nu strict extreme) de a-si plasa propriile preocup]ri, planuri sau valori înaintea intereselor celorlalți. Viziunea deontologic] nu numai c] pune un accent mai puternic pe evitarea faptelor greșite - prin acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viața celorlalți, dar, în plus, ne determin] s] acord]m mai mult] atenție propriilor noastre greșeli (în sensul evit]rii acestora) decât greșelilor generale sau ale altora. Recunoașterea importanței evit]rii greșelilor nu îmbrac] forma unei obligații sau a unei libert]ți de a reduce greșelile altora. În consecinț], p]strarea virtuților proprii este cu mult mai important] decât ap]rărea virtuților și chiar a vietii celorlalți. Nu este posibil s] salvezi o viat] prin minciun], chiar dac] aceasta ar împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vin din sfera moralei personale, dar aceeași întrebare apare și în sfera instituțional]. S] presupunem c] un guvern liberal ajunge la putere, un guvern care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului, evitând orice interferent] care ar aduce ofens] libert]ții? Sau ar trebui s] dispun] de toate m]șurile, inclusiv ofense aduse libert]ții, care s] prejudicieze noțiunea de libertate? Imaginați-v] c] se formeaz] un grup care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sfera instituțional]. S] presupunem c] un guvern liberal ajunge la putere, un guvern care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului, evitând orice interferent] care ar aduce ofens] libert]ții? Sau ar trebui s] dispun] de toate m]șurile, inclusiv ofense aduse libert]ții, care s] prejudicieze noțiunea de libertate? Imaginați-v] c] se formeaz] un grup care se revolt] împotriva regulilor autoritare: o regul] asociat] cu o tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului, evitând orice interferent] care ar aduce ofens] libert]ții? Sau ar trebui s] dispun] de toate m]șurile, inclusiv ofense aduse libert]ții, care s] prejudicieze noțiunea de libertate? Imaginați-v] c] se formeaz] un grup care se revolt] împotriva regulilor autoritare: o regul] asociat] cu o tradiție influențat] de religie. Pentru a complica lucrurile, imaginați-v] c] grupul are șanse reale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regul] asociat] cu o tradiție influențat] de religie. Pentru a complica lucrurile, imaginați-v] c] grupul are șanse reale de reușit]. În acest caz, ar trebui guvernul s] permit] grupului s] își continue activit]țile, invocând motivele legate de respectarea libert]ții de asociere? Sau ar trebui s] interzic] existența grupului respectiv, pe motiv c], desi aceast] interzicere influențeaz] libertatea poporului, ea este pus] în practic] spre aprecierea libert]ții la un nivel mai înalt; aceasta însemnând c] nu exist] cale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
permit] grupului s] își continue activit]țile, invocând motivele legate de respectarea libert]ții de asociere? Sau ar trebui s] interzic] existența grupului respectiv, pe motiv c], desi aceast] interzicere influențeaz] libertatea poporului, ea este pus] în practic] spre aprecierea libert]ții la un nivel mai înalt; aceasta însemnând c] nu exist] cale de întoarcere spre o societate intolerant]. Consecințialismul susține c] indiferent de valorile pe care le adopt] un agent individual sau instituțional, reacția cea mai apropiat] este aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin urmare nici confuzia oamenilor. În locul acestui amalgam, MacIntyre readuce în actualitate o abordare neo-aristotelic] a onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dilemele eticii. Un alt aspect demn de menționat ar fi și cel privind importantă drepturilor la libertate și la o viat] privat] în societ]țile moderne. Bună funcționare a acesteia depinde de respectarea unui num]r minim de drepturi și libert]ți. Motivele pentru care sunt interzise de exemplu furtul și efectuarea forțat] a histerectomiei (extirparea uterului) nu pot fi explicate în totalitate prin analizarea viciilor autorilor. Discuțiile trebuie s] se îndrepte mai degrab] spre motivele pentru care acest gen de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost, în mod considerabil, mult mai detaliate și mai cuprinz]toare, luând forma unor acorduri internaționale, unele primind chiar putere legal] din partea statelor care le aplic], altele fiind simple afirmații ale aspirațiilor. Convenția European] pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libert]ților Fundamentale (1950) este un exemplu al primelor forme, Curtea Internațional] de la Haga fiind cea care judec] cazurile care-i sunt prezentate. Declarația Universal] a Drepturilor Omului elaborat] de c]tre Organizația Națiunilor Unite (1948) este un exemplu al celui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral, care mai include și termeni precum „datorie”, „obligație”, „drept” (folosit că adjectiv, cu sensul de „just”), „nedrept”, „a se cuveni” sau termeni care pot fi luați drept concurenți ai „drepturilor” sau drept parte esențial] a sensului lor - termeni precum „libert]ți”, „cerințe”, „imunit]ți” și „privilegii”. Dac] termenul „drepturi” poate fi transferat f]r] probleme în oricare dintre aceste cuvinte, atunci dezbaterile asupra acestuia ar putea p]rea redundanțe. Înainte de a lua în considerare asemenea întreb]ri, este util s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile de a provoca unele lucruri s] ți se întâmple său s] se întâmple cuiva. Dar termenul acoper] o varietate mult mai larg]. De obicei, se convine asupra faptului c] diferențele includ drepturile privite că revendic]ri, ca puteri, ca libert]ți sau că imunit]ți. Sensul dominant ar putea foarte bine s] fie acela de „revendicare” și acesta, care de altfel este și sensul cel mai restâns, este corelativul „datoriei”. Distincțiile sunt expuse cel mai bine în urm]toarele exemple
