752 matches
-
rUV luptă tot prin derivați aminici ciclici, precum melanina, care conferă o culoare mai Închisă multor hife și spori. Adaptarea la condiții de hrănire s-a făcut și pe două căi speciale, asociindu-se cu alge (rezultând organisme simbionte numite licheni: tericoli, corticoli, saxicoli, ce pot coloniza toate mediile, supraviețuind și la temperaturi extreme) sau cu rădăcinile multor plante superioare (rezultând micorize: peritrofe, ectotrofe, ecto-endotrofe și endotrofe). Cormofitele s-au instalat În mediul aerian cu integrare anatomică. Ele au corm (rădăcină
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Tolerarea secetei. Plantele reviviscente pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar și multe angiosperme din regiuni aride. o Ignorarea secetei. Efemerofitele din zonele temperate Își desfășoară Întregul ciclu evolutiv În 2-3 săptămâni; „profitând” de puțina apă rezultată din topirea zăpezii primăvara ori din rarele ploi, când imediat germinează semințele, plantele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
măcinate fin din care se ia o linguriță amestec la 200 ml apă clocotită și se bea câte o cană pe zi. *Infuzie din amestec cu coada șoricelului (3 părți), turiță mare (2 părți), rostopască (1 parte), cimbrișor (1 parte), lichen de piatră (1 parte) și ienupăr (1 parte) ; se ia 1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită și se consumă câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din amestec cu frunze de mentă (20 g), herba de cimbrișor (20 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mese. -Infuzie din frunze de mentă și urzicî (câte 2 părți), rădăcini de valeriană și obligeană (câte o parte); se beau câte 50 ml de 2 ori pe zi, dimineața și seara, Înainte de mese. -Decoct din 1 linguriță herba de lichen de piatră (Cetraria islandica) În 250 ml apă; se fierbe 5 minute iar după răcire la 400C se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu și se beau 3 căni pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și după fiecare masă principală). În amestecurile de plante, În afara speciilor recomandate mai sus, pot fi utilizate arnica, gențiana, nalba mare, pelin, pufuliță, traista ciobanului. Bune rezultate dau tincturile: - Tinctura din lichen de piatră (25g herba la 100 ml alcool 700, se macerează 10 zile și se iau câte 20-25 picături Înainte de mese). -Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool 700); se macerează timp de 14 zile și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se unge cu alifie de gălbenele și apoi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri, protectoare a mucoasei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și antidiareice. *Infuzie din herba de busuioc, coada șoricelului, mătăciune, sunătoare, țintaură sau lichen de piatră din care se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi, după mesele de prânz și seară, cu efecte antiseptice, În favorizarea secrețiilor digestive și calmarea durerilor. Rețeta autorilor *Calendula officinalis + Cetraria islandica + Hypericum perforatum + Matricaria chamomilla + Melissa officinalis
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
macerate și se consumă Întreaga cantitate În cursul zilei, cu fracționare În 3 reprize. Plantele rămase după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă pe zona pancreasului. *Tinctură 10 % din amestec cu flori de urzică moartă, frunze de tuia, rostopască, lichen de piatră, rizom de obligeană și fructe de fenicul (În părți egale) din care se iau 10-20 picături de 3 ori pe zi, după mesele principale, Într-o cură de 1-2 luni pe trimestru. *Sirop de creson (câte o linguriță
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din amestec cu flori de coada șoricelului, frunze de patlagină și păpădie din care se ia câte o linguriță Înainte de mese. *Siropuri de patlagină, păpădie și urzică din care iau câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual câteva minute și apoi se Înghite cu puțină apă. În uz extern se aplică pe abdomen: *comprese cu decoct de coada calului, flori de trifoi roșu, lichen de piatră și Bitter suedez, ținute câte 2 ore dimineața, după-amiaza și În timpul nopții; *masaje cu extracte uleioase de gălbenele, coada șoricelului, patlagină sau cătină albă. Apiterapia Mierea de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rădăcini de tătăneasă, bogate În alantoină, cu rol În inhibarea proceselor tumorale, din care se ia câte o jumătate de cană, dimineața și seara, Într-o cură de 30 de zile, urmată de o pauză de 7 zile; *pulberi din licheni de piatră și trifoi roșu din care se iau câte 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol; *ulei din cătină albă, bogat În vitamina C, din care se iau câte o lingură de 3 ori pe zi, Înainte de fiecare masă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de la Biroul Central de Statistică (ulterior Gård zice că era un vechi adversar al lui). Programul după-amiezii se decalează cu aproape două ore. Ultima comunicare e deosebit de interesantă, conf. Mäkinen, Uleåborg, vorbește despre carnea de ren și radioactivitatea. Mușchii și lichenii "acumulează multă radioactivitate". Nivelul radiațiilor a crescut destul de mult în 1961-1962 pe vremea marilor teste sovietice. Testele chinezești fără importanță practică. Mäkinen ne liniștește, profețiile catastrofice din presă sunt exagerate, nu se poate afirma despre carnea de ren că ar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
