343 matches
-
partidului (care, într-o confruntare memorabilă la care am participat și eu, alături de alții, amenința cu sesizarea Consilului Național pentru Drepturile Minorităților dacă este înlăturat), o frumoasă și lucrativă pax carlana s-a instalat spre beneficiul tuturor celor care îl lingușeau și-i executau slugarnic ordinele. Totul era minunat, lumea îl aclama, presa, cu rare excepții, îl trata bine, totul era, dacă nu roz, măcar portocaliu. Averea și prestigiul familiei au cunoscut cote de succes nesperate, era bine branșat la București
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cinstit, orgolios și nărăvaș pentru a fi un politician acceptat de valahi (care nu prețuiesc decât jaful, fățărnicia și oportunismul), astfel încât trăiește paradoxul de a fi popular, însă, înconjurat de o echipă de "prieteni" cu geometrie variabilă - cei ce-l lingușesc umili când el e la cârmă dispar rapid din peisaj sau chiar îl mușcă când puterea i se diminuează. Cum eu mi-am păstrat neschimbată poziția față de domnia sa, indiferent de valurile vieții sale politice, îmi permit acum să-l laud
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva sau să critici defectele celorlalți! Din când în când poți face complimente cuiva, fără să-l lauzi prea mult, să nu pară că-l lingușești. Privește-ți interlocutorul în timp ce vorbești cu el și ascultă cu atenție ce se spune! Nu te uita la ceas din cinci în cinci minute! II.4. CONVERSAȚIA LA TELEFON Azi, Mia a lipsit de la școală. Știe că are teme de
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
în acest sens criticile pe care și le atrage Eminescu din partea colegilor junimiști pentru libertatea de a-și expune opțiunile, chiar dacă acestea nu rezonau cu politica partidului): "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"303. În cadrul articolelor polemice, Eminescu pornește de la deconstruirea demersului argumentativ al adversarului, demontând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scop, pentru a le asigura dezvoltarea, bunul trai, prosperitatea"343. Orizontul informativ pozitiv al publicisticii eminesciene, precizia citatului, apelul constant la surse de autoritate, exigența construcției argumentative sunt generate de fidelitatea față de referențialul istoric și conștiința responsabilității scrisului jurnalistic: "Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"344. 4.4.3. Polemistul Lectura articolelor eminesciene relevă ipostaza unui polemist redutabil
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivel declarativ "artificiile retorice", fără ca acest lucru să conducă la dispariția acestora din texte. Punându-și scrisul în slujba adevărului, Eminescu face următoarea profesiune de credință: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"458. Pornind de la poetica explicită a articolelor, "publicul îi poate astfel "prinde" rețeta
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dezbaterilor la atacuri dure, care îi vor atrage numeroase acuze în epocă. Pamfletul, ironia și satira devin armele celui care își subordonează scrisul unui unic principiu adevărul: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"524. Istoricul este interesat de exactitatea evenimentelor prezentate, iar detenta temporală permite jurnalistului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru că astfel avea să afle mai mult decât îi era permis poetului din Sulmona să spună, din cauza condițiilor neprielnice, în acel moment. VI. Adulare: sfidarea lui Augustus de către Ovidiu. Cum observă Marache (p. 416), poetul din Sulmona nu știe să lingușească, să aduleze. Motivul unei astfel de neputințe pentru noi este evident: era prea îndurerat de pedeapsa dată de Augustus, pentru a mai avea puterea sufletească să-l lingușească pe cel pe care-l considera, în străfundul inimii, un tiran crud
