396 matches
-
Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare. Marginile proximale au aceeași orientare divergentă spre ocluzal. Relieful feței linguale este convex în sens cervico-ocluzal, cu convexitatea maximă în treimea medie. Fața mezială are cea mai mare dimensiune dintre fețele laterale, fiind delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu convexitatea maximă în treimea medie. Fața mezială are cea mai mare dimensiune dintre fețele laterale, fiind delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1, dar cu dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur ce se înscrie într-un pătrat cu latura de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur ce se înscrie într-un pătrat cu latura de circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un pătrat cu latura de circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de linie care sunt simetrice la doi dinți vecini. Cervical, simetria se manifestă prin situarea la același nivel a liniei coletelor a doi dinți adiacenți, datorită înclinării lor. La nivelul reliefurilor ocluzale (fig. 68): -cuspizii de ghidaj vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt mai ascuțiți, cu crestele mezio-distale mai accentuat deplasate spre periferie și versantele periferice mai abrupte și ușor convexe; - cuspizii de sprijin sunt mai rotunjiți, cu pante line, mai înclinate; având formă mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale sunt mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
suprafețele ocluzale ale dinților laterali după cum urmează: - la maxilar pornește palatinal de la baza cuspidului palatinal pe toată fața ocluzală, până la vârful cuspidului vestibular - la mandibulă pornește vestibular de la baza cuspidului vestibular, se continuă pe toată suprafața ocluzală, până la vârful cuspidului lingual. b) În raport static sunt admise ca fiind normale trei variante de contact dento-dentar: - anterior (fig. 70) - contact între marginea incizală mandibulară și fața palatinală maxilară, cu excepția acceptată, margine incizală - margine incizală, în ocluziile cap la cap; - posterior - contact cuspid-ambrazura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu supraocluzia frontală (Bonwill), urmărește curbura osului susținător (Katz). Toate aceste teorii sunt confirmate de structura morfologică a curbei și de elemente de comparație. Fig. 74. 2. Curba de ocluzie transversală (MONSON și WILLAIN, fig. 75), rezultă din înclinarea spre lingual a fețelor ocluzale ale dinților mandibulari și orientarea spre vestibular a dinților maxilari. Această înclinare determină un arc de cerc cu centrul tot la nivelul apofizei crista galii și care trece prin vârful cuspizilor vestibulari și orali ai dintelui respectiv
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depășesc și acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali (fig. 82). Acest grad de acoperire descrește de la mezial spre distal. - la nivel canin - caninul maxilar îl acoperă pe cel mandibular; - la nivel incisiv - incisivii maxilari acoperă înălțimea celor mandibulari pe o treime din aceasta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și orizontale, ale căror rezultante sunt traumatizante pentru dinte și suportul său parodontal. O a doua consecință constă în aceea că, la impactul arcadei mandibulare cu cea maxilară, forțele radiare ar determina împingerea spre vestibular a dinților maxilari și spre lingual a celor mandibulari. Forțele radiare cu direcție sagitală vor avea efect asupra frontalilor, iar cele cu direcție transversală asupra lateralilor. Caninul se află la intersecția acestor forțe. În ansamblu, efectul forțelor funcționale depinde de o serie de factori. Acestor forțe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ansamblu, atriția grupului molar mandibular are formă helicoidală, fiind denumită “helicoidul lui Ackermann”. Grupa III - aplatizarea curbei transversale cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ), consumatori de betel etc. Constant, bruxismul este cauză de uzură
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]