383 matches
-
pe care o făcea spectacolul din anticamera lui Titulescu. Acea gramadă a oamenilor de casă, care așteptau să-i îndeplinească diferitele servicii sau să-l culce pe patron, cum îl numeau ei, cînd lucra seara acasă la el. Erau acei lingușitori, pe care-i cocoța el, cu atîta ușurință, în importante posturi în diplomație. Titulescu se lăsa să fie adulat, și aceasta era de neînțeles la un om de inteligența și strălucirea talentului său. Cînd n-a mai fost în guvern
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În căutare de aventuri. Mi-ar plăcea să fiu un cavaler pribeag, și nu un cap Încoronat. Urăsc diplomația, ambasadorii și ceremonialul de la Curte. Mi-ar plăcea să Înnoptez sub cerul liber, cu spada la căpătâi, fără o suită de lingușitori În urma mea. Să călăresc prin păduri, să pot spune ceea ce simt, așa cum fac cu tine acum, fără să-mi măsor cuvintele. Să-i apăr pe cei nevoiași. Ducele tăcu o clipă, apoi reluă: — Frate, trebuie să-ți mărturisesc ceva. Nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar Bucevschi al nostru nu are ce lucra”... Din cele de mai sus rezultă că Const. Cehan Racoviță nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmărească neobosit, inventiv și nu rareori deconcertant - adeseori aș fi putut să-i confund vocea cu cea a unuia dintre cei mai aprigi dușmani! L-am comparat abia ulterior cu acei valeți care apar În literatura picarescă franceză sau spaniolă - lingușitori, vioi, vicleni, după spița lor, deoarece vin din poporul cel mai de jos și faptul că slujesc un tânăr hidalgo sau gentilom este deja o treaptă de „progres social”. Nu cer simbrie, fericiți de a fi pe lângă un senior, dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vieții mele sociale, dar nebunia „mea” a profitat de „alianță”, ca să zic așa, și mi s-a cuibărit pe undeva, nu foarte departe niciodată, ba, uneori, o descopeream ca o ciupercă parazită, fals umilă, la o subțioară sau târându-se lingușitor pe propria-mi gambă, stângă sau dreaptă, oferindu-mi „darul” singurătății - de care nu aveam prea mare chef! -, dar și pe cel al „realității”. Deoarece, nu-i așa, stimați contemporani, există mai multe realități care o „căptușesc” pe „cea mare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dacă unul își ridică statuie, vor sări zece să i-o dărâme. * Ca să ajungi la înălțimea cărturarului, ridică-te tu, nu-l coborî pe el. * Dacă vrei recunoașterea propriei valori, consideră-i pe ceilalți asemenea ție. * Privește cu suspiciune laudele lingușitorului, dar temete de cele ale invidiosului. * Am încercat să pictez o floare și am avut o revelație; am încercat să pictez oameni și am avut o dezamăgire. * Niciodată adevărul nu este un bun al tuturor. * Adevărul nu este un bun
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
se zvârcoleau de durere, mulțime de morți din trupul cărora gâlgâia încă sângele cald, mulțime de bucăți de creieri și sfărâmături de cranii împrăștiete pe pavè102, și toate aceste... pentru ce?... Pentru că un om în ambițiunea lui inconscientă, amețit de lingușitorii și exploatatorii ce scontau deja viitoarea lui Domnie, crezu momentul oportun să urce treptele tronului lui Ștefan cel Mare cu prețul dezbinărei țărilor surori și a vieței atâtor oameni duși în eroare, care au lăsat după dânșii văduve cernite și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dimineața acelei zile neuitate m-an dus pe întinsul câmp de al bariera orașului, unde mii și mii de oameni așteptau în bătaia inimei sosirea marelui oaspe, a salvatorului nostru, zic salvator, fără să exagerez sau să fiu bănuit de lingușitor, căci sunt dintre aceia care au suit mai rar pe treptele palatului; dar o zic în polină convingere și cu toată curățenia cugetului, căci, dacă în urma refuzului comitelui de Flandra n-ar fi venit Principele Carol, cine știe ce s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fără gânduri ascunse. Stăpâna casei a fost o femeie de lume, frumoasă, judecând după talia ei încă subțire, după trăsăturile feței și strălucirea ochilor ei negri, care în vremea lor au trebuit să aprindă multe inimi. Domnișoarele, ca să nu fiu lingușitor, voi zice că sămănau cu mama lor, pe când era tânără. Iată-mă, deci, într-o casă aproape necunoscută