3,302 matches
-
și cromozomii markeri acrocentrici de talia cromozomilor din grupa C. În unele cazuri, pot exista mai mulți cromozomi markeri. Într-un caz de plasmacitom γD s-au descris cromozomi adiționali în grupele A, C și G, precum și anomalii structurale. În limfoame maligne s-au identificat numeroase remanieri structural-cromozomale precum și variații numeric-cromozomale. Astfel, în limfomul giganto-folicular s-au evidențiat două linii celulare, una cu 47 de cromozomi și alta cu doi supranumerari (un acrocentric mic și un cromozom C). În limfosarcoame apar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pot exista mai mulți cromozomi markeri. Într-un caz de plasmacitom γD s-au descris cromozomi adiționali în grupele A, C și G, precum și anomalii structurale. În limfoame maligne s-au identificat numeroase remanieri structural-cromozomale precum și variații numeric-cromozomale. Astfel, în limfomul giganto-folicular s-au evidențiat două linii celulare, una cu 47 de cromozomi și alta cu doi supranumerari (un acrocentric mic și un cromozom C). În limfosarcoame apar celule pseudodiploide în măduva osoasă și în ganglioni limfatici, lipsind cromozomi din grupele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un izocromozom pentru brațele lungi ale unui cromozom 17 sau 19. Celulele cu complemente cromozomale normale sunt într-o proporție variabilă între 57 și 76%. Există diferențe clare în numărul de cromozomi din boala Hodgkin și în celelalte tipuri de limfoame maligne. Majoritatea cazurilor de boală Hodgkin prezintă numere modale peritriploide (57-90 de cromozomi), în timp ce limfosarcoamele și majoritatea reticulosarcoamelor prezintă numere modale hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în oncogenă printr-o intensificare a expresiei (fig. 24.5). Limfocitele B vor exprima c-myc la nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite de malarie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite de malarie, Epstein E.A., Barr Y.M. și Achong B.G. (1964) au evidențiat într-o linie celulară derivată dintr-un limfom Burkitt prezența unui virus, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite de malarie, Epstein E.A., Barr Y.M. și Achong B.G. (1964) au evidențiat într-o linie celulară derivată dintr-un limfom Burkitt prezența unui virus, care ulterior a fost denumit virusul Epstein-Barr (EBV). Anomaliile cromozomale mai frecvente în limfomul Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Guinee bântuite de malarie, Epstein E.A., Barr Y.M. și Achong B.G. (1964) au evidențiat într-o linie celulară derivată dintr-un limfom Burkitt prezența unui virus, care ulterior a fost denumit virusul Epstein-Barr (EBV). Anomaliile cromozomale mai frecvente în limfomul Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anumiți cromozomi se asociază cu tipuri specifice de tumori: aceste schimbări cariotipice nerandomice pot revela existența unor situsuri din genom în care sunt localizate gene ce joacă un rol important în carcinogeneză. Translocațiile cromozomale reciproce din diferitele tumori hematopoietice, precum limfomul Burkitt și leucemia mielogenă cronică (LMC) în care s-a dovedit a avea loc modificarea structurii și/sau funcției protooncogenelor au adus confirmări privitoare la ipoteza implicării unor gene specifice în oncogeneză (Nowell și Croce, 1986). Astăzi este binecunoscut faptul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mesajul genetic pentru o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt cu translocații mai puțin frecvente precum t(8;22) (fig. 25.3 B) și t(2;8) (fig. 25.3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile constante ale catenei ușoare a imunoglobulinelor (Cκ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale proliferează datorită avantajului lor în creștere. Inițial s-a emis ideea că rearanjările sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară de limfom și din linia celulară 380 de ALL cu celule pre-B. În ambele cazuri, regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară de limfom și din linia celulară 380 de ALL cu celule pre-B. În ambele cazuri, regiunea din cromozomul 8 implicată era recombinată cu o regiune JH din cromozomul 14. Cele două puncte de rupere din cromozomul 8 sunt situate la o distanță