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corespunz]toare din partea debitorului care trebuie s] returneze banii. 2) Puteri: dreptul de a distribui o proprietate prin propria voinț] este un exemplu de drept care reprezint] o putere ce poart] cu ea abilitatea de a afecta drepturile altor oameni. 3) Libert]ți: legea poate acorda o libertate sau un privilegiu indivizilor neimpunându-le o cerere potențial ap]s]toare - de exemplu, depunerea de m]rturie într-un tribunal împotriva soțului/soției. 4) Imunit]ți: o persoan] poate fi protejat] de acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele m]car câteva implicații potrivit c]rora folosirea forței este justificat] prin faptul c] asigur] aceste drepturi, are o leg]tur] cu aceast] chestiune. O a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se vor supune unor condiții de bâz] ale libert]ții și unei egalit]ți calificate. Justific]rile contractelor sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberalismul individual c]ruia îi aparține teoria drepturilor este atacat și de stânga și de dreapta, și din interiorul și din afara democrațiilor liberale. Împotriva unor asemenea opoziții se poate spune c] o încercare de a formula o list] limitat] a libert]ților politice clasice cu sigurant] va fi criticat] de c]tre mișc]ri politice puternice având obiective potențial totalitariste. Pentru evaluarea acestei opoziții este ins] important s] nu uit]m c] noțiunea de drepturi universale furnizeaz] un cadru moral pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția de bâz] în ceea ce privește ideea existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa premisei fundamentale, aceea c] avem datoria general] de a ajuta oriunde. Morală este v
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca în cazul relației p]rinte-copil sau medic-pacient. Dar acestea se bazeaz] pe relații speciale, adesea contractuale în natur]. Nu trebuie recunoscut] în aceste cazuri existența unei datorii universale de acest gen. Aceast] abordare pune un accent mai mare asupra libert]ții economice și afirm] faptul c] atât timp cât bunurile sau propriet]țile sunt acumulate prin intermediul unei succesiuni de transferuri „voluntare”, persoana are dreptul la acestea (Nozick, 1974). La un anumit nivel, acest aspect este v]zut drept o modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexual] trebuie s] fie evaluat] dup] aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit]ții sexuale că o recunoaștere a libert]ții și autonomiei umane. Unii contractualiști, precum Russell Vannoy în cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui savurat cu o moderație adecvat] (de exemplu, Homer, Aristotel, Montaigne). 1) Concepția libertarian] Adesea, la început, o poziție libertarian] câștig] sprijin deoarece este, f]r] excepție, propus] în cadrul acelor culturi care considerau dreptul contractului că necesar pentru sanctitatea libert]ții umane. Aplicând filosofia libertarian] la relațiile sexuale, apare concepția potrivit c]reia sexul este acceptabil moral dac] și numai dac] are loc în urma unui consimt]mânt reciproc, voluntar și în prealabil anunțat. În loc s] se concentreze asupra unei concepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al nonoamenilor) sau în cazul în care apare constrângerea explicit] (de exemplu, ameninț]ri sau șantaj), forța (silirea), viclenia (convingerea celuilalt de a accepta leg]tură amoroas] înșelându-l cu privire la natură actului sau a m]surii sentimentelor sale). 2) Critică libert arianismului Cea mai evident] slăbiciune a acestei abord]ri este faptul c] ignor] numeroase deform]ri care apar în cadrul acestui contract: p]rțile unui contract pot avea puteri de negociere radical inegale, diferențe puternice de vulnerabilitate, una dintre p]rți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avantajele necinstite pe care criminalul le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de a ucide, atacă sau fură. Prin urmare, în multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Stalin sau Adolf Hitler. Oricum, reprezentarea în sine nu are un aport considerabil în alterarea statutului moral; extinde puterea și capacitatea individului, deși, în același timp, le și restrânge într-o oarecare m]sur], dar chestiunea limitelor morale și a libert]ților va r]mane mult timp o problem] de evaluare a moralei comune care se aplic] scopurilor instituționale pentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violenței, aplicarea ei fiind considerat] de Waltzer, Hampshire și Nagel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]