unde, afară de familia de gazdă și de mine, mai erau o sumă de alți musafiri poftiți și nepoftiți care de obicei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dacă se îmbrăca normal, era chiar fioros. Mai ales de la faza cu Șubi. Atunci i-au crescut lui acțiunile. Cota. Să nu uit să v-o povestesc. Altfel, nu mai pricepeți absolut nimic. Până atunci, trebuie să știți că era lingușitor cu profesorii - ceva ce nu se putea. Încerca să se bage pe sub pielea lor, da’ nu făcea asta asumându-și gestul sau ca să obțină note mari. Se juca. O făcea artistic, parcă să vadă cât poate întinde coarda. Ce le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu lin gușitorii, necruțători cu cei dârji și de caracter, ținuți totdea una deoparte. Așa și cu M.B. și cu atâția alții, precum Tancred Constantinescu, omul tuturor afacerilor veroase, dar tolerat totuși de Vintilă Brătianu, bărbat onest, dar cedând Înaintea lingușitorilor și a spinărilor plecate. [...] În ediția din 2010, acest final al „Cărții a treia“ era urmat de Glossa și Catehismul. Cartea a patra „Scrieți, băieți, oricum, numai scrieți!“ Ion Heliade-Rădulescu Fostul secretar de redacție al Noii Reviste Române (1908- 1916
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cel care, În Etica nicomahică (Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 197), consemna: Se pare că aspirația spre onoare face ca majoritatea oamenilor să dorească mai mult să fie iubiți decât să iubească, de unde și toleranța lor față de lingușire; căci lingușitorul este un prieten care, situat pe o poziție inferioară, sau cel puțin simulând acest lucru, iubește mai mult decât este iubit. Or, a fi iubit seamănă foarte mult cu a fi onorat, lucru spre care aspiră mulțimea. Mulțime flatată În
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
și Bubulache, primarul a simțit că manifestării, ca să fie și mai artistice, îi trebuia încă două, trei culori, pe lângă acelea ale steagurilor festive. Albastrul era, într-adevăr, liniștitor, favorabil unei plimbări pline de spiritualitate și de calm celest - cum foarte lingușitor se exprima în fața doamnei Marinache autorul proiectului -, dar niște tarabe cu mici și bere, cu roșul excitant al tocăturii și cu galbenul auriu al halbelor, ar fi făcut mai suportabil calmul celest al unei alei de trei sute de metri. Sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
putea duce acasă. Opțiunea îi aparținea. La poartă la ieșirea din spital cerberul instituției, despre care știa toată lumea că este turnător al securității, a bruscat-o pe mama adresându-i-se într-un limbaj suburban, caracteristic celor vânduți regimului comunist, lingușitorilor și perverșilor. Oprește! Ce-ai acolo? Ce-ai furat? Ia te uită, hoața! Poftim! Mâncare și pâine. Ai furat, nenorocita dracului! Ai furat de la cantină, hoață ticăloasă ce ești! Hai la tovarășul director! Și o îmbrâncea și o împingea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-mi place să fac pe deșteptul și n-am să spun că descoperirea era la mintea cocoșului. Dar când văd - pe ghețarul noastru - câți proști se înscriu în rândurile oamenilor inteligenți, câți carieriști luptă cu toată energia împotriva carierismului, câți lingușitori fac front comun pentru a demasca lingușeala, câte mediocrități se zbat pentru a răpune definitiv mediocritatea, câți incapabili nu mai suportă incompetența, câte neadevăruri caută înfrigurate masca adevărului - când văd această panoramă, un bandit devenit polițist mi se pare floare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu alții, șarlatanii care erau niște escroci, scandalagiii cărora li se năzărea câte ceva și începeau a face scandal, căciularii cărora nu le plăcea să muncească ci să se căciulească, să cerșească, cartoforii erau cei împătimiți ai jocurilor de noroc și lingușitorii erau cei ca o otravă în suflet. În timp ce se deplasau dintr-un loc în altul, cineva îi atinse haina în zona unui buzunar. - O fi ziua păcatelor? Trebuie să fiu mult mai atent de vreme ce buzunarul mi-a fost deja atins
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