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu. Cum observă Marache (p. 416), poetul din Sulmona nu știe să lingușească, să aduleze. Motivul unei astfel de neputințe pentru noi este evident: era prea îndurerat de pedeapsa dată de Augustus, pentru a mai avea puterea sufletească să-l lingușească pe cel pe care-l considera, în străfundul inimii, un tiran crud, mai mult un mostru cu chip uman, un antropofag. Chiar fără să vrea, adularea lui Ovidiu se trasformă în satiră și mai ales într-o sfidare a împăratului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vom lichida cu cultul personalității lui Stalin sau nu vom mai striga „Gheorghiu-Dej” sau câțiva din conducătorii partidului, în munca noastră de jos din întreprinderi și până sus trebuie luate măsuri serioase împotriva acelora care înăbușă critica, a acelora care lingușesc. Consider că față de toate acestea trebuie să privim problema cu seriozitate și să luăm și măsurile respective în întreaga noastră muncă de partid. În ce privește problema cu Securitatea. În primul rând consider că trebuie să spunem că în munca Securității avem
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo’ó...niberek"h li-pnê YHWH ‘OœQnó (Ps 95/94,6): „Veniți... să îngenunchem înaintea Domnului, Făcătorul nostru.” (t.n.) (vezi și Am 4,13 - la 3.1.10.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
here again. KENT: None of these rogues and cowards But Ajax is their fool. CORNWALL: Fetch forth the stocks! You stubborn ancient knave, you reverend braggart, We'll teach you. Obraznica asprime, portu-și constrîngînd În contra firii-i. El nu stie linguși; Cinstit și franc, în grăi doar adevăr, Și toți îl iau de bun; de nu, e franc. Cunosc felu-ăsta de misei, care-n franchețe-au Mai multă viclenie, măi pervers scop Decît treizeci de sicofanți servili, Ce datoria-și împlinesc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
si de m-ați ruga, chiar de-ar fi să-mi atrag defavoarea voastră. CORNWALL: Cu ce l-ai ofensat? OSWALD: Eu, cu nimic nicicînd. Stăpînului sau regele-i plăcu Să mă lovească, se-nșelînd, deunăzi, Iar el, sărind și-i lingușind mînia, Prin spate m-a trîntit și, jos, m-a insultat, Dîndu-și atîtea aere de om Plin de curaj, ca regele-l laudă C-a atacat un om care ceda, Si ațițat d-isprava lui mortală, Se năpusti asupră-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
se face. Iată-mi mănușă, am s-o-ncerc pe-un uriaș. Aduceți halebardele. Frumos zbori, pasăre: -n țintă, în țintă! Nu! Da parolă. EDGAR: Maghiran. LEAR: Treci. GLOUCESTER: Cunosc vocea asta. LEAR: Ha! Goneril, cu o barbă albă? Mă lingușeau că un cîine, și-mi spuneau că am par alb în barbă, înainte să-mi iasă cel negru. Să-mi răspundă da și nu la tot ce spuneam! Nici da, nici nu n-au fost o bună teologie. Cînd odată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
formatori de opinie care aveau interese meschine și încercau să ducă în eroare publicul: "Fără milă vom pironi la stâlpul infamiei pe cei ce încearcă să-și facă drum în lume prin minciuni. Nu vom ierta nici pe cei ce lingușesc pasiunile, exploateză suferințele mulțimii, ca să se înalțe unde nu au chemare"946. În încheierea articolului program, în care nu s-a făcut nicio referire directă la faptul că acest ziar ar fi unul religios (ceea ce nici nu a fost, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
frumoase, cochetau cu niște "pierde vară" gălăgioși, fazi și obraznici care le amăgeau cu iluzii de iubire. Prietenele ei aveau mai multă experiență de viață, Fantine era la prima iluzie. Toate aveau drept sfătuitoare: sărăcia și cochetăria una dojenea, alta lingușea, dovadă că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea unei petreceri și... o surpriză. Și întradevăr, le-au invitat la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Prețul pieței" pentru cărțile lui Iorga abia dacă acoperea o pojghiță a problemelor sale financiare. Dar ce făcea înalta societate bucureșteană? Numeroasele cunoștințe ale lui Iorga, oameni pe care îi putea considera ca fiind prietenii lui? Societatea aceea care îl lingușea cu cîteva zile mai devreme? Au încercat să-l ajute? Așa cum stă scris în Scriptură: "Era un nou rege în Egipt și nimeni nu-și mai amintea de Iosif...". A încercat Cuza să-l ajute? Nu, l-a lăsat în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
societății din prima jumătate a veacului al XIX-lea” Dinu Păturică sosește la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]