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi recunoscute de recombinază în cadrul recombinării V-D-J din procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat în translocația cromozomală t(8;14) (q24; q11) din linia celulară SKW-3 implică direct regiunea flancatoare 3’ a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se află genele TCR care codifică pentru catenele α (alpha) și δ (delta), respectiv β (beta) și γ (gamma). Translocația genei bcl-2 din cromozomul 18, în cromozomul 14, în juxtapozițiune cu gena pentru catena grea a imunoglobulinei, conduce la apariția limfomului folicular cu celule B, iar translocația genei bcl-1, din cromozomul 11 în același locus din cromozomul 14, conduce la apariția unor limfoame și leucemii specifice. La om, limfomul folicular cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din cromozomul 18, în cromozomul 14, în juxtapozițiune cu gena pentru catena grea a imunoglobulinei, conduce la apariția limfomului folicular cu celule B, iar translocația genei bcl-1, din cromozomul 11 în același locus din cromozomul 14, conduce la apariția unor limfoame și leucemii specifice. La om, limfomul folicular cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în juxtapozițiune cu gena pentru catena grea a imunoglobulinei, conduce la apariția limfomului folicular cu celule B, iar translocația genei bcl-1, din cromozomul 11 în același locus din cromozomul 14, conduce la apariția unor limfoame și leucemii specifice. La om, limfomul folicular cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o oncogenă aflată la locul de rupere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a RARA fuzionează cu partea N-terminală a PLZF. Multe gene implicate în translocații evidențiate în leucemiile acute acționează prin produșii lor, ca factori reglatori ai transcrierii unor gene țintă (Rabbitts, 1991). Aceleași tipuri de gene sunt implicate în unele limfoame și sarcoame (Heim și Mitelman, 1995; Sato și Rowley, 1998). Sunt multe alte gene implicate în translocații, cu funcții foarte diferite: factori de creștere, receptori membranari, componente ale complexului ribozomal (Look, 1997). Multe dintre aceste gene sunt protooncogene a căror
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de activare legate prin domeniile lor, la ADN. Domeniile de legare pot interacționa și cu proteine care, la rândul lor, se leagă la ADN. Acestea includ proteinele bazice helix-loop-helix (bHLH), precum TALI/ SCL în TALL sau c-MYC, activată în limfomul Burkitt (BL). Asocierea genei myc cu translocațiile cromozomului 8, reprezintă un veritabil reper în caracterizarea moleculară a neoplaziei. Deși pentru proteina MYC s-au propus multe funcții, cele mai multe dovezi sugerează rolul său de activator al transcrierii genelor care promovează creșterea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
translocații sunt înalt conservate în evoluția lumii vii, omologia lor la specii aflate pe trepte diferite ale scării filogenetice (Saccharomyces, Caenorhabditis, Drosophila și Homo sapiens sapiens) fiind bine dovedită. Exemplu notabil este cel al omologiei genei bcl 2, caracteristică leucemiei /limfomului cu celule B, genă cartată 18q22 și identificată în punctul de rupere din translocația t(14;18) din limfomul folicular, precum și cel al genei ced-9, de la viermele nematod Caenorhabditis elegans, implicată în reglarea și prevenirea morții celulare - TANAPTOZĂ CELULARĂ (Yang
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Saccharomyces, Caenorhabditis, Drosophila și Homo sapiens sapiens) fiind bine dovedită. Exemplu notabil este cel al omologiei genei bcl 2, caracteristică leucemiei /limfomului cu celule B, genă cartată 18q22 și identificată în punctul de rupere din translocația t(14;18) din limfomul folicular, precum și cel al genei ced-9, de la viermele nematod Caenorhabditis elegans, implicată în reglarea și prevenirea morții celulare - TANAPTOZĂ CELULARĂ (Yang și Korsmeyer, 1996). Experiențele cu celule umane maligne în care s-a produs remanierea cromozomală t(14;18) au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
secundare din malignizările cronice. Reglarea apoptozei pare a juca un rol cheie în efectul oncogenic al proteinelor activate sau create prin anomalii cromozomale. Gena bcl-2 a fost descrisă în asociere cu translocația cromozomală t(14;18), caracteristică în 85% dintre limfoamele foliculare. Supraproducția relativă a proteinei intacte Bcl-2 nu este prin ea însăși transformatoare, dar poate acționa sinergic cu c-Myc pentru a induce creșteri clonale anormale in vitro și in vivo. Aceste date sprijină afirmația că Bcl-2 din limfoamele foliculare își
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
85% dintre limfoamele foliculare. Supraproducția relativă a proteinei intacte Bcl-2 nu este prin ea însăși transformatoare, dar poate acționa sinergic cu c-Myc pentru a induce creșteri clonale anormale in vitro și in vivo. Aceste date sprijină afirmația că Bcl-2 din limfoamele foliculare își exercită efectul său oncogenic prin inhibiția apoptozei, într-o populație celulară destinată să moară. Aceasta determină expansiunea secundară a celulelor care, deși pot fi nemaligne în sine, prezintă o predispoziție crescută la evenimente transformatoare ulterioare, cum ar fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]