plug (cîntec popular românesc); 6. Noël a Jerusalem (Enrico Macias); 7. Le grand pardon sau Les enfants d’Abraham (Enrico Macias)”. Câteva comentarii se impun de la sine. Ultimele două aveau tentă clară religioasă ori, atât nea Nicu Ceau cât și lingușitorii de lângă el nu recunoșteau decât sfânta treime a ticăloasei lor congregații: Marx, Engels și Lenin nicidecum pe cea a Întregii creștinătăți: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Probabil, textul cântecului macaronarului Celentano li s-a părut prea frivol că cum vine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
șpaltul numărului 1412/10 septembrie, unde un jurnalist distrat ori neacomodat suficient cu mașina de scris, a schimbat sensul unei fraze aparținând chiar „celui mai iubit fiu al poporului român”, cum aveau să-i spună lui Ceaușescu ceva mai târziu lingușitorii de serviciu. Iată zicerea piticului vizavi de Avram Iancu, În varianta ziaristului vasluian: „Născut În aceeași vatră a suferinței ca și Horia, a cărui pildă revoluționară l-a Îmbătat (subl.În orig.) În acțiunile sale...”. Evident, Avram Iancu n-avea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
culeagă porumbul, ia mergeți voi, toți cei care stați în birou la căldură, și culegeți porumbul, apoi aduceți-l la primărie! Dacă trece primul secretar și găsește porumb necules pe câmp, ne dă pe toți afară, a completat instructorul, privind lingușitor spre secretara de județ. Sarcinile legate de agricultură erau ale instructorilor de Consilii Unice, de aceea aveau mașini Aro de teren și șofer la dispoziție: pentru a putea ajunge în scurt timp oriunde, ca să verifice. Urcați voi în mașină, ne-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care le făcea secretarul. Produsele erau aduse la Cooperație de către președintele acesteia, care, deși era obligat să le distribuie la timp și după tabelele de la primărie, o făcea de cele mai multe ori după bunul lui plac. Președintele Cooperației era un om lingușitor și lunecos, cu puțină carte. Avea o diplomă de zece clase, cumpărată, pentru a putea ocupa funcția de președinte. Avea un talent înnăscut în a se descurca în orice împrejurare și multe relații la județ. Adeseori dădea aceste produse doar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
strugurii, de vinul și de legumele de la fermă. Mai târziu am aflat că la cele două ferme viticole se creșteau păsări și porci pentru șefii de la județ și chiar de la București. Vizavi de primărie locuia familia inginerilor zootehniști. Erau respectuoși, lingușitori și nu lipseau de la nici o ședință. Mereu se plângeau că producția de lapte este foarte mică și de aceea nu pot să-și facă planul la caș și lapte de oaie, motiv pentru care nu primeau salariu întreg. În dimineața
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că mai pot da ordine și acestea să fie executate. Primisem dispoziție de la județ să nu părăsim comuna, iar eu trebuia să execut ordinele. Așa fusesem formată. Casierul a venit, dar spre surprinderea mea era însoțit de Mândrică, secretarul primăriei, lingușitor și acesta până ieri. Astăzi însă mă privea cu superioritate și cu un zâmbet de răutăcioasă satisfacție, pe care nu se mai străduia să o ascundă. Acum pentru el eram o infractoare, un element antisocial, un dușman al poporului. Ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
avea voie să o supere nimeni, ca nu cumva să plece din comună. Nici pe contabilă nu era indicat să se supere, deoarece aceasta era cea care le rezolva lipsurile din gestiune. Cotoi era foarte apreciat de șefii de la județ. Lingușitor și serviabil, cunoștea necesitățile șefilor și toate mașinile lor își făceau plinul prin ușa din spatele clădirii cooperației. Restaurantul din centru avea două separeuri unde se mânca pui pe grătar cu mujdei și mămăligă, se fumau țigări scumpe, se beau băuturi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
o spinare flexibilă, ca la mâțe, și un talent înnăscut de a le face pe plac șefilor. Era atât de lunecos încât, deși toată lumea știa că este plin de bani câștigați din afaceri dubioase, totuși felul lui de a fi lingușitor și săritor la orice chemare era pe placul tuturor. Îți ghicea întotdeauna dorințele, îți intuia gândurile cele mai ascunse și îți oferea ce-ți doreai mai mult înainte de a-i cere. Nu avea carte multă, dar era atât de diplomat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]