principial nu e greu a fi prevăzător atâta timp cât știi ce modificări induci tu Însuți mediului. Rămân Însă relicte, precum algele albastre, care supraviețuiesc În locuri dintre cele mai neașteptate, Începând cu gheizerele și sfârșind cu ghețarii, iar altele În constituția lichenilor, dar așteptând lumina galbenă, de care au parte doar la amiază; poate speră Într’o Eră, așa cum a mai fost, dar care nu va mai veni niciodată, a luminii aurii. Sau, pentru a parafraza un prea sensibil cântec, creanga de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de temperatură a condițiilor de mediu cerute de plante este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cunosc perioade de odihnă, ar face excepție de la principiul refacerii periodice a solului. Atâta doar că aceste plante sunt specifice pentru două zone distincte și extreme ale Terrei: zona nordică, a tundrei și taigalei, populată preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că astfel de asociații se realizează Între anumite specii de plante, respectiv microorganisme, adică Într’un mod cât se poate de specific, am putea face un pas mai departe, dar pe care-l lăsăm În seama unui capitol următor, anume lichenii. Aceste relații, extrem de strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iași. Și nu În ultimul rând, dumneavoastră, stimați ascultători. “Radiosfera”, 9 ianuarie 1995, ora 9,46 16. Unde ’s doi, puterea crește Departe, În nord, acolo unde e veșnic sau pe aproape, iarnă, trăiește ceva, unii Îi spun plantă, anume lichenii. De ce această ezitare a mea În a-i Încadra sistematic? Iată subiectul intervenției de astăzi care va mai Încerca ceva: să sublinieze rolul lor de martor fidel al stării mediului. Ce este un lichen? Este singurul caz În care ceva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceva, unii Îi spun plantă, anume lichenii. De ce această ezitare a mea În a-i Încadra sistematic? Iată subiectul intervenției de astăzi care va mai Încerca ceva: să sublinieze rolul lor de martor fidel al stării mediului. Ce este un lichen? Este singurul caz În care ceva poate fi numit plantă, pentru că face fotosinteză și seamănă uneori cu o frunză, dar care e de fapt o asociere, Între o plantă inferioară, anume o algă și o ciupercă. Cu alte cuvinte, avem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asociere. Și acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile sale, cu microorganismele ce-i alcătuiesc micoriza. Se vede că evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni confirmându
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni confirmându-le premoniția. Am arătat atunci că, În scopul refacerii solului, pe care planta Îl reduce În mod inevitabil, ea, planta, fie se retrage periodic lăsând microorganismele din sol să-l oxideze, fie colaborează, În situații particulare, cu aceste microorganisme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu microorganismul, mai găsim o explicație. Coniferele au apărut, și trăiesc și astăzi, În condițiile unui sol sărac și subțire, situație În care o funcționare optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai jos Încă pe scara evoluției, lichenii stabilesc relația dintre plantă, acum unicelulară și ciupercă, de asemenea unicelulară, de la celulă la celulă: ca atare, lichenii n’au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și subțire, situație În care o funcționare optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai jos Încă pe scara evoluției, lichenii stabilesc relația dintre plantă, acum unicelulară și ciupercă, de asemenea unicelulară, de la celulă la celulă: ca atare, lichenii n’au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la celulă la celulă: ca atare, lichenii n’au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi reprezentat exclusiv de plante, adică de autotrofe, el ar dispare În scurt timp, sufocat de biomasa produsă, de epuizarea bioxidului de carbon și a sărurilor minerale, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
excesul de bioxid de carbon. Conform sensului evoluției care cerea, În condițiile schimbărilor survenite În mediu, perfecționarea acestor relații biocenotice, stabilite destul de devreme (după părerea mea, cel mai târziu odată cu fotosinteza, adică cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]